{"id":48799,"date":"2011-06-27T08:30:00","date_gmt":"2011-06-27T08:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48799"},"modified":"2026-04-02T20:51:20","modified_gmt":"2026-04-02T20:51:20","slug":"0000000000000000000000000000000","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48799","title":{"rendered":"0000000000000000000000000000000"},"content":{"rendered":"<p>Boala mintala a nemtilor a fost cauzata de hiperinflatia care a<br \/>\nlovit Germania dupa Primul Razboi Mondial, pe fondul despagubirilor<br \/>\npe care trebuia sa le plateasca Germania conform Tratatului de la<br \/>\nVersailles, alaturi de lipsa de pricepere a liderilor Republicii de<br \/>\nla Weimar de a administra finantele statului, precum si a<br \/>\nslabiciunilor sistemului bancar.<\/p>\n<p>La 31 ianuarie 1919 o uncie de aur valora in Germania 170 de<br \/>\nmarci. La 30 noiembrie 1923 aceeasi cantitate de aur valora<br \/>\n87.000.000.000.000 de marci, reprezentand o crestere de<br \/>\n51.176.470.588.235%. La 1 noiembrie 1923, o paine costa 3 miliarde<br \/>\nde marci, carnea 36 de miliarde si o halba de bere 4 miliarde de<br \/>\nmarci.<\/p>\n<p>Se spunea atunci ca pretul unei cesti de cafea se putea dubla<br \/>\nchiar in timp ce era bauta, o situatie care chiar iti poate<br \/>\nintuneca mintile. Iar oamenii &#8211; bancheri, casieri, dar si simple<br \/>\ngospodine, altfel perfect normali, nu numai ca incepeau sa scrie<br \/>\nsiruri nesfarsite de cifre, ci si declarau ca au 8 miliarde de ani<br \/>\nsi 20.000 de miliarde de copii.<\/p>\n<p>N-ar fi interesant sa impartim Romania in 850 de miliarde de<br \/>\njudete, pe care sa le finantam cu cele 300.000 de mii de trilioane<br \/>\nde lei pe care ii vom lua confiscand averile ilicite?<\/p>\n<p>Bat campii, desigur, dar mai elegant si macar am un plan si o<br \/>\nidee, lucruri pe care nu le regasesc in nicio expunere pe tema<br \/>\nreorganizarii teritoriale a Romaniei, pe tema statutului licit sau<br \/>\nilicit al averii, in niciun demers guvernamental sau prezidential.<br \/>\nObserv insa troc smecheresc, o delimitare de teritorii pe criterii<br \/>\nproprii numai dulailor, negocieri cu viitorul si sansele si banii<br \/>\nacestui popor amarat la niveluri pe care nu le credeam posibile;<br \/>\nbasca o sumedenie de oameni suficient de alienati de ceea ce li se<br \/>\nintampla incat confunda propriile lor interese si nevoi cu agenda<br \/>\npublica indusa de personaje politice cel putin indoielnice.<\/p>\n<p>Nu stiu in ce masura reorganizarea teritoriala a Romaniei, asa<br \/>\ncum este ea vehiculata, poate face bine. N-am vazut si n-am auzit<br \/>\nsa se fi facut vreun studiu economic si social care sa analizeze<br \/>\ntoate fatetele trasarii de noi hotare administrative. Cum se vor<br \/>\ncombina orgoliile zonale, etnice cu noua impartire. Cat ii va costa<br \/>\npe oamenii de afaceri din Focsani deplasarile in capitala de judet<br \/>\nConstanta sau cum se vor impaca cei din Alba Iulia cu deplasarile<br \/>\nla Brasov. Nu cred nici in ruptul capului povestea cu reducerea<br \/>\nbirocratiei, nici cu eliminarea coruptiei; cred in schimb ca vor<br \/>\naparea opt &#8211; zece superbaroni cu suitele si interesele proprii care<br \/>\nvor transcende orice interes local sau regional.<\/p>\n<p>In toata aceasta zarva se pierd adevaratele probleme. De o buna<br \/>\nbucata de timp vad o coperta de BUSINESS Magazin care sa puna o<br \/>\nintrebare simpla, aceasta: &#8220;W?&#8221;. Adica in cat timp o vom lua de la<br \/>\ncapat in a masura caderi de PIB si productie, dupa risipa<br \/>\ninconstienta de timp si bani si resurse din ultimii trei ani,<br \/>\nbotezata &#8220;plan de masuri anti-criza&#8221;? In siajul Greciei stau alte<br \/>\nnatii europene si sunt sigur ca elanurile electorale care au<br \/>\ninceput vor insemna 1. noi si noi credite pe care Romania le va<br \/>\nangaja si 2. tragerea urgenta a banilor din noul credit de la<br \/>\nFMI.<\/p>\n<p>Reforma statului ar insemna nu hotare trase cu rujul in functie<br \/>\nde interese, ci legi logice si folositoare. Veti fi citit in<br \/>\nactualul numar al revistei cat costa sa aduci, in Romania,<br \/>\ncompetenta, adica un executiv din strainatate care sa stie sa<br \/>\nconduca cu adevarat o afacere. Legea romaneasca spune ca trebuie<br \/>\nsa-l cauti intai pe la Fortele de Munca, si abia pe urma il poti<br \/>\naduce de la Londra. Si ce-i mai rau este ca acesta este un demers<br \/>\nabsurd si inutil &#8211; executivii buni nu-si depun dosare la oficiile<br \/>\njudetene de forta de munca. Eu inteleg ceea ce li s-a parut unora a<br \/>\nfi protejarea fortei de munca locale, dar cred ca ii protejam mai<br \/>\neficient daca stabileam bazele unei competitii corecte si cinstite<br \/>\nintre romani si straini, care sa-i motiveze si nu sa-i corcoleasca<br \/>\npe primii.<\/p>\n<p>Veti mai fi citit tot in revista despre demersul singular al<br \/>\nunei companii care da credite taranilor, in baza unei formule care<br \/>\nar face sa se cruceasca un bancher dintre cei cu costum elegant si<br \/>\ngrai complex; banii dati sunt nu putini, iar modul cum una dintre<br \/>\ncele mai oropsite categorii din societate a raspuns este la fel de<br \/>\nuimitor: oamenii iau bani, pornesc afaceri, sunt chibzuiti si<br \/>\ncumpatati (asa cum orasenii nu prea s-au dovedit) si n-au somn pana<br \/>\nnu dau datoria inapoi.<\/p>\n<p>Sunt acestea fasii dintr-o Romanie reala, adevarata, care n-are<br \/>\nnevoie de acuzatii absurde cum ca unul a fost sluga altcuiva, ci au<br \/>\nnevoie sa fie condusi, administrati, indrumati.<br \/>\nDin pacate spun din ce in ce mai des ca asa ceva nu mi se mai pare<br \/>\nposibil. Asa ca singurul demers care mi-a ramas este sa scriu<br \/>\n00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Undeva intre 1920 si 1930, in spatiul fostei Germanii a aparut o boala mintala nemaivazuta pana atunci, caracterizata de nevoia bolnavilor de a scrie siruri nesfarsite de zero-uri, de altfel s-a si numit \u201emaladia zero&#8221;. Cred ca in curand, pe acelasi model, o sa ne imbolnavim cu totii si o sa luam creioane, pixuri, carioci sau dermatografe cu care o sa desenam regiuni, harti, ba eventual o sa rescriem istoria dupa bunul plac.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[8976,7236,7104],"class_list":["post-48799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65980,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48799\/revisions\/65980"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}