{"id":48661,"date":"2011-06-20T09:00:00","date_gmt":"2011-06-20T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48661"},"modified":"2026-04-02T20:47:39","modified_gmt":"2026-04-02T20:47:39","slug":"openoffice-si-libreoffice","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48661","title":{"rendered":"OpenOffice si LibreOffice"},"content":{"rendered":"<p>Am mai povestit de cateva ori in aceasta pagina despre istoria<br \/>\nsuitei de birotica OpenOffice, care a pornit de la o mica firma<br \/>\ngermana numita Star Division. Sun Microsystems a intuit potentialul<br \/>\naplicatiei, pretuind mai intai caracterul independent de platforma<br \/>\n(adica gama de procesoare, sisteme de operare), asa ca a cumparat<br \/>\nStar Division, in ideea de a avea in interiorul companiei o suita<br \/>\ncare sa ruleze pe toata diversitatea de computere utilizate. Apoi<br \/>\ns-a gandit si la potentialul aplicatiei de a eroda imensa cota de<br \/>\npiata a suitei Microsoft Office si a aplicat strategia free<br \/>\nsoftware: a publicat in regim open source codul programelor sub<br \/>\nbrandul OpenOffice.org si a invitat comunitatea programatorilor sa<br \/>\nsustina proiectul. Succesul nu s-a lasat mult asteptat, iar Sun a<br \/>\nprofitat de viteza si calitatea dezvoltarii pentru a-si imbunatati<br \/>\nvarianta comerciala a suitei, StarOffice.<\/p>\n<p>Este extrem de greu de apreciat cota de piata pe care a<br \/>\ncastigat-o OpenOffice in cei 11 ani de viata. Este cert ca<br \/>\nversiunea 3 a fost descarcata de peste 100 de milioane de ori de pe<br \/>\nsitul oficial, dar a fost distribuita si de pe alte situri, a<br \/>\ncirculat pe torente si pe CD-uri. Cu toate acestea, nu se stie cate<br \/>\ndintre instalari sunt folosite in mod curent. In zona de business<br \/>\nsi administratie (mai usor de monitorizat) se estimeaza o cota de<br \/>\npeste 20%. In cercul meu de prieteni (mai cu seama profesionisti<br \/>\nIT) nu-mi amintesc sa fi vazut altceva in ultimii ani. Dar mai<br \/>\nimportant decat cota de piata este faptul ca OpenOffice a<br \/>\ncontribuit esential la impunerea setului de formate deschise pentru<br \/>\ndocumente cunoscute sub denumirea ODF (OpenDocument Format), care a<br \/>\ndevenit standard ISO. Utilizarea acestor formate a atras multe<br \/>\nadministratii, care au inteles ca imense volume de documente se<br \/>\nbazeaza pe un format binar proprietar si fara o documentatie<br \/>\npublica, depinzand total de o singura companie.<\/p>\n<p>Succesul aplicatiei a atras interesul unor firme precum IBM,<br \/>\nGoogle sau Red Hat, care s-ar fi aratat dispuse sa sprijine<br \/>\nconsistent proiectul, cu conditia ca acesta sa fie externalizat de<br \/>\nSun intr-o fundatie independenta. Sun nu a agreat aceasta varianta,<br \/>\nasa ca OpenOffice a ajuns in cele din urma in parohia Oracle, odata<br \/>\ncu achizitia companiei Sun. Aici lucrurile au inceput sa se<br \/>\ntulbure, pentru ca Oracle nu a sustinut suficient proiectul si, in<br \/>\nplus, a intervenit in mersul dezvoltarii peste opinia Consiliului<br \/>\nComunitatii. In cele din urma, s-a produs scindarea si o buna parte<br \/>\ndintre dezvoltatori au pornit un proiect derivat, numit<br \/>\nLibreOffice, patronat de fundatia The Document Foudation si<br \/>\nsustinut de Novell, Red Hat, Google, Canonical si alte firme (nu<br \/>\ninsa si de IBM). Free Software Foundation s-a declarat de partea<br \/>\nLibreOffice, asa ca majoritatea distributiilor Linux vin acum cu<br \/>\naceasta varianta. Oracle s-a trezit intr-o situatie oarecum<br \/>\ndificila, pentru ca si-a atras antipatia comunitatii open source,<br \/>\ncare era ingrijorata si de soarta altor proiecte importante, precum<br \/>\nMySQL sau VirtualBox. Pentru a-si apara imaginea, Oracle a ales in<br \/>\ncele din urma sa scape de oul fierbinte si a incredintat proiectul<br \/>\nfundatiei Apache Software Foundation.<\/p>\n<p>Opiniile privind aceasta miscare sunt, totusi, divergente. Pe<br \/>\nde-o parte, este de asteptat ca proiectul sa fie mult mai bine<br \/>\nfinantat decat a fost sub Sun si Oracle, iar principalul sustinator<br \/>\nva fi cu siguranta IBM. Pe de alta parte, OpenOffice va fi pus sub<br \/>\nlicenta Apache, care este conforma Open Source dar nu este de tip<br \/>\n&#8220;copyleft&#8221; (cum sunt cele din gama GPL). Diferenta este ca sub<br \/>\nlicenta Apache codul dezvoltat de comunitate poate fi folosit in<br \/>\nproduse comerciale. Oracle a renuntat la varianta comerciala<br \/>\nStarOffice, insa acum principalul beneficiar va fi IBM, care este<br \/>\ninteresat sa-si revigoreze propria suita de birotica, Lotus<br \/>\nSymphony. Insa este foarte posibil ca acest aranjament sa nu fie pe<br \/>\nplacul dezvoltatorilor independenti care contribuie la proiect,<br \/>\nceea ce ar fi destul de grav, avand in vedere ca Apache n-are deloc<br \/>\nexperienta in domeniu. Desigur, se poate argumenta ca aceiasi<br \/>\ndezvoltatori au contribuit cand Sun proceda la fel, dar acum<br \/>\nlucrurile sunt diferite, pentru ca exista varianta mai atractiva de<br \/>\na contribui la LibreOffice, care este sub licenta LGPL.<\/p>\n<p>Noi, utilizatorii, ce vom alege? Deocamdata nu exista diferente<br \/>\nvizibile intre Open si Libre, dar ultimul pare sa aiba vantul in<br \/>\npupa. Decizia cea mai buna ar fi fost reunificarea, insa probabil<br \/>\nca orgoliul ranit al sefului de la Oracle a exclus impacarea cu<br \/>\nrazvratitii. Pacat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Multe dintre marile corporatii IT au adoptat cu bratele deschise softul Open Source, l-au incurajat si adesea l-au sustinut cu resurse importante. Cu toate acestea, inca nu au inteles cat de delicata este relatia cu comunitatile informale de dezvoltatori pentru care pasiunea e mai importanta decat banii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7107,19342,7104,7105],"class_list":["post-48661","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-mircea-sarbu","tag-openoffice","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48661","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48661"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48661\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65847,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48661\/revisions\/65847"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48661"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48661"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48661"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}