{"id":48653,"date":"2011-06-19T21:00:00","date_gmt":"2011-06-19T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48653"},"modified":"2026-04-02T20:47:34","modified_gmt":"2026-04-02T20:47:34","slug":"romania-tara-de-test","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48653","title":{"rendered":"Romania, tara de test"},"content":{"rendered":"

“Din momentul ideii pana la deschiderea cafenelei au trecut
\nnumai patru luni”, povesteste Ovidiu Tunaru, country manager al
\nNestl\u00e9 Professional Romania. Nescaf\u00e9 Milano este prima cafenea pe
\ncare compania a deschis-o in acest format, iar ideea s-a nascut si
\na prins contur in Romania, a fost aprobata la Vevey, in Elvetia,
\niar apoi a fost pusa in practica din nou aici. Rezultatul se vede
\ncu ochiul liber: o cafenea cu 80 de locuri in interior si inca 110
\npe terasa din apropierea gurii de metrou din piata Romana a
\nCapitalei, unul dintre locurile cu cel mai mare trafic din intreaga
\ntara. Valoarea investitiei s-a plasat in jurul a 200.000 de euro,
\niar gaselnita in acest caz este pachetul complet pe care compania
\nil pune pe masa partenerilor. Desi nu Nestl\u00e9 este operatorul
\nafacerii, compania a inventat, pentru HoReCa, o solutie integrata
\nde business ce include atat produse (cafea, cappuccino, ciocolata),
\naparatura de ultima generatie, cat si servicii de suport destinate
\npartenerilor – de la trainingul personalului, mentenanta aparaturii
\nsi pana la strategia de marketing si comunicare.<\/p>\n

Nescaf\u00e9 Milano este doar unul dintre cele mai recente exemple.
\nLista este insa mai lunga, iar alte modele, in diferite faze de
\ndezvoltare, sunt retete precum Metro Punct, iaurturile Activia
\nGustare de Seara, reteaua de Self’Bank a ING sau reclamele la
\nOrange. Toate aceste idei au prins contur pe piata romaneasca, iar
\napoi au depasit granitele, mergand sa cucereasca lumea.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Conceptele inovative au intotdeauna un risc mai ridicat decat
\nideile clasice, care au fost deja incercate si validate in piata,
\nspune Remus Laes, managing partner in cadrul Contrast
\nManagement-Consulting Romania. “Gradul de acceptanta si incurajare
\nal inovatiei este intotdeauna direct proportional cu apetitul de
\nrisc al unei tari, companii sau echipe de management”, spune Laes,
\ncare are zece ani de experienta in consultanta pentru companii din
\nsectoare precum petrol si gaze, finante banci, FMCG, constructii si
\nsolutii IT. In linie cu zicala autohtona care spune “cine nu
\nmunceste nu greseste”, stilul de management romanesc este orientat,
\nconsidera Laes, catre evitarea “greselilor” si incurajeaza mult
\nprea putin asumarea de riscuri, si, implicit, inovatia. In ciuda
\nacestei stari de fapt, “apetitul pentru inovatie al mediului de
\nbusiness romanesc este in crestere”, apreciaza consultantul.<\/p>\n

Un exemplu cat se poate de relevant este povestea Metro Punct, o
\nretea de magazine dezvoltata de Metro Cash & Carry Romania
\n(MCCR). “Punctele” au o suprafata de cateva ori mai mica decat
\nspatiile cu care Metro a impanzit lumea. In plus, “sortimentul este
\nmai restrans decat in cazul unui magazin clasic, dar acopera 80%
\ndintre nevoile de cumparare ale clientilor vizati de noi, adica
\nrevanzatori de produse alimentare si unitati horeca”, spune Bogdan
\nPopescu, head of strategic management al Metro Cash & Carry
\nRomania, cel care a coordonat proiectul si care a preluat, din luna
\nmai, responsabilitatea dezvoltarii acestuia la nivel regional,
\npentru Europa Centrala si de Est.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Primul astfel de spatiu a fost inaugurat la Satu Mare, in
\naprilie 2010, si in numai noua luni compania a mai deschis inca
\ntrei, la Piatra Neamt, Buzau si Targoviste. In regiunea
\nest-europeana au fost deschise pana acum inca 10 alte magazine, in
\nPolonia, Bulgaria, Ucraina si Serbia. Pe piata poloneza modelul a
\nfost dezvoltat in paralel si independent de cel autohton, declara
\nDusan Wilms, directorul general al MCCR, la momentul inaugurarii
\nprimului spatiu.<\/p>\n

