BUSINESS MAGAZIN: Am iesit tehnic din recesiune, dar ar trebui
\nsa si simtim acest lucru. Cel mai palpabil element ar fi o revenire
\na consumului, ceea ce ar insemna si o imbunatatire a situatiei
\neconomice a multor companii. Ce simtiti ca se intampla acum si ce
\ncredeti ca se va intampla in materie de consum si de revenire a
\nincrederii pe piata? Va asteptati la o imbunatatire a nivelului de
\ntrai?
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Suntem producatori de mortare, adezivi,
\ntencuieli si de la anul vom produce si polistiren. Cred ca am avut
\nnoroc si intuitie si am construit fabrici moderne si in perioada de
\ncriza, 2010, am avut cel mai bun an din activitatea noastra. In
\n2009 am avut o contractie de 0,46%, am pierdut multi bani cu
\nprovizioane, bani pierduti de pe urma insolventelor. Primul
\ntrimestru din acest an a avut rezultate remarcabile – plus 25%.
\nPoate pentru ca facem un produs bun si suntem simpatizati pentru ca
\nsuntem locali. Anul trecut am crescut cu 25% vanzarile, in cifra de
\nafaceri a fost un plus de 11% pentru ca am scazut preturile.
\nPerioada mai urata a fost aprilie si mai, cand a fost o contractie
\nusoara, pe care o interpretez prin faptul ca unii concurenti au
\nfacut pasi inaintea mea. Eu am fost un pic “adormit” cu
\ninvestitiile de la Oradea, cu fabrica de polistiren in care
\ninvestim cateva milioane de euro.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Ca sa ramanem in zona de consum, de unde vine
\ncresterea asta, pentru ca activitatea din imobiliare s-a prabusit.
\nIsi amenajeaza romanii casele?
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Foarte multi amenajeaza, repara casele; au
\ninteles ca au nevoie de termoizolatie.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: A mai gasit cineva gasca cu oua de aur?
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: E chiar curios pentru ca piata de
\nconstructii s-a prabusit. Pesemne ca ati castigat cota mare de
\npiata.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Am o mare problema cu transportul, pentru
\nca nu gasesc camioane care sa transporte marfurile. De aceea
\ntrebuie sa mai fac o fabrica in Moldova.
\nDRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Si noi am gasit gaina cu oua de
\naur.
\nBUSINESS MAGAZIN: Faptul ca firmele isi disputa serviciile de
\nlogistica nu este un lucru imbucurator?<\/p>\n
DRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Noi am crescut in ultimii ani, dar
\nsunt foarte multe companii de transport care in aceasta perioada au
\nmurit. Iar cei care au capacitatea de a trasporta volume mari de
\nmarfuri fac acest lucru pe rute intracomunitare, nu doar in
\nRomania. Spania – Franta, Olanda – Franta s.a.m.d. Nu ii
\nintereseaza Romania, pentru ca acolo castiga 90 de centi pe km si
\naici e mai ieftin.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Ba e mai scump aici. In Romania, cu
\ninfrastructura noastra, mentenanta este mult mai
\ncostisitoare.
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Cat vindeti peste hotare? Pentru ca
\nRomania a crescut, cu 0,6%, din export, nu din consum. Pietele de
\nbunuri de larg consum au fost in scadere cu 10-15%, iar cele mai
\nrecente informatii arata minusuri de 5-6%. Cam pe-acolo ne aflam.
\nDeci consumul intern scade fata de anul trecut.
\nCAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Nici nu cred ca isi va reveni
\nfoarte repede. N-o sa urmeze crestere economica imediat, pentru ca
\nbanii care ajung la populatie ajung putin mai greu fata de banii
\ncare se ruleaza in mediul de afaceri. Inca avem un somaj destul de
\nridicat, se resimte efectul cresterii TVA-ului, sunt multe lucruri
\npe care populatia nu reuseste sa le absoarba. Exista, e adevarat,
\nsi o categorie care isi permite sa consume, dar marea parte a
\npopulatiei inca are probleme vizavi de venituri.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Nici eu nu am sustinut ca tuturor firmelor
\nle merge bine.<\/p>\n
<\/p>\n
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Este o chestiune de
\noportunitati.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Anul trecut absolut toate pietele au
\nscazut. Dar vreau sa precizez ca scaderea in valoare pe total
\ncategorie este putin nerelevanta pentru ca in cazul unor segmente,
\ncum ar fi cele influentate de acciza, chiar daca volumele legale au
\nscazut, valoarea vanzarilor a crescut. Din pricina taxelor mai
\nmari. De aceea sunt mai relevante volumele de vanzari in cazul
\nbunurilor de larg consum. Anul trecut a fost unul in care consumul
\ns-a prabusit, iar anul acesta declinul a continuat, chiar daca nu
\ncu acelasi procent. Au fost o serie de lovituri foarte puternice,
\ncum ar fi cresterea de TVA si inflatia. Diminuarea veniturilor
\nbugetarilor inseamna putere scazuta de cumparare si declin al
\nconsumului. Eu nu cred ca va fi bine anul acesta. In a doua parte a
\nanului vor fi foarte usoare semne de revenire. Dar cel putin in
\ncategoria in care activam noi (bauturi alcoolice) nu va fi
\nbine.
\nCAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Consumul de apa nu a urmat
\naceeasi linie a declinului.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Pentru ca e vitala…<\/p>\n
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Totusi, cand oamenii nu-si pot
\npermite sa ia apa de pe rafturi, beau de la robinet. In categorie
\nse intampla insa un fenomen – se muta consumul de la apa minerala
\ncatre apa de masa, care este cea mai ieftina. Si dinspre doze mai
\nmici catre ambalaje de mari dimensiuni.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: In toate categoriile in ultimii ani a
\navut loc o migrare. Segmentul economic a fost cel mai putin
\nafectat. Lumea nemaiavand bani, a ales produse mai ieftine. In
\ncazul bauturilor alcoolice, din pacate, a aparut un nou segment:
\ncel subeconomic. Pentru ca in acest domeniu acciza inseamna 50% din
\npret, la care se mai adauga si TVA-ul. Este foarte tentant sa faci
\nevaziune, ceea ce s-a si intamplat; iar pentru producatori este
\nfoarte greu sa se lupte cu evazionistii. In acesti ultimi doi ani
\nsegmentul subeconomic a explodat, motiv pentru care a trebuit sa
\nvindem produse ieftine, fara margini, doar pentru a mentine
\nrulajele si locurile de munca.<\/p>\n
ALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Si in categoriile – multe – in care
\nactivam noi, segmentul economic creste mult, cel mediu a suferit
\nfoarte mult. Pietele s-au segmentat foarte mult.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Practic nimeni nu mai vrea sa cumpere
\nmarfa, ci vrea sa cumpere pret.
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Depinde de brand, depinde de categorie.
\nPentru ca atunci cand folosesti o crema de fata iti pasa ce anume
\ne. Dar in privinta detergentilor, a sapunului sau a produselor de
\nbaza, segmentul economic creste, marcile private ale retailerilor
\ncresc. Inca suntem mult sub consumul mediu din Europa, si ma refer
\nla tarile din regiune – Ungaria, Polonia s.a. In urmatoarea
\nperioada cred ca nu vom vedea o revenire spectaculoasa, consumul va
\nramane destul de slab. Anul trecut, in luna iulie, dupa cresterea
\nTVA-ului, consumul s-a prabusit.\n <\/p>\n
<\/p>\n
CATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Parerea mea este ca in anumite
\nsezoane cresterea si descresterea vanzarilor sunt influentate de
\nmai multi factori, cum ar fi campaniile. Noi caram marfa si vedem
\nclar acest lucru. Avem clienti care activeaza in FMCG pe acelasi
\nsegment. Cand unul vine cu o campanie, cresc vanzarile si scad ale
\naltuia, apoi se intampla invers. Dar consumul in acest an a fost
\nlesinat.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: A fost un aprilie dezastruos.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Au fost mai multe promotii ca in alti
\nani?
