![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8346467\/1\/struct1.jpg?width=443&height=619\")
<\/p>\nIntors de la Bruxelles, la sfarsitul lui martie, presedintele
\nTraian Basescu dadea o veste care, exact dupa cum se asteptase, a
\nramas putin comentata: Romania era printre cele sase tari din afara
\nzonei euro care tocmai au aderat, alaturi de cele 16 ale eurozonei,
\nla noul Pact Euro Plus, sau Pactul pentru Competitivitate, sau
\nPactul pentru Euro, cum avea sa i se spuna ulterior. Noul
\naranjament era destinat sa inlocuiasca Pactul de Stabilitate si
\nCrestere in UE, care a esuat atat de lamentabil in actuala criza
\ndin zona euro, din cauza tendintei spre risipa a guvernelor, care
\ns-au bazat ca perioada de crestere economica dinainte de criza le
\nva furniza mereu suficienti bani de cheltuiala.<\/p>\n
“Trebuie create niste mecanisme de alerta timpurie, de exemplu
\nmecanisme care sa avertizeze apropierea sau tendintele de a se
\nintra intr-o perioada de instabilitate financiara”, spunea
\npresedintele Basescu. Si trebuie creata si “capacitatea de
\ninterventie rapida a guvernelor atunci cand se pune problema
\naparitiei unor elemente de alerta timpurie legata de o eventuala
\ninstabilitate financiara care s-ar prefigura”.<\/p>\n
Zis si facut. Pactul pentru Euro, care urmeaza sa fie semnat
\noficial de statele participante la sfarsitul acestei luni, impune
\ndoua parghii: pe de o parte, masuri mult mai stricte de disciplina
\nfiscala care sa garanteze respectarea celor doua tinte din Tratatul
\nde la Maastricht, stabilite in 1992 (adica un deficit bugetar de
\npana la 3% din PIB si o datorie publica de pana la 60% din PIB) si
\nmasuri de crestere a competitivitatii, prin ajustarea costului
\nmuncii la productivitate, reducerea birocratiei si masuri de
\nstimulare a ocuparii fortei de munca.<\/p>\n
Textul Pactului, asa cum a fost adoptat la sfarsitul lunii
\nmartie de Consiliul Europei, cere statelor membre sa fixeze in
\nlegislatia nationala reguli de disciplina bugetara, asa cum crede
\nfiecare dintre ele ca e mai bine: fie prin constitutie, fie prin
\nlegislatia fiscala, fie impunand o regula privind datoria publica
\n(asa cum a facut Polonia de ani buni, stabilind ca statul nu se
\npoate indatora la un nivel de peste doua treimi din PIB), fie
\nimpunand reguli legate de deficitul bugetar sau de destinatia
\ncheltuielilor de la bugetul de stat si a celor regionale.<\/p>\n
<\/p>\n
Presedintele Basescu, prin proiectul de revizuire a
\nConstitutiei, propune cele mai tari constrangeri posibile:
\nincluderea ca atare in Constitutie a ambelor tinte de la Maastricht
\n(deficit de cel mult 3% si datorie de cel mult 60% din PIB), la
\ncare adauga si regula ca statul nu se mai poate imprumuta decat
\npentru investitii, nu si pentru plata salariilor si a pensiilor.
\nIntentii similare a anuntat recent si premierul bulgar Simeon
\nDjankov, care a propus limitarea prin constitutie a deficitului la
\n2% din PIB, a cheltuielilor la 40% din PIB si introducerea unei
\nmajoritati obligatorii de doua treimi dintre parlamentari pentru a
\nse putea aproba modificari ale impozitelor directe (cu scopul de a
\nevita astfel un posibil vot care sa schimbe cota unica de 10% cu un
\nsistem progresiv de impozitare). Presedintele Gheorghi Parvanov a
\nrespins insa amendamentele la constitutie, fiind mai curand adeptul
\nunei limitari a indatorarii statului, nu a cheltuielilor.<\/p>\n
Sunt potrivite pentru noi cele doua constrangeri propuse de
\npresedintele Basescu? Cea privind datoria publica este potrivita,
\nconsidera Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al ING
\nBank Romania, insa nu si cea privind deficitul bugetar, amintind ca
\npana si Tratatul de la Maastricht permite devieri temporare de la
\nlimita de 3% din PIB, “intrucat controlul strict al acestei limite
\neste imposibil”. Pe timp de recesiune, cand veniturile bugetului
\nscad, o depasire a limitei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar,
\ncare e constatata cu un inevitabil decalaj de timp de catre
\nautoritati, ar necesita excedente in lunile urmatoare pentru
\nechilibrarea situatiei, iar excedentele respective ar insemna
\nmajorari de impozite si taxe si taieri de cheltuieli, “si toate
\naplicate rapid”, afirma Chidesciuc. “Aceasta ar afecta cresterea
\neconomiei si mai mult, fara a reusi sa fie insa de folos pentru
\nincadrarea in limita de 3%”, afirma economistul. In realitate,
\npentru a combate o criza ar fi necesare nu masuri prociclice, cum e
\nlimitarea deficitului, ci masuri anticiclice, cum e majorarea
\ncheltuielilor, dar aceasta ar fi imposibila daca exista o limita de