Bogdan Popescu detine acum fraiele pentru toate magazinele Metro
\nPunct din regiune. Mai mult, echipa pe care o coordoneaza pe acest
\nproiect si care cuprinde angajati din Europa Centrala si de Est
\neste in contact cu colegi din tari europene si asiatice care si-au
\nmanifestat interesul pentru o expansiune bazata pe acest format.
\nAltfel spus, inventia romaneasca face cu ochiul si directorilor
\ncare coordoneaza afacerile Metro in alte tari.<\/p>\n

<\/p>\n

“Evident ca in fiecare tara particularitatile pietei si
\nprovocarile la care formatul trebuie sa raspunda sunt diferite, de
\nexemplu distanta, specificul local, concurenta”, explica Popescu.
\nInsa, completeaza tot el, principiile sunt identice, iar experienta
\ndeja dobandita cu cele 14 unitati face ca echipele de dezvoltare a
\nretelelor din celelalte tari sa porneasca deja de la un alt nivel –
\nnet superior – celui de la care echipa europeana a pornit in urma
\ncu un an si jumatate. In fiecare dintre tarile care doresc sa
\nimporte formatul Metro Punct, acum se fac studii de fezabilitate.
\nDeciziile de investitii vor fi insa luate in functie de rezultatul
\nstudiilor si de alternativele de dezvoltare specifice fiecarei
\nzone.<\/p>\n

In balanta cu argumente pe placul membrilor de board care si-au
\ndat girul pentru aceasta investitie a atarnat greu bugetul destinat
\npentru deschiderea unui astfel de spatiu: un milion de euro. Spre
\ncomparatie, pentru cel mare spatiu MCCR, deschis anul trecut in
\ncomplexul Paladdy din Bucuresti, investitia totala a ajuns la 22 de
\nmilioane de euro.
\nFormatul este unul adaptat unei tari de dimensiuni mari, dupa
\nstandardele europene, dar care nu are o infrastructura pe masura,
\nargumenteaza Bogdan Popescu, care s-a angajat la Metro de doi ani,
\nanterior lucrand vreme de 15 ani in cadrul grupului Shell.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Popescu crede ca Romania este un mediu in care inovatia si
\nnevoia de schimbare sau adaptare se manifesta mai acut decat in
\nalte tari. “Un motiv este maturitatea scazuta a pietei si existenta
\nposibilitatilor de diferentiere si inovare, iar altul tine de
\nfondul cultural si social”, argumenteaza Popescu. Creativitatea s-a
\nmanifestat si in comert, ca si in alte domenii – ca IT sau
\nindustrie – si “nu este exclus ca pe viitor sa mai vedem forme
\ninovative de comert si interactiune cu clientul”, spune
\nreprezentantul MCCR. Unele poate vor fi importate, dar cu siguranta
\nmulte vor fi de inspiratie autohtona.<\/p>\n

Metro Punct este dovada clara ca si in perioada de criza
\neconomica, cand majoritatea covarsitoare a afacerilor sufera aprig,
\nexista solutii de crestere. Si Nestl\u00e9 exploateaza acelasi filon. In
\ncazul companiei cu sediul in Elvetia insa, este vorba de cresterea
\nvanzarilor de cafea. “25 de cafenele noi sunt deschise in fiecare
\nzi in intreaga lume, in fiecare dintre ele fiind vandute zilnic in
\njur de 400 de cesti de cafea”, declara Andrew Bramston, global
\nbrand communication al Nestl\u00e9 Professional Beverages. La nivel
\nmondial, 500 de miliarde de cesti de cafea sunt vandute anual, iar
\nritmul estimat de crestere al pietei cafelei pentru urmatoarea
\nperioada este de 20% pe an. Nicio mirare in acest context ca
\nproiectul Nescaf\u00e9 Milano s-a instalat rapid in planurile de
\ndezvoltare ale companiei.<\/p>\n

