![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/5\/grafic-2.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n\nVlad a inceput trei facultati, dar niciuna nu i-a starnit interesul pana la capat, asa ca a ales sa imbine pasiunea pentru tehnologie cu dezvoltarea personala si lucreaza de ani buni intr-un ONG. El ii spune “un proiect creativ, care avea nevoie de un gen de energie”. In fapt, a ales sa faca ce ii place si sa se dezlipeasca de cutumele dupa care altii isi ghideaza viata. S-a implicat alaturi de alti tineri de varsta lui, putin peste 20 de ani, intr-un model alternativ de educatie in care tinerii descopera cat de important e sa-ti ghidezi cariera dupa ce iti place si mai putin dupa regulile fortate impuse de societate. Conectivitatea a ajuns sa reprezinte membrii organizatiei atat de mult, incat Centrul de Resurse pentru Organizatii Studentesti poate functiona la fel de bine daca studentii se intalnesc direct sau nu. “Lucrez foarte mult online, asa ca organizatia poate sa functioneze la fel de bine daca avem wireless chiar si peste hotare”, explica Vlad.<\/p>\n
\nTehnologia la putere<\/p>\n
\n <\/p>\n
\n“Sunt conectata constant la internet si e bine, pentru ca stiu cum sa-mi canalizez energiile”, zice Elena, amica lui Vlad. In timpul discutiei cu cei doi, degetele ei se plimbau pe ecranul tactil al telefonului la fiecare zece minute. “Nu e neaparat dependenta, dar iei ce ti-e bun din lucrul ala si-l folosesti in avantajul tau.” Un studiu recent al Fundatiei Soros Romania arata ca mai ales internetul ocupa un loc semnificativ in viata adolescentilor intervievati, semnificatia fiind pe deplin reflectata de locul in bugetul de timp al unei zile obisnuite de scoala.<\/p>\n
\n \nPe internet se observa o preferinta clara pentru accesarea paginilor cu elemente crescute de interactivitate, insa interactiunea este evident indreptata inspre prieteni si alte persoane pe care respondentii le cunosc deja. Cumulat, trei sferturi dintre tineri isi petrec cel putin o ora pe zi online, iar jumatate dintre ei mai mult de trei ore. Mai expusi sunt cu precadere cei provenind din familii cu nivel de educatie formala mai mare si cu domiciliul in mediul urban. Grupul Leo Burnett a intreprins o cercetare extinsa, care a vizat conturarea unui portret al tinerilor romani din orasele mari. Alexandra Iavorschi, account director la Starcom MediaVest Group, divizia de media buying a grupului, ii numeste tineri dominati de tehnologie, dependenti de mobil si hedonisti, care traiesc dupa principiul “aici si acum”.<\/p>\n \n \nSofturile specifice industriei media confirma ca tinerii din intervalul de varsta 18-25 de ani petrec, intr-adevar, in jur de trei-patru ore pe internet zilnic. Majoritatea il folosesc acasa, dar si la scoala sau cand sunt cu prietenii. Cu cat ne apropiem insa de 24-25 de ani, ii vom gasi stand pe internet si la locul de munca. Printre scopurile pentru care stau pe net se numara in principal comunicarea prin e-mail, cautarea de informatii, jocuri, muzica, descarcarea de software, citirea revistelor sau a ziarelor online, a blogurilor sau a forumurilor.<\/p>\n \n \n“Accesul la informatie este intr-adevar ceva pozitiv. Singurul minus ar fi acela ca internetul nu are o constiinta si o cultura critica si e in egala masura pagubitor. Mereu ii intreb <Ce verificati voi cand stati pe internet? Nu tot ce gasiti acolo este in regula!>”, spune Alfred Bulai, sociolog si profesor universitar la scoala Nationala de stiinte Politice si Administrative. Cel mai mult timp se consuma pe retelele sociale, iar LinkedIn, Facebook, Twitter, Plaxo sau Ning, locurile unde Vlad si-a creat identitati, sunt accesate zilnic de mai bine de jumatate dintre navigatori. Facebook a devenit in ultimii doi-trei ani cea mai la moda retea, iar datele consultate de BUSINESS Magazin arata ca procentul tinerilor de 18-25 de ani din totalul utilizatorilor romani este de 53%, dintre care trei sferturi au 18-20 de ani – peste 1,3 milioane de persoane, ceea ce inseamna o penetrare de aproape 100% in acest segment de varsta in mediul urban.