![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8353964\/2\/grafic-1.jpg?width=2000&height=1500\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nDirectorii generali comit mai multe fraude, conform unui studiu
\nglobal al companiei de consultanta KPMG care a evidentiat faptul ca
\nacestia au fost implicati in peste un sfert din cazurile de frauda
\nanalizate, fata de 11% in cazul studiului similar din 2007.
\nFraudatorul tipic este barbat, cu varsta intre 36 si 45 de ani,
\ncare lucreaza in departamentul financiar sau intr-o pozitie legata
\nde financiar, face parte din conducerea superioara a companiei,
\neste angajat de mai mult de zece ani si, de cele mai multe ori, are
\nasociati in frauda. Sondajul se bazeaza pe datele obtinute din 348
\nde investigatii realizate de KPMG in 69 de tari in perioada
\nianuarie 2008 – decembrie 2010.<\/p>\n
<\/p>\n
“In Romania, fraudatorul \u00abtipic\u00bb lucreaza de obicei in cadrul
\ndepartamentelor de achizitii sau vanzari. Departamentul financiar
\nare, de cele mai multe ori, rolul de \u00abpolitist\u00bb pentru aceste
\ndepartamente. De asemenea, observam ca, in Europa de Est,
\naproximativ 89% dintre persoanele investigate erau angajate in
\ncompaniile respective de mai mult de 3 ani, iar 52 de procente
\ndintre fraude au durat mai mult de 3 ani inainte de a fi
\ndetectate”, spune Richard Perrin, partener al KPMG in departamentul
\nde consultanta in afaceri.<\/p>\n
Studiul global indica faptul ca, in 61% dintre cazuri,
\nfraudatorul a avut colaboratori fie din interiorul companiei, fie
\ndin afara sa. Cazurile din Europa de Est urmeaza aceasta tendinta,
\ncu 63 de procente. Aceasta caracteristica este in continuare
\nsustinuta de o analiza a cazurilor raportate in Romania, care
\nindica faptul ca in mai mult de jumatate dintre cazuri a existat
\ncomplicitate.<\/p>\n
“Frauda este un fenomen extrem de extins in companiile din
\nRomania. Aproape zilnic am discutii cu manageri si sefi de companii
\ncare se plang de faptul ca au angajati care ii fraudeaza. Am
\nintalnit pana acum diverse exemple, de la furturile grosiere pana
\nla acceptarea unor spagi din partea furnizorilor, furtul de bani si
\nproduse din interiorul companiei sau achizitia de bunuri pentru
\nsine din bugetul de cheltuieli al companiei”, spune George
\nButunoiu, managing partner al George Butunoiu Ltd.<\/p>\n
Studiul KPMG a mai identificat o sporire a numarului de
\nfraudatori la nivelul membrilor consiliilor de administratie, de la
\n11% in 2007 la 18% in 2011, precum si o scadere a numarului de
\ncazuri care implica directorii executivi, de la 49% in 2007 la 35%
\nin 2011. O proportie mica, dar in crestere, o reprezinta cazurile
\nin care sunt implicati membrii de la nivelul conducerii – in
\ncrestere de la 14 procente in 2007 la 18 procente in 2011.<\/p>\n
Semnalele de avertizare, cum ar fi un angajat care isi ia foarte
\nrar vacanta sau al carui stil de viata pare excesiv comparativ cu
\nveniturile, sunt de obicei ignorate de catre companii, arata KPMG.
\nDoar 6% dintre cazurile de frauda din studiul din 2011 au avut
\nindicii initiale care au fost investigate, comparativ cu aproape
\n24% in 2007 – ceea ce reprezinta o scadere semnificativa. In Europa
\nde Est, situatia este ceva mai buna, pentru ca aproximativ 11%
\ndintre indicii au fost luate in considerare. In acelasi timp 43%
\ndintre semnalele de avertizare au fost ignorate in Europa de Est,
\nmai putin decat media globala de 56% si comparabil cu media pe 2007
\nde 45%.<\/p>\n
“Este surprinzator ca, in continuare, companiile ignora
\nsemnalele de avertizare, mai ales in contextul recesiunii. In timp
\nce initiativele de reducere a costurilor asociate cu recesiunea au
\navut rolul lor, astfel de reduceri de costuri ar putea prezenta o
\nfalsa economie. Fraudatorul vede oportunitati pentru valorificarea
\nlipsei de performanta a sistemelor de aparare ale companiilor.
