![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8310664\/5\/banda-energie.jpg?width=432&height=31\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n“Pe 9 mai am depus documentatia la Banca Europeana de
\nInvestitii. In total au fost 13 proiecte depuse. Sapte sunt din
\nMarea Britanie, iar restul vin din Franta, Germania, Italia, Olanda
\nsi Polonia. Dupa analiza BEI se vor anunta proiectele eligibile. In
\nmomentul cand se ajunge la etapa de negocieri directe, companiile
\nimplicate trebuie sa aiba planuri concrete pentru atragerea
\ndiferentei de finantare pentru ca in acest proiect nu sunt fonduri
\nde stat. La final nu vor fi finantate decat 8 astfel de proiecte”,
\nspune Carmencita Constantin, directorul diviziei de energie si
\nmediu din cadrul ISPE.<\/p>\n
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8310664\/4\/grafic-2.jpg?width=799&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\n
Motorul realizarii acestui proiect este urmatorul: din 2013
\nmarii poluatori nu vor mai primi drepturile de emisii gratuit, ci
\nvor fi obligati sa le cumpere. Derogarile se pot obtine, dar pentru
\nasta Romania trebuie sa depuna, pana in septembrie 2011, planuri de
\ninvestitii cu surse de finantare concrete pentru fiecare
\ntermocentrala pe care vrea sa o scuteasca de acest efort financiar.
\nDaca nu va obtine aceste derogari, pentru fiecare tona de CO2
\neliberata in atmosfera marile companii poluatoare vor fi obligate
\nsa cumpere un drept de emisie de CO2. Numai pentru anul acesta
\ncosturile cu CO2 pentru cele trei termocentrale din bazinul
\nOlteniei (Turceni, Rovinari si Craiova) se ridica la peste 130 de
\nmilioane de euro, potrivit unor estimari recente facute de
\nreprezentantii Ministerului Economiei. Specialistii spun insa ca
\ndin 2013 preturile vor exploda, nefiind excluse valori de peste 30
\nde euro, fata de 16 euro, cat costa in prezent un drept de emisie
\nde CO2.<\/p>\n
Mai mult, in contextul in care Romania a declarat ca va merge in
\ncontinuare pe carbuni, aceasta fiind cea mai abundenta resursa
\nenergetica de care dispune tara, proiectele care sa capteze
\ndioxidul de carbon eliberat in atmosfera de termocentrale devin
\nobligatorii. In prezent, peste 30% din toata energia produsa in
\nRomania este bazata pe carbuni. “Cele mai mari emisii de CO2 sunt
\nconcentrate in zona Olteniei – circa 40% din tot ceea ce se emite
\nla nivel national. Initial, inainte de a fi aleasa locatia Turceni,
\nau concurat 9 instalatii, nu numai termocentrale, ci si mari
\npoluatori”, spune Constantin Sava, director de programe de CCS din
\ncadrul Institutului National de Cercetare – Dezvoltare pentru
\nGeologie si Geoecologie Marina GeoEcoMar.<\/p>\n
<\/p>\n
CEN Turceni a avut insa un avantaj major. Compania are deja o
\nfinantare obtinuta pentru reabilitarea grupului 6 de 330 MW al
\ntermocentralei, grup care va fi de altfel inclus in proiectul de
\nstocare a carbonului. Asa ca dilema finantarilor este rezolvata. In
\nplus, lucrarile se vor termina pana in 2015, anul in care depozitul
\ntrebuie sa fie finalizat pentru a putea accesa banii europeni.<\/p>\n
“Toata lumea stie ca Romania este in carti pentru atragerea
\nbanilor europeni, altfel nu ar fi atata vanzoleala. Romania este
\nuna dintre putinele tari la nivel european cu o industrie de petrol
\nsi gaze cu o traditie de peste 150 de ani. Acest lucru aduce de la
\nsine o buna cunoastere a subsolului. Ne bazam pe oameni cu multa
\nexperienta”, explica reprezentanta ISPE unul dintre atuurile
\nRomaniei in aceasta cursa europeana. In afara de acest punct forte,
\nmai sunt si altele.<\/p>\n
“Intrarea Romgaz in acest proiect a adus credibilitatea tehnica.
\nNu peste tot gasesti o companie nationala cu experienta de peste o
\nsuta de ani. Acelasi lucru este valabil si pentru Transgaz, tot o
\ncompanie nationala. Mai mult, este un criteriu care spune ca in
\ntoate regiunile trebuie dezvoltate astfel de proiecte, or, aici
\nsuntem numai noi. Problema este sa fim seriosi”, recunoaste intr-un
\nfinal Carmencita Constantin. Intreaga miscare de forte are loc in
\ncontextul in care doar acum se pun bani europeni la bataie pentru
\nca este vorba de proiecte demostrative. Dupa acest moment, banii
\nvin din buzunarele fiecarui initiator al unei astfel de investitii.
