{"id":48486,"date":"2011-06-13T09:00:00","date_gmt":"2011-06-13T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48486"},"modified":"2026-04-02T20:43:21","modified_gmt":"2026-04-02T20:43:21","slug":"alte-articole-de-scos-din-constitutie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48486","title":{"rendered":"Alte articole de scos din Constitutie"},"content":{"rendered":"<p>Privit nu numai prin prisma declaratiilor presedintelui facute<br \/>\nla London School of Economics and Political Science &#8211; &#8220;Indivizii si<br \/>\nnu statul trebuie sa fie responsabili pentru propria lor soarta&#8221; &#8211;<br \/>\ncred ca articolul 47 alin. 1 nu-si prea mai are rostul. &#8220;Statul<br \/>\neste obligat sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie<br \/>\nsociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent&#8221;,<br \/>\nse spune acolo; pe de alta parte, enumerarea masurilor de<br \/>\ndezvoltare economica pe care le-au luat guvernele Romaniei in<br \/>\nultimii ani, cei de criza, enumerare pe care o fac aici:<\/p>\n<p>ma fac sa cred ca, tot asa cum prezumtia de avere licita trebuie<br \/>\neliminata, si ideea de trai decent trebuie starpita. Poate omul nu<br \/>\nvrea sa traiasca decent, de ce sa-l obosesti cu asa ceva? Daca vrea<br \/>\ndecenta, sa se duca unde o vedea cu ochii. Iar cei care s-au dus<br \/>\nchiar pot vorbi de decenta, daca e sa credem un recent studiu al<br \/>\nfundatiei Soros: cei 3 milioane de romani care au plecat in<br \/>\nstrainatate au adunat economii de 100 de miliarde de euro pe care<br \/>\nle tin in banci straine si cash. Valoarea este de patru ori mai<br \/>\nmare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile<br \/>\nromanesti.<\/p>\n<p>As mai repeta propozitia asta o data: &#8220;Valoarea este de patru<br \/>\nori mai mare decat suma economisita de romanii de acasa in bancile<br \/>\nromanesti&#8221;.<\/p>\n<p>Si inca: &#8220;Valoarea este de patru ori mai mare decat suma<br \/>\neconomisita de romanii de acasa in bancile romanesti&#8221;.<\/p>\n<p>Poate o pricepe cineva cum se poate ca 3 milioane sa<br \/>\neconomiseasca in zece ani o suma si restul de 18 milioane sau, ma<br \/>\nrog, cinci milioane care muncesc, pot economisi numai un sfert, dar<br \/>\nin ceva mai mult timp &#8211; 21 de ani numai de la revolutie. Istetii sa<br \/>\nse abtina, stiu refrenele cu productivitatea romanului de acasa, cu<br \/>\nsaracia, cu anii de comunism si restul.<\/p>\n<p>Daca tot suntem pusi pe facut curatenie, mai zic sa renuntam si<br \/>\nla articolul 33, cel cu accesul la cultura. Tot s-au redus<br \/>\nfilarmonicile, teatrele si numarul balerinelor. Mai bine facem o<br \/>\npagina pe Facebook despre cultura Romaniei si ii mai dam cate un<br \/>\n&#8220;like&#8221; din cand in cand, pana ne lamurim daca mai trebuie ca statul<br \/>\n&#8220;sa asigure pastrarea identitatii spirituale, sprijinirea culturii<br \/>\nnationale, stimularea artelor, protejarea si conservarea mostenirii<br \/>\nculturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea<br \/>\nvalorilor culturale si artistice ale Romaniei in lume&#8221;.<\/p>\n<p>Dupa articolul 33 vine, surprinzator, articolul 34, la fel de<br \/>\nderanjant ca si precedentul. Art. 34 pomeneste ceva de dreptul la<br \/>\nocrotirea sanatatii si de stat care este obligat sa ia masuri<br \/>\npentru asigurarea igienei si a sanatatii publice. Asa, si cate sa<br \/>\nmai faca statul? Si pana cand?<\/p>\n<p>Pana la articolul 35, alta chestie, cu dreptul la mediu sanatos,<br \/>\ncare ne cam incurca; spun asta privind apele binemirositoare ale<br \/>\nDambovitei, in care deverseaza Bucurestiul si frumoasele recolte de<br \/>\npungi de plastic care spanzura prin copaci, dupa ce au fost purtate<br \/>\nde vant. Nu se prea armonizeaza un astfel de articol cu amenajarile<br \/>\nde pe platoul Bucegilor si alte initiative economico-sociale de<br \/>\ngenul cailor salbatici cu care ne laudam in reclame, dar pe care ii<br \/>\nfacem salam in viata reala.<\/p>\n<p>La capitolul Economia, articolul 135 are niste verigi slabe:<br \/>\nalineatul cu &#8220;exploatarea resurselor naturale in concordanta cu<br \/>\ninteresul national&#8221; sau &#8220;refacerea si ocrotirea mediului<br \/>\ninconjurator&#8221; sau &#8220;crearea conditiilor necesare pentru cresterea<br \/>\ncalitatii vietii&#8221; sunt asa de firesti incat zic sa nu mai lasam loc<br \/>\ncartitorilor.<\/p>\n<p>Sa ignoram senini ideile acelea retrograde cu cresterea rolului<br \/>\ncomunitatilor locale, care ar trebui sa stie cel mai bine cum se<br \/>\norganizeaza, cum isi cheltuie banii, ce investitii sunt prioritare<br \/>\nsi care sunt activitatile care li se potrivesc si pe care le-ar<br \/>\nputea incuraja. Numai un birocrat bucurestean zacut intr-un birou<br \/>\nprafuit, supravegheat de un ministru cat se poate de competent,<br \/>\npoate sti astfel de detalii si poate decide ce si cum.<\/p>\n<p>Si daca vom usura munca sarmanului birocrat si a ministrului<br \/>\ncompetent, reducand numarul judetelor, dupa repunerea in practica a<br \/>\nunor idei fioroase, initial importate de romani de la marele<br \/>\nprieten de la Rasarit, pe vremea cand noi eram micul prieten de la<br \/>\nApus, aici va fi, desigur, raiul.<\/p>\n<p>Pe vremea tineretii mele circula un banc cu Bula, tanar lucrator<br \/>\nentuziast la canalul Dunare &#8211; Marea Neagra. Reproduc scrisoarea<br \/>\ntrimisa mamei sale de tanarul Bula, fara legatura cu ideile de mai<br \/>\nsus: &#8220;Draga mama, la Canal totul este minunat. Dormim in paturi<br \/>\ncurate, mancam pe saturate, lucram putin, sefii sunt draguti si<br \/>\namabili cu noi. La Canal totul e minunat! Mama, de ce nu m-ai lasat<br \/>\ncand eram mic la canal?&#8221;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Nu m-a luat chiar cu totul valul schimbarilor social-teritorial-administrative care tot izvorasc din zona prezidentialo-guvernamentala si n-am uitat chiar de tot de povestea cu eliminarea din Constitutie a articolului cu averile licite. Ca sa ne inscriem in tonul cutezator al modificarilor, sustinute chiar de prestigiosi ambasadori occidentali, zic sa mai scoatem din Constitutie si alte articole, ca tot ne incurca.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[15056,8976,7236,7104],"class_list":["post-48486","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-constitutie","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48486","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48486"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48486\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":48508,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48486\/revisions\/48508"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48486"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48486"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48486"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}