\ndeficit fixata prin constitutie.<\/p>\n
Pentru situatia inversa, adica ce s-ar intampla cu limita de
\ndeficit pe timp de boom economic, avem exemplul evocat recent de
\nguvernatorul BNR. “Politicienii nu erau ingrijorati in perioada
\n2006-2008 de deficitul bugetar, pentru ca erau convinsi ca
\ndeficitul era mic; ei se uitau la deficite calculate folosind
\ndefinitia cash a deficitului sectorului public, nu la deficitul
\nstructural”, a spus Isarescu. Deficitul structural, care rezulta
\ndin genul de politici practicate de un guvern (cat de mare e
\nsectorul de stat, ce cheltuieli sociale sunt, cum arata sistemul
\nde pensii), este deficitul cash (nominal, efectiv sau primar) din
\ncare se scad componentele ce depind de influenta ciclurilor
\neconomice si care duc fie la supraincalzire economica urmata de
\ncriza, daca economia este pe crestere, fie fac ca economia sa se
\ngatuie, in perioade de recesiune.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8346467\/2\/struct.jpg?width=837&height=587\")
<\/p>\n
Conform Consiliului Fiscal, in 2005 Romania avea un deficit bugetar
\nde 0,1%, dar un deficit structural de 2,3% din PIB; acesta este si
\nmotivul pentru care guvernul Tariceanu a respins cererea FMI de a
\nmajora TVA pentru a compensa dezechilibrul ce se zarea deja la
\norizont. Guvernul Tariceanu a rupt acordul cu FMI, s-a uitat mai
\ndeparte la deficitul bugetar primar, care a fost de 1,4% in 2006 si
\nde 1,8% in 2007, in timp ce deficitul structural a crescut in
\naceiasi ani la 4,4%, respectiv 5,1% din PIB, pentru a ajunge la
\n8,9% din PIB in 2008. Acela a fost primul an in care dezechilibrul
\nacumulat in tacere la nivel structural s-a reflectat, in sfarsit,
\nsi in cifra deficitului primar, care a atins 5% din PIB.
\n“Prociclicitatea politicii fiscal bugetare in perioada precriza a
\nepuizat spatiul fiscal necesar pentru stimularea economiei in
\nperioada de recesiune”, a comentat Ionut Dumitru, presedintele
\nConsiliului Fiscal.<\/p>\n
Economistul-sef al ING Bank ar recomanda mai curand, in locul unei
\ntinte fixe de deficit primar, reglementari privind deficitul fiscal
\nstructural, asa cum au tari precum Chile sau Norvegia. Acolo unde
\nsunt folosite, aceste reglementari au un triplu scop: de a oferi
\nflexibilitate mai mare politicii de cheltuieli, spre a o impiedica
\nsa devina prociclica, de a estima mai realist cum sta economia
\n(capacitatea de reducere a deficitului structural a fost calificata
\nin repetate randuri de FMI si BNR drept adevarata masura a
\nsanatatii unei economii) si de a proteja economia de influentele cu
\ncea mai mare volatilitate, cum sunt in cazul Norvegiei sau al
\nstatului Chile veniturile din petrol.<\/p>\n
Reperul deficitului structural este deja folosit in documentele
\nComisiei Europene sau, la noi, ale Consiliului Fiscal, iar la el se
\nrefera toate conditiile si propunerile cunoscute sub cliseul
\n“reforma structurala”. O modificare a legislatiei in sensul
\nPactului pentru Euro ar trebui deci sa rezolve ceea ce Ionut
\nDumitru definea drept “principala provocare a politicii
\nfiscal-bugetare in Romania: aceea de a reduce deficitul bugetar
\nstructural, concomitent cu crearea de spatiu fiscal pentru
\ncheltuieli publice de investitii si cu asigurarea sustenabilitatii
\nfinantelor publice pe termen lung, din perspectiva procesului
\ninevitabil de imbatranire a populatiei”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Includerea in Constitutie a unor limite cantitative de deficit bugetar si datorie publica a fost legata la noi din prima clipa de comportamentul politicienilor, cu principiul ca e mai bine sa le interzici prin lege sa risipeasca banii decat sa-i rogi. Implicatiile asupra economiei in sine au fost insa mai putin discutate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[7242,5879,15056,12992,411,23117,7136,19223,23116,349,13242],"class_list":["post-48566","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-basescu","tag-bulgaria","tag-constitutie","tag-datorie","tag-deficit","tag-euro-plus-pact","tag-finante","tag-maastricht","tag-pactul-pentru-euro","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48566","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48566"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48566\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65760,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48566\/revisions\/65760"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48566"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48566"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48566"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}