{"id":48823,"date":"2011-06-28T07:00:00","date_gmt":"2011-06-28T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48823"},"modified":"2026-04-02T20:51:54","modified_gmt":"2026-04-02T20:51:54","slug":"lidl-iese-la-rampa-ce-inseamna-rebotezarea-magazinelor-plus","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48823","title":{"rendered":"Lidl iese la rampa. Ce inseamna rebotezarea magazinelor Plus"},"content":{"rendered":"<p>Drumul pana la magazin ramane acelasi, rafturile sunt tot acolo,<br \/>\ndar se vor schimba, cu siguranta, sigla, culorile in care este<br \/>\ndecorat magazinul si cel putin o treime dintre produsele scoase la<br \/>\nvanzare. Nemtii de la Lidl nu au dorit sa comunice nimic pe<br \/>\nmarginea schimbarilor pe care doresc sa le faca sau in ce interval<br \/>\nde timp vor avea loc. De fapt, declaratiile oficiale lipsesc cu<br \/>\ndesavarsire. Un lucru este insa cert: in ce priveste produsele, cel<br \/>\nputin o treime dintre ele vor fi inlocuite. Si asta pentru ca in<br \/>\nreteta de functionare a dicounterilor, pe care Plus, Penny si<br \/>\nKaufland au adus-o pe piata romaneasca, un rol important l-au<br \/>\nocupat de la bun inceput marcile proprii. Pentru ca discounterii<br \/>\nmizeaza pe pret cat mai mic, cel putin o treime dintre produsele<br \/>\ndin oferta lor sunt marci proprii, acestea fiind in medie cu 10-20%<br \/>\nmai ieftine decat marcile consacrate.<\/p>\n<p>Pentru cumparator, calitatea intrinseca a magazinelor precum<br \/>\nPlus si Lidl este legata de promotii si preturile mici afisate la<br \/>\nraft; asteptarile nu sunt prea mari in privinta gamei sau a<br \/>\nexperientei de cumparare, asa cum se intampla in cazul altor tipuri<br \/>\nde magazine, declara Anca Tazlaoanu, brand consultant in cadrul<br \/>\nBrandTailors. Un lucru s-a intiparit insa clar in mintea<br \/>\ncumparatorului care mergea la Plus: marcile proprii inseamna<br \/>\ncalitate germana. Lidl nu are de pierdut teren la acest capitol,<br \/>\nfiind tot o retea nemteasca.<\/p>\n<p><img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8394284\/2\/grafic.jpg?width=799&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 702px; height: 527px;\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>In plus, Lidl nu intra ca un necunoscut, argumenteaza Tazlaoanu,<br \/>\nmacar daca stam sa ne gandim de cate ori am vazut pe strada sacose<br \/>\nde plastic inscriptionate cu acest nume, desi marca nu a fost<br \/>\nprezenta pana acum in Romania. Prin urmare, unii dintre<br \/>\ncumparatorii Plus au avut deja o prima experienta cu Lidl sau, daca<br \/>\nnu ei, atunci membri din familiile lor. &#8220;In acest context, ar<br \/>\ntrebui ca vizitele cumparatorilor in magazin sa se pastreze relativ<br \/>\nla acelasi nivel&#8221;, crede reprezentanta BrandTailors. Ba chiar, daca<br \/>\nimpresia cumparatorilor este si mai buna decat in cazul Plus,<br \/>\nfrecventa vizitelor in magazin ar putea chiar sa sporeasca, iar<br \/>\nvaloarea cosului zilnic sa creasca. Povestea discounterilor incepe<br \/>\ncu doar sase ani in urma, in 2005, cand si-au facut intrarea<br \/>\naproape in acelasi timp patru nume, dintre care trei nemtesti<br \/>\n(Plus, Penny, Kaufland) si o afacere dezvoltata local (Minimax<br \/>\nDiscount). O prezenta firava aveau spatiile Profi, aflate acum in<br \/>\nproprietatea fondului de investitii Enterprise Investors, care a<br \/>\ninvestit masiv in extindere, deschizand zeci de noi magazine. In<br \/>\n2005, hipermarketurile traiau momente de glorie, iar magazinele de<br \/>\ntip discount pareau ca se inscriu intr-o lupta inegala. Cei care au<br \/>\nmizat insa pe acest format s-au dovedit marii castigatori ai<br \/>\nultimilor ani, mai cu seama cand, pe fondul scaderii puterii de<br \/>\ncumparare, clientii se dovedesc tot mai chivernisiti.<\/p>\n<p>Mai ales in ultimii trei ani discounterii s-au raspandit rapid<br \/>\nin tara, iar numarul de magazine de acest tip depaseste 400.<br \/>\nOportunitatea momentului a fost sesizata de Lidl, unul dintre cei<br \/>\nmai mari comercianti din Europa, care curta de ani buni Romania. La<br \/>\ninceputul anului trecut, Lidl a preluat operatiunile dezvoltate de<br \/>\nnemtii de la Plus in Romania (98 de magazine la acea vreme) si<br \/>\nBulgaria (23 de magazine atunci). Tranzactia, evaluata la 200 de<br \/>\nmilioane de euro, a vizat si centrele logistice care deservesc<br \/>\nspatiile de vanzare, dar si proiectele aflate in dezvoltare. Cu<br \/>\npeste 8.000 de magazine la nivel international, Lidl este unul<br \/>\ndintre cei mai agresivi comercianti din segmentul<br \/>\ndiscounterilor.