\nCompaniile trebuie sa fie vigilente mai mult ca niciodata”, spune
\nMichael Peer, partener al KPMG in cadrul departamentului de
\nInvestigare a fraudei din Europa Centrala si de Est.<\/p>\n
In 46% dintre cazurile investigate in Europa de Est nu au
\nexistat semnale care sa avertizeze ca se produce o frauda. Acest
\nfapt este in concordanta cu media globala de 44 de procente. “78 de
\nprocente dintre cazurile analizate in Europa de Est au aratat ca
\nlipsa de eficienta a controalelor interne a favorizat comiterea
\nfraudei. Aceasta, impreuna cu faptul ca mai mult de jumatate dintre
\nfraudele investigate in Europa de Est au durat mai mult de 3 ani
\ninainte de detectare, subliniaza fie existenta unor controale
\ninterne inadecvate, fie faptul ca aceste controale nu au fost
\nrevizuite si actualizate ca sa poata face fata amenintarilor noi.
\nAcest fapt arata nevoia estimarii regulate a riscului de frauda ca
\nparte a unei evaluari mai ample a riscului operational de evaluare
\na strategiei”, spune Michael Peer.<\/p>\n
<\/p>\n
“In toate companiile exista o limita pana la care se inchid
\nochii. Partea negativa este ca limita acceptata de companiile din
\nRomania este mult mai larga decat cea acceptata in companiile din
\nstrainatate”, spune George Butunoiu. O alta caracteristica este
\ndiscretia: mai putin de un sfert dintre fraudele detectate au fost
\nfacute publice si mai putin de jumatate (46%) au fost comunicate in
\ncadrul companiei. In Europa de Est, mai putin de 30% dintre
\nincidentele de frauda au fost raportate intern si doar 11% au fost
\nprezentate in presa – doar in India au fost mai putine cazuri
\nraportate. Raportarea completa catre autoritati a avut loc doar in
\n2% dintre cazurile din Europa de Est, comparativ cu media globala
\nde 13 procente.<\/p>\n
“In companiile multinationale, fraudatorii sunt mult mai rar
\npedepsiti decat in companiile antreprenoriale, unde se iau masuri
\nsevere si prompte din partea conducerii. Sefii din multinationale
\nvor sa evite iscarea unui scandal public, articolele din presa, dar
\nsi o reactie negativa din partea actionarilor. Imi amintesc un caz
\nin care un angajat al unei companii multinationale furase pe
\nparcursul mai multor ani cateva milioane de euro. Nimeni nu a luat
\nnicio masura impotriva lui, din motivele de mai sus. Stiu si un alt
\ncaz in care fraudatorul a fost dat afara, a dat compania in
\njudecata si a reusit sa castige, iar la final compania respectiva a
\ntrebuit sa-i plateasca si daune”, spune George Butunoiu.<\/p>\n
Cel mai intalnit raspuns la cazurile de frauda din Europa de Est
\nau fost actiunile disciplinare. Astfel de actiuni au fost luate
\nintr-o treime din cazuri, iar in 24 de procente dintre cazuri
\nangajatii au demisionat. Totusi, actiuni judiciare au fost
\nintreprinse in 17% dintre cazuri, iar in 2% dintre cazuri s-a
\nincercat recuperarea prejudiciului in instante civile.
\n“Comunicarea eficienta a unui incident de frauda ofera
\noportunitatea de a transmite organizatiei si partenerilor de
\nafaceri un mesaj clar ca frauda nu va fi tolerata. O alta
\nconsecinta a esecului de a lua masuri serioase impotriva
\nfaptuitorului este faptul ca fraudatorul este capabil sa se
\nangajeze la o alta companie cu reputatia intacta”, spune Jimmy
\nHelm.
\nIar Richard Perrin vorbeste despre necesitatea unui mediu de
\ncontrol puternic, care “nu a fost niciodata mai mare pentru
\ncompaniile din Romania”.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dincolo de deciziile de management mai mult sau mai putin inspirate, dincolo de strategii si sedinte si dejunuri de business, dincolo de costumele elegante si de masinile luxoase, oamenii raman oameni. Si fura. Sau, mai elegant, comit fraude. Cine comite fraude, care sunt tendintele, cum a influentat criza, cum pot fi recunoscuti infractorii?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[201,13594,23202,16943,7217,7457],"class_list":["post-48707","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-companii","tag-fraude","tag-hotie","tag-infractori","tag-management","tag-servicii-financiare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48707","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48707"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48707\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65891,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48707\/revisions\/65891"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48707"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48707"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48707"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}