{"id":48433,"date":"2011-06-10T09:00:00","date_gmt":"2011-06-10T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48433"},"modified":"2026-04-02T20:41:50","modified_gmt":"2026-04-02T20:41:50","slug":"sistemul-monetar-al-viitorului-ne-intoarcem-la-etalonul-aur","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=48433","title":{"rendered":"Sistemul monetar al viitorului. Ne intoarcem la etalonul aur?"},"content":{"rendered":"

Indicator al sanatatii unei monede, raportul dintre datoria
\ntotala a unei tari si PIB este in Statele Unite evident
\ndezechilibrat, dupa ce a ajuns la peste 370%. Scepticii spun ca
\nasta e dovada ca economia se afla intr-o plina bula a datoriei,
\nfiindu-i necesari din ce in ce mai multi dolari imprumutati pentru
\na obtine un dolar de produs intern brut, raport care ajunsese
\nrecent la 10 dolari imprumutati pentru un dolar de crestere a
\nPIB.<\/p>\n

Fata de anul 2000, PIB a crescut cu 56% (de la 9,4 trilioane de
\ndolari la 14,7 trilioane), insa datoria totala s-a umflat cu 112%
\n(de la 26,1 trilioane de dolari la 55,3 trilioane), potrivit
\nUSDebtclock.org. In timpul crizei din 1929-1933, acelasi raport
\najunsese la un maximum de aproape 300% inainte de a face implozie
\nsi de a trimite intreaga lumea intr-un vertij la capatul caruia
\ns-au aflat ororile razboiului mondial. Iar acum, tot razboiul
\ndintre republicani si democrati se duce exact pe tema datoriei:
\npoate fi marit plafonul de indatorare, ca statul sa nu ramana fara
\nbani, sau trebuie taiate drastic cheltuielile, tocmai intr-o
\nperioada cand relansarea economiei SUA e incerta?<\/p>\n

Cantitatea de moneda americana de pe piata a crescut deja odata
\ncu programele de stimulare Q1 si Q2 de care aminteam mai sus si
\nodata cu ea au crescut (aproape s-au dublat) si preturile
\nprincipalelor marfuri. Corelatia dintre cresterea ofertei de dolari
\nsi inflatia mondiala nu denota insa o cauzalitate mecanica, afirma
\nunii analisti: marfurile s-au scumpit pentru ca exista o cantitate
\nmai mare de bani in piata, insa acea cantitate n-ar fi de dolari,
\nci de yuani.<\/p>\n

China, mai mult decat Statele Unite si Europa la un loc,
\ntipareste yuani ca sa plateasca cu ei cantitatea in crestere de
\nmaterii prime pe care o cere economia sa. Intre 1996 si 2008 China
\nsi-a crescut masa monetara M2 cu 17,4%, iar in 2009 ritmul de
\ncrestere fata de anul precedent a fost de 24,6%. La randul lor, SUA
\nau majorat cu 6,3% masa monetara intre 1996 si 2008, iar in 2009 cu
\n3,5% fata de anul precedent.<\/p>\n

<\/p>\n

La randul sau, Europa sta si ea destul de inconfortabil, mai
\nales ca nevoia de reformare a fundamentelor zonei euro se suprapune
\npeste calendarele electorale din Germania si Franta. Conducerea
\nBancii Centrale Europene (BCE) ia in discutie saptamana aceasta
\nproblema datoriilor Greciei, unde criza datoriilor s-a acutizat.
\nProblema in cazul Greciei este evident de solvabilitate, iar
\nrandamentele pe care le cer investitorii pentru a cumpara datorie
\ngreceasca arata clar ca isi fac foarte putine sperante ca Atena va
\nfi vreodata in stare sa isi onoreze platile in structura lor de
\nacum.<\/p>\n