\nLARISA MATASARU, CORA: Da, au fost. Dar angajamentele au fost mai
\nmici.
\nBUSINESS MAGAZIN: Angajamentele la nivel de stocuri?
\nLARISA MATASARU, CORA: Da. In alti ani angajam anumite cantitati
\npentru produsele cu cerere mai mare in perioada sarbatorilor de
\nPasti – carne, oua. Anul acesta, pentru ca atentia pe cash-flow
\neste mult mai mare, cantitatile angajate au fost mai mici.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Acesta este practic un efect al crizei.
\nInainte nu eram atenti la stocuri. Nici noi, nici distribuitorii
\nsau magazinele. Acum insa, toata lumea se uita la stocuri, la
\ncash-flow.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Fiecare cu profilul lui. Eu am stocuri
\nimpresionante. Anul trecut s-a anuntat o crestere a materiilor
\nprime din import si am cumparat marfa pentru urmatoarele 4-5
\nluni.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Asta este altceva.
\nBUSINESS MAGAZIN: Este acum mai mult ca niciodata vorba de
\nstrategie? Unde credeti ca ar fi declansatorul care sa deschida iar
\nrobinetul consumului?
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Este prea multa informatie negativa din
\npartea media.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Declansatorul va fi in momentul in care
\nvor creste veniturile populatiei.
\nANDA S\u00ceRBU, CORA: Exact.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Unde este cheia in acest moment?
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: In acest moment cheia este exportul.
\nNoi nu suntem in stare sa consumam produsele romanesti. Adeplast
\neste un caz fericit. Dar cand romanul se duce la pravalie, ce alege
\nprima oara? Eticheta made in Romania sau cea de peste hotare?
\nLARISA MATASARU, CORA: Depinde de produs.
\nCOSTIN GHINDEA, BAVAROM: Cumparatorii nu citesc eticheta.
\nLARISA MATASARU, CORA: As vrea sa va povestesc ceva despre
\nexporturi. Am fost saptamana trecuta la cel mai mare targ de marci
\nprivate din Europa. Si in toamna am fost la SIAL, unul dintre cele
\nmai mari targuri de larg consum din lume, organizat la Paris si
\ncare era mult mai mare decat cel de saptamana trecuta de la
\nAmsterdam. La Paris standurile romanesti erau aproape invizibile,
\nin timp ce toate celelalte pavilioane erau organizate pe tari si in
\ncadrul lor companiile aveau standuri. Noi eram intr-un colt al
\nexpozitiei respective si erau 2-3 producatori. Era penibil pentru
\nnoi ca tara. La Amsterdam insa unul dintre producatori avea un
\nstand central si l-am intrebat de ce a facut acea alegere.
\nRaspunsul lui este lamuritor: “Experienta mi-a aratat ca degeaba
\niau un stand in spatele curtii, unde nu ma vede nimeni”.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Deci, pe romaneste, avem nevoie de
\nvizibilitate, de publicitate.
\nLARISA MATASARU, CORA: Este nevoie de mult mai multe – de
\ndisciplina, de consecventa. Pot sa va mai spun ca in piata
\nautohtona a legumelor si fructelor totul se petrece netaxat.