<\/p>\n <\/p>\n \nVorbind despre Facebook sau alte astfel de retele sociale, un aspect interesant e cel al expunerii vietii private. Totul e public pe internet, iar viata tinerilor e la un clic distanta. Vlad vorbeste franc: “Pe mine nu ma deranjeaza sa-mi expun viata in public. Trebuie sa iei omul ca atare. Sigur o sa ma vada cineva cu ochii rosii dupa o petrecere, dar cine intreaba pana la urma o sa afle cum sunt in timpul liber”. E drept, lucrurile ies mai repede in fata, dar tinerii spun ca identitatea lor coincide cu profilul din mediul virtual. Daca trebuie sa iasa unele defecte in evidenta, ele sunt vizibile si in viata reala, singura schimbare e poate legata de viteza cu care circula informatiile. “Poti sa-ti faci si o alta identitate pe net”, exemplifica Elena, “dar nu e un defect al internetului, pentru ca o alta personalitate poti sa dezvolti si in viata reala”.<\/p>\n \nCum se vede viata la 20 de ani<\/p>\n \nVlad isi consuma o mare parte din timp in ONG-ul sau, in timp ce Elena a ales sa munceasca in PR. Cei doi sunt diferiti, daca ne gandim la cat contribuie in economie. Dar par sa faca ce le place. Aproape o treime dintre tinerii sub 25 de ani lucreaza, potrivit datelor centralizate de institutiile statului. Parintii au deci un rol important in banii pe care tinerii ii rotesc in economie. De departe, cea mai mare parte a banilor se duce pe distractie si iesit in oras. “Nu stiu foarte clar ce or sa faca in viitor, nici nu sunt prea preocupati de viitor, preferand sa traiasca clipa si sa experimenteze. Ii putem numi, deci, generatia <aici si acum>”, spune Alexandra Iavorschi, account director la Starcom MediaVest Group. Ea ii vede destul de introvertiti, fiindca nu le place sa-si exteriorizeze sentimentele si par sa aiba un grup constant de prieteni, extrem de important, in care au incredere, cu care se sfatuiesc si al caror exemplu il urmeaza. Acesta pare sa fie si mecanismul predominant de propagare a modei, atat vestimentare, cat si tehnologice.<\/p>\n \n \nStefan Chiritescu, head of planning al agentiei de publicitate Grafitti BBDO, ii numeste in egala masura pragmatici si visatori. Pragmatici pentru ca tehnologia a democratizat aproape orice, inclusiv educatia. “Cand multe lucruri se pot schimba doar cu un clic, generatia C are parte de cea mai mare putere – cea informationala”, spune Chiritescu, referindu-se la denumirea data de unii cercetatori care au vrut sa diferentieze generatia “nativilor digitali” (Generatia Conectata – a comunicarii, a clicului, a comunitatilor, a computerelor, a continutului digital) de generatia Y, nascuta in anii ’80, sau de generatia X, nascuta in anii ’60-’70. Iar visatori sunt pentru ca toata aceasta putere informationala le da iluzia ca orice se poate schimba din spatele unui calculator, fara niciun fel de interactiune concreta cu o situatie reala sau cu o interactiune guvernata si sustinuta in fiecare moment de lumea comunicarii digitale, asa cum s-a intamplat cu miscarile de revolta convocate pe Twitter si Facebook din Iran sau Egipt pana in Spania si Franta. Altfel spus, “civismul la moda nu mai este de tip presiuni Greenpeace, ci definit de numarul de petitii care pot fi semnate online”.<\/p>\n \nBBDO a facut un studiu in care a comparat diferentele intre generatia actuala si generatiile precedente, desfasurat in mai multe tari, deci cu atat mai relevant. Doua lucruri s-au evidentiat extrem de clar si aparent surprinzator. In primul rand, diferentele de profil psihologic sunt extrem de fine. Potrivit studiului, cu totii sunt nascuti in epoci cu aplecare spre consum, fie ca vorbim de tehnologie, evenimente culturale, masini, haine sau marci din FMCG. Ii diferentiaza modul cum privesc sursele financiare care ii ajuta sa consume. Daca generatiile precedente tin la ideea ca succesul tine de bani, iar banii tin de munca, generatia C cauta mereu scurtatura, solutia salvatoare, care le permite un maxim de consum cu un minim de efort. Asadar, munca si mai ales raportarea fata de munca a generatiei C iese in evidenta ca trasatura a celor mai tineri.