Proiectul are deja un responsabil pentru implementarea la nivel
\neuropean, Marc Gicquel, “pentru ca oportunitatea din piata cafelei
\neste imensa”. La fel de vizibile sunt cresterile de vanzari si in
\nalte domenii. Chiar daca pentru a pune in miscare aceste motoare
\ncompaniile inventeaza noi nise, asa cum este cazul Danone, care a
\nlansat recent pe piata iaurtul “Activia Gustare de seara”. “Am
\nidentificat si valorificat un nou moment de consum, o inovatie in
\nsegmentul nostru din industria alimentara”, spune Anca Stroe, brand
\nmarketing manager in cadrul Danone Romania, companie care in plina
\ncriza si-a sporit vanzarile. Anul trecut volumele au fost mai mari
\ncu 12% fata de 2009, iar cifra de afaceri a ajuns la 113,3 milioane
\nde euro.<\/p>\n

Ideea Activia Gustare de Seara s-a ivit in urma cu un an,
\npovesteste Anca Stroe, pornind de la o observatie personala a unei
\ncolege, perspectiva “pe care credem ca o impartasesc multe femei cu
\nun stil de viata activ”. Seara, cand ajunge acasa, isi doreste sa
\nmanance ceva, care totusi sa nu fie nici greu, nici mult, ci doar o
\ngustare usoara, sanatoasa si satioasa.
\nUrmatorul pas a fost cel in care ideea a fost impartasita echipei
\nde marketing, celei de cercetare si dezvoltare si managementului
\ncompaniei. Odata stabilit potentialul ideii, a inceput testarea
\nconceptului si apoi a fost dezvoltat produsul. A urmat etapa de
\ntestare pe grupuri de consumatoare, iar in februarie 2011 noul tip
\nde iaurt a fost lansat pe piata. “Ceea ce este foarte motivant si
\nenergizant pentru un om de marketing este sa gaseasca inspiratie in
\ndiverse feluri”, spune Anca Stroe, care nu crede in procesul de
\ninovatie ideal, ci in cautari permanente, in intelegerea
\nconsumatorilor, in schimbari, pentru a genera noutatea. Ea spune ca
\nidei exista pretutindeni in jur, “trebuie doar sa avem deschiderea
\nsa le descoperim si sa le facem relevante pentru consumatori”.<\/p>\n

<\/p>\n

Gustarea de seara a trezit, la fel ca si alte inovatii
\nautohtone, si interesul colegilor din alte filiale Danone. “Mai
\nmulte tari din Europa au decis sa lanseze produsul”, spune Sophia
\nPetrova, brand marketing manager in cadrul Danone Romania. Astfel,
\nGustarea de seara lansata deja in Romania se afla acum in diferite
\nfaze de dezvoltare in alte tari, de la teste cu consumatorii locali
\nsi pana la teste de productie locala a retetei. Petrova spune ca in
\ncadrul Danone, “ideile si abordarile locale sunt incurajate
\nconstant si, mai mult decat atat, ideile cu potential sunt
\nsustinute de intreaga companie”.<\/p>\n

De altfel, inovatia nu este neaparat apanajul vreunei natii,
\nspune Remus Laes. Conteaza mai degraba contextul care ii determina
\npe manageri sa performeze in stil antreprenorial in companiile
\nmultinationale. In general, exista idei preconcepute privind
\nlibertatea de actiune in companiile multinationale, care sunt
\nconsiderate mult prea restrictive pentru angajati, puncteaza Laes.
\nExista insa si companii in care tocmai acest ingredient reprezinta
\nun element cheie pentru succesul angajatului pe termen lung. In
\naceste companii, angajatii au ca obiective de performanta lansarea
\nde initiative proprii pentru optimizarea proceselor sau
\nactivitatilor, iar succesul este recompensat pe masura. “Cu
\nsiguranta ca managerii romani pot fi antreprenoriali, insa ei
\ntrebuie incurajati si sustinuti in acest sens”, spune
\nreprezentantul Contrast Management-Consulting Romania.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