\n“Pentru dezvoltarea acestei tehnologii exista un fel de plan
\nMarshall la nivel global pentru ca va avea cel mai marcant efect
\nasupra gazelor cu efect de sera”, mai spune Constantin.<\/p>\n
Singurul lucru care poate avea insa un impact negativ este
\nasigurarea restului finantarii. Dar pentru acest lucru sunt cautate
\nsolutii, una dintre acestea fiind aducerea, alaturi de Transgaz,
\nRomgaz si CEN Turceni, a unor investitori privati. Practic, asa cum
\nstatul incearca sa aduca bani straini in proiecte uriase, cum sunt
\nhidrocentrala Tarnita – Lapusesti sau reactoarele 3 si 4 ale
\ncentralei de la Cernavoda, asa se poate intampla si cu Getica,
\nfirma de proiect pentru dezvoltarea depozitului de captare si
\nstocare a carbonului.<\/p>\n
“Am inceput deja sa avem discutii cu BERD, care ne-a dat in
\nscris ca vor sa detina si actiuni si sa si contribuie cu bani
\npentru dezvoltarea acestei investitii. Atragerea de investitori
\nprivati este posibila pentru ca, desi vorbim de un proiect
\ndemonstrativ, care-si va dovedi viabilitatea comerciala in timp,
\neste vorba despre accesul la informatii valoroase. Pentru aducerea
\nacestor investitori am putea prelua modelul de la Tarnita si sa
\ndeschidem licitatia in a doua parte a anului”, a mai precizat
\nConstantin.
\nDincolo de accesul la informatie, companiile straine ar putea fi
\ninteresate de acest proiect si datorita altor motive. Potrivit
\ninformatiilor disponibile, proiectul Getica CCS intentioneaza sa
\ninjecteze pe parcursul a 15 ani circa 20 de milioane de tone de
\nCO2, ceea ce reprezinta insa doar o fractiune din potentialul de
\nstocare al regiunii Oltenia. Acest lucru inseamna ca exista destul
\nloc si pentru stocarea “poluarii” emise de alte companii in afara
\nCEN Turceni (care emite anual 6 milioane de tone de CO2), cum ar fi
\nceilalti mari poluatori din regiune, Alro sau Oltchim.<\/p>\n
Unul dintre semnele de intrebare care se ridica este legat de
\nimpactul pe care injectarea CO2 in subsol l-ar putea avea asupra
\nmediului. “Inainte de stocare, toata zona se monitorizeaza, iar
\naceasta monitorizare va continua inca zeci de ani de la finalizarea
\nproiectului. Strainatatea ne percepe pe noi ca pe un laborator
\nnatural de stocare a carbonului pentru ca la noi sunt zacaminte
\nuriase. O treime din izvoarele subterane de ape minerale ale
\nEuropei sunt concentrate la noi, dar eventuale scurgeri de CO2 in
\naceasta nu sunt de natura sa aiba un impact negativ”, a spus
\nreprezentantul GeoEcoMar.<\/p>\n
Febra proiectelor de captare si stocare a carbonului nu a
\ncuprins insa numai Europa, ci a trecut de ceva timp si oceanul. Pe
\n3 februarie 2010 Casa Alba lansa urmatorul comunicat: “Timp de
\ndecenii, industria de carbune a sustinut slujbe de calitate si bine
\nplatite pentru muncitorii americani, iar carbunele a fost sursa
\ncare a asigurat energie convenabila, pe care te poti baza. In
\nacelasi timp insa, centralele pe carbuni sunt cel mai mare
\ncontribuitor din America in ceea ce priveste emisiile de gaze cu
\nefect de sera, iar carbunele este responsabil pentru 40% din
\nemisiile la nivel global. Gasirea unei cai catre o industrie curata
\na carbunelui este esentiala pentru administratia mea”, preciza
\nBarack Obama in respectivul comunicat, iar calea indicata de
\npresedintele american era cea a captarii si stocarii de carbon.
\nPentru Statele Unite, care nu au semnat nici protocolul de la
\nKyoto, nici urmasele acestuia, acest comunicat arata un interes
\npentru problema poluarii demn de luat in seama pe termen mediu.<\/p>\n
Uniunea Europeana are planuri mai clare si isi propune ca la
\nnivelul anului 2050 sa reduca emisiile de CO2 cu circa 90% fata de
\nanul de referinta 1990. Iar poluatorii au de ales: “Asa cum sunt
\ndirectivele acum, solutiile care ne raman sunt ori achizitia de
\ndrepturi de emisii, ori stocarea carbonului. Aceasta este
\ntehnologia care practic vine peste noi si pentru prima data in
\nultimii ani suntem si noi in rand cu ceea ce se petrece in lume”, a
\nconchis reprezentanta ISPE. Achizitia de drepturi de emisii este
\npana la urma o activitate repetitiva care doar permite
\nsupravietuirea, atata timp cat poluatorii vor avea fonduri pentru
\nachizitia lor. A doua varianta are insa bataie pe termen lung.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Captarea si stocarea dioxidului de carbon sunt niste notiuni relativ noi, de putin timp folosite in intreaga lume. Este insa tehnologia despre care specialistii spun ca va atrage in urmatorii zece ani o crestere accelerata si investitii de peste 40 de miliarde de dolari la nivel global. Surprinzator este insa ca, in acest caz, Romania este in rand cu lumea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[23022,23023,150,11495,7635],"class_list":["post-48412","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-captare","tag-dioxid-de-carbon","tag-energie","tag-stocare","tag-tehnologii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=48412"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48412\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65636,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/48412\/revisions\/65636"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=48412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=48412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=48412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5849\/8310664\/3\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\"\nalt=\"\")
<\/p>\n