In schimb, el, clientul, a avut doar cateva intrebari legate de
\ncontractul de imprumut. Adica intrebarile uzuale ale clientilor:
\n“De unde a aparut acest comision, pentru ca inainte nu era?”. “Asa
\ne, aveti dreptate, inainte nu era, dar e acum. Stiti, banca a
\nadoptat un nou plan de tarife si comisioane si aveti 5 lei pe luna
\nsau 2 euro la contul in euro, comision de administrare!”<\/p>\n
Pentru ca in contractul de credit isi rezerva dreptul sa faca
\naceste modificari. Paragraful 100 nu stiu cat. Dar e mult 5 lei pe
\nluna, te intreba din priviri ofiterul de credit? 60 lei pe an, 600
\nde lei in zece ani, 1.200 lei in 20 de ani, asta daca nu se mai
\nmodifica odata? Nici nu stii ce sa spui. Daca nu-i platesti, poti
\nsa fii sigur ca la un moment dat esti trimis in baza restantierilor
\nsi iti trebuie multe luni, multe drumuri si multi nervi sa iesi de
\nacolo!<\/p>\n
“De ce nu mi-ati scazut dobanda\/rata? Ca la alte banci s-a
\nscazut, ca euribor\/robor\/robid\/ sau ce alt indicator de referinta a
\nscazut, stiu eu de la alti clienti.”
\n“Nu stim ce sa va spunem, poate au alte conditii, alte marje, alti
\nindicatori!”
\nDar a luat cineva un credit tot de aici si are o dobanda mai mica!
\nSi plateste mai putin!
\n“Stiti, dumneavoastra ati luat creditul cu conditiile de atunci, de
\nacum 2-5 ani, iar acum e altceva”, vine raspunsul ofiterului.
\n“Dar cand am luat atunci creditul, nu aveam acel comision. De ce
\nl-ati pus acum?”
\n“Nu stiu ce sa va spun. Nu stabilim noi. Din centrala. Daca vreti,
\nputeti intreba acolo.”<\/p>\n
Sunt intrebarile si discutiile care macina atat nervii
\nclientilor, cat si pe cei ai ofiterilor de credite, care azi sunt
\nla o banca, maine la alta, iar la anul in alta parte, dar care
\ntrebuie sa aiba sau sa gaseasca raspunsuri.<\/p>\n
Si clientii, ce sa zica? Iau raspunsurile asa cum sunt, unele le
\ninteleg, altele nu. In final tot suma aia trebuie sa o platesti
\nlunar.<\/p>\n
Din pacate, in tot acest dialog, monolog al absurdului de multe
\nori, marea majoritate a clientilor, persoane fizice, au capatat o
\nura puternica fata de banci. Si nu cred ca exista cineva care sa nu
\nvrea sa dea banii inapoi mai repede, sa scape de credit, ca sa nu
\nmai aiba de-a face cu bancile. Nu cu creditul in sine! Sau altii
\ncare prefera sa stea cu chirie decat sa ia credit de la banca
\npentru a-si cumpara un apartament, cu toate ca ar iesi mai ieftin.
\nIn lipsa creditelor, nicio economie nu poate urca sustinut si sa-si
\nimbunatateasca nivelul de trai.<\/p>\n
Cine poate pune ceva deoparte lunar, fie 50 de euro, fie 100
\neuro, fie 200, fie oricat, nu se gandeste decat sa mai ramburseze
\ndin credit. Ca sa scape. Iar bancherii s-au trezit ca nu e bine. Ca
\nramburseaza anticipat clientii bun platnici si ca astfel nu mai au
\nde unde lua dobanda de la ei. Adica nu mai au venituri. Plus ca nu
\nmai au nici unde sa plaseze din nou banii primiti anticipat.
\nClienti buni nu mai sunt, au deja credite, la titluri de stat
\ndobanda este numai 4% – 5,25% la euro, iar ei luau inainte 8%- 12%
\nla euro de la clienti, la creditele pentru companii dobanzile
\ncerute sunt mult, mult, mai mici. Iar patronii si directorii
\nnegociaza la sange. Si daca se enerveaza, baga societatea in
\ninsolventa. Deci adio si dobanzi, si o buna parte din credit. Alte
\nprovizoane, alte intrebari, alti bani ceruti de la actionari, adio
\nbonus.<\/p>\n
Iar orice rambursare anticipata inseamna un minus de bani in
\nconsum, in economie. In loc sa cumpere un nou televizor, ceva
\nhaine, pantofi, adidasi, poate un nou corp de mobila, poate inca o
\nsticla de vin, banii se duc in seiful bancii, iar de acolo nu au
\nunde sa iasa din nou la fel de profitabil. Iar statul nu ia din
\nacest circuit nici TVA, nici accize, nici impozit pe profit, nimic.
\nCum nu sunt venituri, toata lumea trebuie sa taie din cheltuieli.
\nIar cresterea economica se lasa asteptata, salariile nu cresc,
\nlumea e nervoasa ca “treaba” nu merge.<\/p>\n
Iar bancherii isi intreaba clientii: “De ce vreti sa rambursati
\nanticipat? Haideti ca avem o promotie mai buna acum, rata e mai
\nmica, poate va mai ganditi!”. Au venit si vremurile astea!<\/p>\n
Cristian Hostiuc este directorul editorial al Ziarului
\nFinanciar.<\/p>\n