In aceeasi tendinta a exporturilor rafinate se inscrie si
\nagentia de publicitate Publicis Romania, care, de la sfarsitul lui
\n2008 si pana in 2011, a produs si a trimis peste hotare 17
\ncampanii. Ceea ce inseamna “o crestere fara precedent, de la una –
\nmaximum doua campanii pe an”, spune Alex Badila, managing director
\nla Publicis Romania, parte a grupului Publicis Bucuresti. In toamna
\nlui 2009, Bosnia a cumparat campania pentru OMV si PetromV,
\n<Fa-ti plinul cu o masina>, iar Armenia si Republica Moldova
\nau ales doua campanii romanesti dezvoltate de Publicis pentru
\nOrange. In 2009 agentia a trimis peste granite cele mai multe
\ncampanii din istoria sa.<\/p>\n

“Pana acum, de cele mai multe ori, campaniile facute de noi erau
\nconfundate cu adaptari dupa campanii internationale datorita
\ncalitatii lor. A fost insa si mai placut sa vedem ca multe dintre
\nele chiar au devenit campanii internationale, dar le adapteaza
\naltii”, completeaza Badila.La capitolul exporturilor, Publicis
\npuncteaza si unul dintre spoturile realizate in vara 2010 pentru
\nGarnier Color Naturals, care a rulat nu doar in Romania, ci in
\nintreaga Europa de Est. La sfarsitul anului trecut, agentia a
\ndezvoltat o campanie cu o consistenta componenta online pentru
\nseria limitata Renault Twingo Miss Sixty, care a fost exportata la
\ninceput in Olanda. In 2011 campania a fost exportata si in
\nGuadalupe, Martinica, Guyana Franceza si Germania. Un alt spot,
\nrealizat recent pentru Renault, “The Hitchhiker”, a fost exportat
\npe mai multe piete din America de Sud si din Europa.<\/p>\n

Mai mult, subliniaza Badila, toate campaniile Orange din ultimii
\ndoi ani sunt dezvoltate de Publicis Romania si pe plan local. Zece
\ndintre aceste campanii au fost exportate in 2010 in Franta,
\nLuxemburg, Spania, Polonia, Slovacia, Armenia si Republica Moldova.
\nSi lista continua si in 2011 cu trei exporturi catre Luxemburg si
\nArmenia.Abia in ultimii ani agentiile de publicitate din Romania au
\ninceput sa creeze local campanii de imagine care sa fie apoi
\nexportate. Inainte, mult mai des intalnit era fenomenul importului
\nde reclame pentru produsele companiilor multinationale. O alegere
\npreferata pentru ca era mult mai ieftina decat crearea unei
\ncampanii diferite pentru fiecare tara. Exportul de reclame produse
\npe plan local a fost, in plus, si un vot de incredere pe care
\npublicitarii romani il asteptau de mult timp.<\/p>\n

Chiar si asa, nivelul de inovatie de pe meleagurile romanesti nu
\neste, cel putin deocamdata, la cote inalte. Studiile Comunitatii
\nEuropene arata ca Romania ocupa o pozitie defavorabila la acest
\ncapitol, spune Bogdan Belciu, partener in cadrul
\nPricewaterhouseCoopers (PwC). “Cheltuielile de cercetare si
\ndezvoltare din Romania sunt semnificativ sub media comunitatii
\neuropene si chiar sub media tarilor din sud-estul Europei”,
\npuncteaza Belciu. Lipsa de apetit pentru inovatie prezinta un risc
\nimportant pentru Romania, in special pe termen mediu si lung. Pe
\nmasura ce avantajele de cost vor continua sa se diminueze, pentru a
\nramane competitiva intr-o economie globala, Romania va trebui sa
\ncompenseze prin cresterea productivitatii si prin inovatie.
\nInovatia are multiple dimensiuni, de la stiinte si tehnologii
\navansate si pana la cele ce tin de modele de business, produse si
\nservicii, spune reprezentantul PwC. Evident, inovatia trebuie
\nsustinuta atat de un invatamant performant, cat si de o preocupare
\nconstanta catre imbunatatirea activitatii. “Din pacate, crizele nu
\ncreeaza mediul propice inovatiei; eforturile se orienteaza mai mult
\ncatre reduceri de costuri, de cele mai multe ori in detrimentul
\ninvestitiilor”, declara Belciu.<\/p>\n