<\/p>\n \n \nLiteratura de specialitate a surprins asemenea schimbari. Studiu de caz: SUA. In timp ce credinta religioasa ramane puternica in America, exista dovezi din ce in ce mai clare ca o componenta a “visului american” incepe sa slabeasca. Mai exact, celebrul “fiecare are dreptul sa-si caute fericirea” din Declaratia de Independenta a fost inlocuit tot mai mult de “fiecare are dreptul la fericire”. Stradania, iscusinta si autonomia au devenit fire subtiate ale unei tesaturi candva consistente in societate. Sau, dupa cum spune autorul american Jeremy Rifkin in “Visul european. Despre cum, pe tacute, Europa va pune in umbra visul american”, pentru tineri implinirea visului tine mai mult de noroc si incredere in sine decat de credinta si perseverenta. Rifkin invoca un studiu – “cel mai interesant pe care l-am vazut in ultimii ani” – in care 55% dintre tinerii sub 30 de ani cred ca vor deveni bogati. Mai interesant, cand erau chestionati despre maniera in care vor acumula bogatia, 71% dintre cei angajati credeau ca nu exista vreo sansa sa devina bogati din slujba lor. Sondajul marca Newsweek facea trimitere catre cealalta solutie, mai facila, cea a norocului: “Banuiala mea e ca multi dintre tineri cred ca vor fi norocosi, iar bogatia va veni cumva, fara a fi nevoiti sa munceasca din greu pentru a o obtine”. Apoi, in cartea lui Christopher Lasch “The Culture of Narcisism”, autorul argumenta ca etica consumismului a patruns atat de adanc in psihicul noilor generatii, incat tinerii urmaresc doar placerea de moment si prezentul: “Sa traiesti momentul este pasiunea dominanta – sa traiesti pentru tine, nu pentru predecesori sau pentru posteritate”.<\/p>\n <\/p>\n \nSociologul Alfred Bulai remarca diferenta care s-a conturat si in Romania. Daca inainte munca, patriotismul, responsabilitatea, moralitatea erau promovate intr-o forma sau alta ca valori in sine, acum s-a schimbat raportul in favoarea banilor si mai ales a placerii. “Uitati-va la nivelul cuvintelor: inainte spuneai despre ceva bun ca e <meserie>. Astazi spui ca e <marfa>.” E ceva care vorbeste despre mutatii firesti in societate. O contributie o are sofisticarea educatiei: au aparut studiile postuniversitare, programele de master sau doctorat, prin care se amana contactul cu viata reala. Iar deplasarea centrului de greutate al economiei de la economia reala la cea a informatiei, a serviciilor, a pietelor financiare a fost decisiva. “Conteaza mai putin munca, societatea e orientata mercantil, de aceea e mai interesant despre un sportiv nu ce record a doborat, ci cum isi cheltuieste banii.”<\/p>\n \n \n <\/p>\n \nIe\u015fitul la bere pe net<\/p>\n \nAndi Moisescu a prins studentia la inceputul anilor ’90. O perioada cand cei din generatia lui au savurat la maximum libertatea pe care o stiau doar din carti. “Aveam nevoie sa ne racorim dupa toti anii de comunism, a trebuit sa facem toate lucrurile pe care nu le facuseram pana atunci ca sa ne linistim. Abia apoi mintea noastra a inceput sa functioneze cu un scop precis”, isi aminteste Andi.<\/p>\n \nPrivind retrospectiv, e clar ca urmele adanci ale trecutului nu mai sunt prezente in noua generatie. Vad lucrurile foarte relaxati, iar indrumarea copiilor e influentata din ce in ce mai putin de parinti. “In mediul in care traiesc inca se mai gandeste dupa reguli din alte vremuri, dar parerea mea e ca vom vedea din ce in ce multi oameni care se concentreaza inca de la inceput pe pasiunea lor si mai putini care se orienteaza dupa meserii sigure, spre care ii indruma parintii”, afirma Andi. Chiar si experienta “Romanii au talent”, emisiunea de televiziune difuzata de Pro TV, in care Andi este membru al juriului, l-a facut sa vada ca tinerii evita sa-si consume energia in directii dictate de altii si cauta sa faca ceea ce le place. Evident ca, dincolo de pasiuni, trebuie sa-si asigure si supravietuirea, iar pentru asta opteaza pentru ceea ce s-ar numi “safety jobs”, dar calea cea mai de succes e acolo unde slujba corespunde unei pasiuni: “Poti sa fii oricat de pregatit. Daca mintea ta vibreaza pentru altceva, o buna parte din energia ta se va concentra pe acele lucruri, fie ca e vorba de munci fizice sau creative”.