Europa este insa divizata intre viziunea Germaniei, care nu-si
\ndoreste acordarea unor noi imprumuturi Greciei, ci restructurarea
\ncelor existente, si cea a Bancii Centrale Europene, pentru care o
\nrestructurare, fie ea si una “soft”, ar insemna decredibilizarea
\nanticipata a oricaror alte viitoare emisiuni de datorie ale zonei
\neuro.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Tratamentul care a fost aplicat in Grecia din mai anul trecut si
\npana acum nu a dat roadele asteptate: economia nu si-a revenit,
\nmajoritatea imprumuturilor au fost folosite sa le rostogoleasca pe
\ncele vechi, insa la dobanzi mai mari, iar tintele fiscale au fost
\nratate. Aceasta a deschis discutia despre posibilitatea ca
\naplicarea masurilor fiscale si tot programul de privatizare in
\nvaloare de 50 de miliarde de euro, la care Grecia s-a angajat
\npentru urmatorii trei-cinci ani, sa fie scoase de sub autoritatea
\nAtenei si trecute in raspunderea directa a Bruxellesului. Ar
\ninsemna un pas inainte spre unificarea fiscala a zonei euro, asa
\ncum e ea dorita de Germania, dar tot nu ar exclude un deznodamant
\nprost al crizei datoriilor grecesti, lucru sanctionat prompt prin
\nretrogradarile succesive de rating suferite de Grecia din partea
\nMoody’s sau a Fitch.<\/p>\n

Coruptia, birocratia, fuga profiturilor in strainatate, faptul
\nca economia elena se afunda in recesiune in loc sa-si revina si
\nfaptul ca protestele de strada zilnice au devenit sport national
\ncompun un amestec cu potential exploziv, care ii determina pe unii
\ncomentatori greci si straini sa propuna o solutie radicala, de
\niesire din zona euro si din UE si de reintoarcere la drahma, pentru
\na-si putea apoi reaseza datoriile prin devalorizarea puternica
\n(50-60%) a propriei monede. Ar fi pentru prima data cand un stat
\nrenunta la moneda unica (mecanismul de iesire din zona euro nici
\nmacar n-a fost prevazut in tratate), iar consecintele pentru zona
\neuro ar fi catastrofale: dupa Grecia, pe usa ramasa deschisa ar
\nputea urma oricand Irlanda si Portugalia, lipsite si ele de
\ncapacitatea de rambursare conform planului a imprumuturilor uriase
\npe care le-au angajat.<\/p>\n

Nimeni nu vrea sa deschida insa o astfel de cutie a Pandorei,
\npentru ca proiectul monedei unice europene e sfant pentru liderii
\nei, iar cei ce au interesul economic ca zona euro sa reziste si sa
\npoata oferi o contrapondere solida la dominatia mondiala a
\ndolarului sunt multi. Pe investitorii chinezi ii vedem deja in
\nGrecia, cumparand active si oferindu-si sprijinul. Si daca ne luam
\ndupa conservatorii americani speriati de o invazie rosie, au
\ninceput deja sa faca acelasi lucru si in SUA.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Presedintele Basescu a lasat sa-i scape zilele trecute un porumbel mesager cu un avertisment sumbru: \u201cCriza datoriilor suverane este o realitate care se va agrava in perioada urmatoare la nivel global\u201d. Prevestind acelasi lucru din SUA, din Grecia sau din China, altii anunta sau incearca sa determine o schimbare a ordinii financiare mondiale, daca nu chiar a ideii de moneda asa cum o cunoastem acum.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[286,6545,182,12992,7873,16739,23048,5842,16610,15773,8988,23047,106,464,13242],"class_list":["post-48433","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-aur","tag-china","tag-criza","tag-datorie","tag-dolar","tag-dst","tag-etalon","tag-grecia","tag-monede","tag-sistem-monetar","tag-special","tag-standard","tag-sua","tag-viitor","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48433"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65655,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48433\/revisions\/65655"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48433"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48433"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48433"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}