Un domeniu in care Romania se inscrie pe aceeasi linie cu alte
\ntari europene este cel farmaceutic, in ce priveste testele de pe
\nplan local, folosite in dezvoltarea medicamentelor inovative.
\n“Companiile farmaceutice americane testeaza medicamente in tari
\nsarace si lasa oamenii sa creada ca sunt tratati gratis pentru
\nafectiunile de care sufera.” Textul publicat la finele anului
\ntrecut intr-o ancheta marca Vanity Fair a fost cel care a tulburat
\napele in Romania intr-un domeniu care avea oricum nevoie de mai
\nmulta lumina.<\/p>\n

<\/p>\n

Companiile farmaceutice si Agentia Nationala a Medicamentului si
\nMinisterul Sanatatii au dezmintit prompt toate acuzele, iar astazi,
\nla sase luni dupa incident, dezvaluirile par ceva “incredibil de
\neronat”. Anca Crupariu, director de comunicare al Agentiei
\nNationale a Medicamentului si a Dispozitivelor Medicale,
\nautoritatea competenta sa autorizeze efectuarea de studii clinice
\nin Romania si sa inspecteze conformitatea cu regulile de buna
\npractica la locul de investigatie clinica, spune ca in jur de 200
\nde studii clinice se autorizeaza anual, maximul fiind inregistrat
\nin 2008, cand s-a ajuns la 275. Motivele descresterii din ultima
\nperioada sunt legate de criza economica si de lipsa de personal din
\ndepartamentul de autorizare, unde lucreaza sub zece angajati.<\/p>\n

“La sfarsitul anului 2010 a existat o cumplita dezinformare a
\npublicului, pornind de la o publicatie americana in care se spune
\nca romanii sunt cobaii Europei. A fost un efort deosebit sa aratam
\nca nu e nimic mai fals decat aceasta afirmatie”, explica Crupariu.
\nCele 200 de studii clinice nu sunt nicidecum mai multe fata de alte
\nstate cu experienta mai indelungata. Dimpotriva, in Germania sau
\nAnglia se desfasoara mult mai multe studii clinice, iar cele din
\nRomania se fac dupa aceleasi reguli si standarde europene, sustin
\noficialii ANM. Faptul ca suntem pe harta marilor companii
\nfarmaceutice, spune Crupariu, este un lucru extrem de bun si e in
\nspiritul cercetarii medicale in general – “suntem subiecti inrolati
\nin studii clinice care sunt benefice pentru dezvoltarea
\nmedicamentului”.<\/p>\n

<\/p>\n

Orice doctorie lansata pe piata trece obligatoriu prin faza
\ntestarii de acest fel, fiind o etapa din preautorizarea de punere
\npe piata. Primele studii au inceput in Romania in 1999, cand se
\nefectuau in jur de 40, apoi, pe baza expertizei dobandite in timp,
\nvolumul a crescut, ajungand acum la o medie anuala de 200. Faza a
\ntreia este cea mai frecventa in Romania, cea in care medicamentul e
\ntestat in mai multe tari sau continente, tocmai pentru ca s-a
\nconstatat de-a lungul timpului ca factorii de mediu influenteaza
\nefectul substantei active testate. Circa trei sferturi dintre cele
\n200 de studii sunt de fapt faza a treia a studiilor clinice. In
\nfunctie de complexitatea lor, companiile farmaceutice se adreseaza
\nunui numar mai mic sau mai mare de centre medicale (intre patru si
\n20), unde intra in contact cu medicii care au in custodie pacientii
\npotriviti pentru grupul-tinta dorit. Pacientii semneaza un
\nconsimtamant informat prin care sunt de acord sa faca parte din
\nproces. Datele ANM indica faptul ca cel mai des testate sunt
\nmedicamentele antineoplazice (impotriva cancerelor), apoi cele
\ndestinate sistemului nervos central, digestiv si
\ncardiovascular.<\/p>\n