\nMarfurile se invart foarte mult si li se pierde urma. In schimb, am
\nfacut o vizita in Ungaria si am ajuns la concluzia ca sunt inaintea
\nnoastra cu 20 de ani ca mod de a face agricultura. Mai mult, sunt
\nmijloace moderne prin care pot fi verificate toate importurile care
\nintra in tara.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Nu acelasi lucru se intampla insa pe toate
\ndomeniile. Am vrut la un moment dat sa vand produsele de la fabrica
\ndin Oradea pe piata ungureasca; in acest domeniu insa suntem mult
\ninaintea lor.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: In Romania se face evaziune ca si in urma
\ncu 20 de ani. Romanii sunt obisnuiti,dupa zeci de ani de comunism,
\ncu acest sistem. De la obiceiul de a da bani la doctori.\n <\/p>\n
<\/p>\n
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Da, exista o solutie in a face
\nexport. Dar exista oportunitati si in Romania. Totdeauna,
\nindiferent de situatia economica sau conditiile de piata, undeva
\nsau cumva exista oportunitati. Doar ca trebuie gasite. Rio Bucovina
\nvinde in mare parte lichide fara alcool, pe asta este specializata.
\nPot sa va spun ca din 2009 si pana acum compania si-a crescut cifra
\nde afaceri. Dar pe perioada de criza a mizat pe investitii – in
\nproduse noi, in capacitati de productie. Si a cautat nise noi.
\nNumai anul trecut am lansat doua produse care sunt imbuteliate la
\ncantitati mari, de cinci si sase litri. In plus, ne extindem
\nportofoliul si incercam sa gasim alte categorii de lichide. Avand
\ncapacitati de distributie, pentru ca am investit si in distributie,
\nne-am gandit sa ne extindem si pe alimente, produse ce pot fi
\ndistribuite impreuna cu apa, cum ar fi produsele de baza. Ne-am
\ngandit sa ne extindem cu marci proprii pentru produse de baza
\npentru ca acestea au rulaje in continuare. N-o sa inceteze nimeni
\nsa consume ulei, zahar, faina.
\nANDA S\u00ceRBU, CORA: Ce tipuri de produse de baza?<\/p>\n
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Ne-am gandit la ulei si zahar
\npentru ca este pacat de capacitatile de distributie pe care le
\navem, iar consumul de apa nu a crescut fata de anul trecut. Cel
\nputin pana acum.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Eu as trage o concluzie. Cine si-a
\ncontrolat bine afacerea si si-a marketat corect produsele pe piata;
\ncine a avut un studiu de marketing adecvat a gasit acea forma prin
\ncare sa se adreseze pietei. Fie ca a intrat puternic in segmentul
\nde produse economice, fie ca a gasit alte nise. A gasit cum sa se
\nadreseze pietei in noile circumstante. Suntem reprezentanti ai unor
\ncompanii care au functionat bine, ba chiar au reusit sa se
\nintareasca in timpul crizei. Sunt de pilda foarte multi
\ntransportatori care nu au reusit sa-si marketeze corect businessul
\nsi care s-au <dus>, unul cate unul. In locul lor, noi, care
\nne-am miscat mai bine, am reusit sa ne adaugam cota de piata, sa
\ncrestem cifra de afaceri, uneori chiar si profitul. Asta este o
\nrealitate economica. Si as mai vrea sa adaug ca salvarea noastra
\neste exportul. Daca ne uitam la China de astazi, ea face foarte
\nmult export cu care isi subventioneaza piata interna.<\/p>\n
CAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Pai, noi nu avem produse. Ce
\nsa exporte?
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Exporta Logan.
\nANDA S\u00ceRBU, CORA: Cred ca e singurul produs cu brand
\nexportat.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Pot sa va povestesc din experienta
\nmea anterioara, cand am lucrat la Solectron, o firma care exporta.
\nN-a produs o secunda pentru piata romaneasca de la bun inceput. Iar
\nfirma aceea a ridicat orasul (Timisoara), pentru ca oamenii au
\ninceput sa castige mai mult, sa consume mai mult. O firma cu 1.500
\nde angajati a ajutat foarte mult economia locala pentru ca producea
\nmai mult. Firma platea taxe, erau o sumedenie de alti angajati
\nrelationati de fabrica.