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Cat va dura schimbarea la fata si mai in amanunt a magazinelor<br \/>\npreluate de Lidl? Depinde, evident, de amploarea schimbarilor.<br \/>\nReprezentantii companiei nu au facut comentarii pe marginea<br \/>\nsubiectului, iar Ciprian Moga, managing partner in cadrul companiei<br \/>\nde consultanta iQuest Consulting, este de parere ca doar schimbarea<br \/>\nsiglelor si a signalisticii din magazine ar putea dura in jur de un<br \/>\nan. Cu cat merg insa mai in profunzime schimbarile, cu atat<br \/>\nperioada in discutie se poate lungi. &#8220;Pot fi schimbari in echipa de<br \/>\nmanagement, la nivel de proceduri sau in organigrama&#8221;, explica<br \/>\nMoga. Tot el puncteaza ca o organizatie de o dimensiune mare (peste<br \/>\n100 de magazine si cu sute de angajati) a fost preluata de o<br \/>\ncompanie sensibil mai mica. &#8220;Pastrand desigur proportiile, o<br \/>\nsituatie similara a fost cea in care OMV a preluat Petrom, o<br \/>\ncompanie mult mai mare pe plan local decat cumparatorul&#8221;, spune<br \/>\nreprezentantul iQuest Consulting.<\/p>\n<p>Schimbarea siglelor Plus nu este singura modificare de acest fel<br \/>\nin retail. Tot acum, la fata se schimba si magazinele Minimax<br \/>\nDiscount, o afacere dezvoltata pe plan local si preluata anul<br \/>\ntrecut de Mercadia, o companie controlata de Dinu Patriciu. Reteaua<br \/>\nnumara acum 53 de magazine care vor fi rebranduite si vor purta<br \/>\nnumele Macro, valoarea investitiei ridicandu-se la milioane bune de<br \/>\neuro. Recent a fost inaugurat primul spatiu Macro, la Brasov,<br \/>\nvaloarea investitiei fiind de 0,5 milioane de euro. &#8220;Valoarea<br \/>\ninvestitiilor in celelalte spatii ar putea fi mai mica, iar<br \/>\namortizarea mai rapida, dat fiind ca modelul va fi replicat&#8221;,<br \/>\ndeclara Ciprian Moga.<\/p>\n<p>Reprezentantii Mercadia spun ca doresc ca pana la finalul<br \/>\nacestui an reteaua Macro sa ajunga la 150 de magazine, iar pentru<br \/>\naceasta bugetul de investitii s-ar putea plasa la circa 150 de<br \/>\nmilioane de euro. Mercadia mai opereaza in acest moment reteaua de<br \/>\nmagazine de proximitate Mic.ro, care a ajuns la 600 de spatii.<\/p>\n<p>Un alt rebranding a avut loc cu reteaua de magazine Artima,<br \/>\npreluata de Carrefour. Procesul a fost insa mai complicat in cazul<br \/>\nfrancezilor, pentru ca spatiile pe care le-au incorporat in<br \/>\nafacerea lor nu erau standardizate. Plus a ridicat din temelii<br \/>\nfiecare constructie dupa un model foarte precis. Astfel, nemtilor<br \/>\nde la Plus le-a fost foarte facil sa-si aseze intocmai reteta de<br \/>\nbusiness. De pilda, toate rafturile au dimensiunea standard,<br \/>\nspatiul de depozitare este &#8220;ca la carte&#8221;, iar numarul caselor de<br \/>\nmarcat pe masura. In aceste conditii, si modificarile pe care le-ar<br \/>\nputea face Lidl sunt mai usor de operat. &#8220;Sablonul&#8221; pe care il<br \/>\ndefinesc la primul spatiu nu trebuie decat replicat.<\/p>\n<p>Pentru cei care merg la cumparaturi mari diferente nu vor fi.<br \/>\nChiar si in cazul in care Lidl vrea sa remodeleze spatiile, va face<br \/>\nacest lucru fara sa incomodeze clientii. Mai cu seama in aceasta<br \/>\nperioada in care cumparatorul este mai mofturos ca oricand.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Discounterul Lidl iese la rampa: toate cele 107 magazine deschise sub numele Plus vor fi rebotezate. Ce se mai schimba in afara de sigla de la intrare?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[240,415,387,5426,10183],"class_list":["post-48823","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-comert","tag-lidl","tag-magazine","tag-plus","tag-rebranding"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48823","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48823"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48823\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":66002,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48823\/revisions\/66002"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48823"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48823"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48823"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}