Ovidiu Saltas-Dabija, directorul medical al sanofi-aventis
\nRomania, explica pentru BUSINESS Magazin ca, dintre o suta de
\nmolecule care intra in faza testarii prin studii clinice, doar doua
\nsau trei ajung sa devina medicamente. Costul final al dezvoltarii
\nunui asemenea medicament este de un miliard de euro, pana in
\nmomentul cand ajunge sa fie comercializat in farmacii, cand i se
\nofera un brevet de 20 de ani care ii protejeaza exclusivitatea.
\nCelelalte 97-98 de medicamente dintre cele o suta testate sunt
\noprite la un anumit moment in diferite faze ale studiilor clinice,
\nfie pentru ca efectele terapeutice nu sunt cele scontate, fie
\npentru ca beneficiile pe care le aduc nu sunt substantiale, deci nu
\npot recupera fondurile alocate.
\n“Industria farmaceutica nu e una de binefacere, iar investitiile
\ncare nu comporta beneficii substantiale nu sunt duse la bun
\nsfarsit”, spune Dabija. Grupul sanofi-aventis desfasoara circa 20
\nde studii pe an in Romania in care inglobeaza de la cateva sute
\npana la mii de pacienti.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O particularitate pentru Romania e faptul ca listele de
\nasteptare pentru tratamentul bolnavilor in cazul afectiunilor grave
\nsunt chiar si de cateva luni. Apoi, listele de compensare nu au
\nfost actualizate cu medicamente noi de patru ani. Asa se face ca
\nalternativele pentru pacientii cu afectiuni grave, care nu isi
\npermit sa plateasca din buzunar mii bune de euro pe luna, sunt sa
\nramana fara tratament sau sa participe la studii clinice. “Dincolo
\nde molecula aflata in cercetare, li se asigura si terapia standard
\npentru acel tratament, pe care altfel nu si-ar putea-o permite”,
\nspune directorul sanofi-aventis, explicand ca potentialul pentru
\nrecrutarea subiectilor este mare si pentru ca fiecare medic are in
\ncustodie un numar mare de pacienti – cei 22 de milioane de cetateni
\nfiind inscrisi in listele a cel mult 50.000 de medici. Fiecare
\nstudiu desfasurat pe teritoriul Romaniei costa cel putin un milion
\nde euro, ajungand chiar si la zece milioane daca sunt implicati mai
\nmulti pacienti, deci cel putin 200 de milioane de euro sunt
\ncheltuiti anual de companiile farmaceutice pe teritoriul tarii.<\/p>\n

<\/p>\n

Indiferent care este domeniul in care se nasc inovatiile – fie
\ncomert, produse, servicii sau sanatate, un lucru este clar.
\n“Laboratorul” cu cei peste 20 de milioane de locuitori ai Romaniei
\neste un atu, care are o mare greutate.
\nO caracteristica a prezentului, la capitolul inovatie, este ca
\naccentul se pune mai degraba pe eficientizare. “In perioada de boom
\neconomic partea cantitativa era in mod evident favorizata, existand
\nsuficiente fonduri pentru a permite o gama larga de experimente”,
\nspune Bogdan Popescu.
\nPentru alte companii, momentele dificile s-au dovedit mai degraba
\nun catalizator decat un inhibitor la capitolul inovatiei. Acestea,
\nspune Remus Laes, si-au asumat si mai multe riscuri in aceasta
\nperioada, profitand de apatia competitorilor si de oportunitatile
\npe care criza le-a generat. “Si este foarte probabil ca aceste
\nriscuri sa fie recompensate pe masura in perioada urmatoare.”\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Toate datele oficiale arata ca exportul inclina balanta economica in directia buna. In afara de masini, telefoane si produse metalice, exporturile de pe piata romaneasca au Si o fateta mai rafinata: idei si modele care sunt inventate, testate si extinse mai intai aici. Apoi, aceleasi retete sunt aplicate si in alte tari. Romania nu mai este doar un loc in care sunt replicate sabloanele de pe alte meleaguri, ci si unul unde inovatiile isi sapa o matca tot mai vizibila.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[188,98,9356],"class_list":["post-48653","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-economie","tag-romania","tag-teste"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48653","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48653"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48653\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65841,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48653\/revisions\/65841"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48653"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48653"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48653"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}