\nCAMELIA HOINARESCU, RIO BUCOVINA: Era practic un sistem.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Dincolo de asta, spuneti-mi un produs
\npe care il putem vinde, asa cum au irlandezii berea sau scotienii
\nwhisky-ul.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Tocmai pentru ca nu am avut si nu avem e
\nputin probabil ca vom avea in viitor. Dar in firme exportatoare
\nlucreaza putini oameni. De aceea nu cred ca este o legatura directa
\nintre cresterea exportului si cresterea consumului. Decat daca am
\navea o strategie pe termen mediu si lung.<\/p>\n
CATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Sunt doua variante de crestere
\neconomica acum. Fie sa lasi inflatia si sa lasi o aparenta de
\ncrestere economica si tot omul se duce sa ia credit si consuma
\nmult, asa cum a fost in trecut. Sau faci in asa fel incat sa vinzi
\nprodusele in alta parte, sa aduci bani si cu acei bani faci si
\nconsum.
\nDRAGOS GELETU, KLG EUROPE: Lucrurile sunt destul de simple. Noi ne
\nuitam numai la productie, dar putem face servicii. Olanda, de
\nexemplu, este una dintre cele mai mici tari din Europa si este
\nliderul mondial in logistica, castigand miliarde de euro din
\nlogistica. Romanii au cea mai mare oportunitate acum, pentru ca
\nsuntem poarta de est a Europei. Portul Constanta insa nu este
\npromovat deloc. Sunt o multime de clienti mari care vor sa faca
\ncentre de distributie in Romania. Balanta comerciala acum este de
\n20% export si 80% consum intern. Sunt lucruri simple care ar putea
\nfi facute pentru ca Romania sa castige din acest lucru, pentru ca
\nmarfurile sa intre in Europa prin Constanta, in loc sa ajunga la
\nRotterdam si sa calatoreasca 2.000 km pe uscat pana aici.\n <\/p>\n
<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Va asteptati ca din zona politica sa vina ceva
\nbun, folositor, dat fiind ca suntem intr-un an preelectoral?
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Probabil ca o sa vina.
\nBUSINESS MAGAZIN: Pentru pensionari?
\nLARISA MATASARU, CORA: Depinde ce inseamna bun – pentru consumatori
\nsau pentru companii?
\nBUSINESS MAGAZIN: Pentru companii.<\/p>\n
MARCEL BARBUT, ADEPLAST: Daca noi nu cerem, nimeni nu ne va da
\nnimic.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: In vara aceasta nu se va vedea niciun
\nimpact al masurilor care au fost luate. Masurile luate acum la
\nnivel macroeconomic se vor vedea in cativa ani. Ce s-a intamplat in
\n2008, cand au explodat salariile, a fost o aberatie. Cum au
\ncumparat oamenii atunci?
\nLARISA MATASARU, CORA: A fost cel mai bun an, de la cap la
\ncoada.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: In momentul in care a inceput criza
\nsi toata lumea ridica steagul cerand ajutor, in Romania exploda
\nconsumul.
\nCOSTIN GHINDEA, BAVAROM: Daca va aduceti aminte, erau si mesaje
\npolitice, cum ca noi n-o sa avem niciodata criza.
\nMARCEL BARBUT, ADEPLAST: Sincer vorbind, in domeniul constructiilor
\nnu era normal sa avem o criza. Totul a fost din pricina
\nbanilor.
\nLARISA MATASARU, CORA: Si a preturilor.
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Sigur, putem sa asteptam multe lucruri,
\ndar intrebarea este ce facem noi acum. Cred ca inovatia este cea
\ncare poate sa miste consumul in perioada urmatoare. Iar companiile
\ntrebuie sa fie foarte atente la gestionarea costului, pentru ca cu
\nsiguranta marcile proprii si preturile mici vor lua grosul pietei.
\nPana la urma noi suntem o economie intr-o zona europeana si
\npreturile sunt foarte transparente. Acum nu mai exista granite. In
\n2002 diferentele intre statele europene erau de 40%. Dupa sase ani
\ndiferentele din punctul de vedere al pretului erau in jur de 15%.
\nTendinta este de convergenta. Ceea ce facem aici, in aceasta tara,
\neste similar principiului vaselor comunicante. In momentul in care
\nintr-un alt stat din zona europeana se poate gasi acelasi produs
\nmai ieftin, automat pretul va converge. Pana la urma, pretul corect
\nse va intampla. Pretul este dat de piata si consumator. Iar
\nintrebarea mea este: “Cum il fac eu pe consumatorul de maine sa
\ncumpere mai mult?”.<\/p>\n
ANDI DASCAL, PRODVINALCO: Mai nou, sunt voci din partea
\npresedintelui Basescu si a guvernatorului BNR Mugur Isarescu care
\nspun ca acea crestere a TVA nu a fost cea mai buna masura. Ce alta
\nvarianta ar fi avut Guvernul, fara sa afecteze consumul?
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Asta e greu de spus.
\nBUSINESS MAGAZIN: Criza europeana a datoriilor ar trebui urmarita
\ncu foarte mare atentie, pentru ca am putea resimti undele de soc
\nmai adanc decat dupa caderea Lehman Brothers. Cum percepeti
\ninteractionalitatea dintre Romania si restul Europei?<\/p>\n
ALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Noi vindem 100% intern, nu facem
\nexport. Avem trei fabrici la Ploiesti si vindem numai in tara, nu
\ndepindem de export. La nivel macro, cea mai mare provocare pe care
\no companie de dimensiunea Unilever o are este legata de materiile
\nprime. La nivel de piete, Asia creste extrem de bine, Europa este
\nrelativ constanta, iar America creste datorita Americii de Sud.
\nSigur ca, fie ca este razboi sau pace, produsele noastre se
\ncumpara, fie ca este detergent, sapun sau margarina. Ne bazam
\nfoarte mult pe ceea ce vrea consumatorul si pe intelegerea lui.
\nDaca vrea produse scumpe, ii dam produse scumpe. Daca vrea ieftine,
\nii dam ieftine. Ce e mai important pentru noi ca afacere este sa
\nstam aproape de clienti si consumatori.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Ca sa putem sustine consumul de care
\ncompaniile au nevoie, ar trebui sa exportam. Pentru ca n-o sa mai
\nputem cumpara acele produse care vin din afara.
\nCATALIN OLTEANU, FM LOGISTIC: Pretul este direct proportional cu
\ndorinta cuiva de a avea produsul.
\nALBERT DAVIDOGLU, UNILEVER: Pe de alta parte, direct proportionala
\ncu cifra de afaceri este valoarea bugetelor de marketing cheltuite.
\nDaca vanzarile scad, la fel si bugetele de marketing. Si tragand
\nlinie si adunand, peste 90% dintre romani se uita la
\ntelevizor.
\nZOLTAN SZIGHETI, THE GROUP: Este cea mai ieftina media.
\nANDI DASCAL, PRODVINALCO: Revenind la perspectiva evolutiei
\neconomiei si consumului, suntem nevolnici la ce se intampla in
\nEuropa, nu putem decat sa asistam. Daca Europa va avea o evolutie
\npozitiva, va estompa aceste socuri, va fi bine. Altfel vom avea
\nprobleme.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Primele semne de revenire economica au fost deja anuntate de guvern. Sunt timide si ii impresioneaza prea putin pe oamenii de afaceri care continua sa manifeste prudenta in declaratii. Invitatii Business Clubului din aceasta luna, organizat de BUSINESS Magazin, vorbesc despre cum va arata a doua jumatate a anului pentru mediul de afaceri si ce sanse sunt ca vara sa aduca o crestere a vanzarilor si o reechilibrare a fortelor din companii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[1765,188,9781,16872],"class_list":["post-48541","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-club-bm","tag-economie","tag-revenire","tag-semne"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48541","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48541"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48541\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65736,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48541\/revisions\/65736"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48541"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48541"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48541"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}