<\/p>\n \nDaca transformarea pasiunilor in plan de cariera e o parte buna, mai putin folositor e faptul ca s-a taiat din iesitul in aer liber, iar odata cu statul tot mai mult in fata calculatorului s-a renuntat la socializarea directa si la miscare. “Interactiunea fata in fata scade ca intensitate si ca valoare, ceea ce duce la un gen de alienare sociala”, spune Alexandra Iavorschi. Tinerii nu mai sunt obisnuiti sa comunice fata in fata, sa isi exprime gandurile, ceea ce le induce un sentiment de singuratate si neintelegere. Jocurile cu vecinii de bloc au devenit acum jocuri in retea pe calculator, iar izolarea, desi mai putin vizibila, are efecte negative in mai toate aspectele vietii ulterioare ca adult.<\/p>\n \n \n“Cel care e programat sa comunice liber o sa faca asta oricum, va iesi in parc, isi va gasi activitati de grup dincolo de cei patru pereti. Dar exista si unele probleme odata cu transformarea retelelor sociale in mod de viata”, considera sociologul Alfred Bulai. Asa se face ca sunt multi tineri care au sute sau mii de prieteni in retele sociale, dar in realitate nu au niciunul. Exista cazuri mai grave, unde interactiunea directa, cea din viata reala, se face cu dificultate chiar cu membri ai familiei, ca sa nu mai vorbim de persoane straine. Din punct de vedere psihologic, partea pozitiva e aceea ca multi dintre cei cu probleme reale de integrare sociala pot sa relationeze mai usor pe internet, pot sa faca un pas inainte. Medicul Dan Prelipceanu, psihiatru la spitalul bucurestean “Alexandru Obregia” si profesor in cadrul Universitatii de Medicina si Farmacie “Carol Davila”, crede ca nu e nicidecum o problema daca internetul se consuma in doze mici: “Tulburarile psihice clinice sunt doar exagerari cantitative ale unor trasaturi altminteri obisnuite. Samburi de nebunie exista in noi toti, dar problemele reale apar acolo unde viata in mediul virtual devine dominanta, aberanta si face ca individul sa nu mai functioneze normal”.<\/p>\n \nCreativitatea este, in viziunea medicului, marele plus adus de noile tehnologii, privita ca deprindere de a manipula atat de multe informatii. Atata timp cat echilibrul le caracterizeaza viata si nu cad in extreme, noile mijloace de comunicare nu au cum sa puna in pericol capacitatea tinerilor de a relationa, dar un minus la acest capitol incepe sa fie sesizabil. Adeseori, mesajele text au ajuns sa inlocuiasca vorbitul la telefon din pricina dorintei de a nu invada prea mult intimitatea celuilalt sau de a economisi timp. “Socializarea directa iti spune niste lucruri despre un om pe care nu ti le spune discutia virtuala. E evident ca doar cand te vezi cu omul fata in fata iti dai seama ce si cum gandeste”, rezuma Andi Moisescu.<\/p>\n <\/p>\n \nRup\u0163i de realitate?<\/p>\n \n“Nu citesc presa asa de mult. Daca vreau sa aflu ce s-a intamplat astazi, intru pe Facebook sau ma intalnesc cu doi, trei oameni si aflu. Asa cum functioneaza informatiile acum, nu poti sa faci fata la atat de multe”, spune Vlad, intrebat cum se informeaza despre actualitatea interna si internationala. In sambata cand ne-am intalnit stia despre scandalul sexual in care e implicat seful FMI Dominique Strauss-Kahn, dar nu putea sa-mi spuna alt exemplu despre ce se intampla azi in tara sau in lume. “Rasfoiesc presa, dar doar din perspectiva jobului, insa nu pot sa spun ca ma fascineaza ceva. Cat despre carti, incerc sa-mi aduc aminte cand am citit ceva de placere si cred ca era vara trecuta pe plaja. Timpul meu este foarte haotic, poate e o scuza, dar nu prea mai am cand”, adauga Elena. Studiul Fundatiei Soros Romania arata ca tinerii prefera canalele media care le ofera informatie condensata si selectivitate. Statistic, doar patru tineri din zece sunt interesati in fiecare zi de ce se intampla in jurul lor.<\/p>\n \n \n“Nu ma mai uit la televizor de vreo trei ani. Televizorul e <crap> (ceva neplacut, enervant – n. red.), filmele le gasesc pe internet, cei de la TV proiecteaza pentru publicul majoritar”, mai spune Vlad, marturisind ca nici altii de varsta lui nu se mai uita. Nu il intereseaza nici politica, fiindca spune ca nu exista prestatie politica de calitate si ca e prea mult scandal. Politicienii sunt oameni de slaba calitate, slabi din punctul de vedere al valorilor dupa care se ghideaza, cred cei doi, iar in Romania intri in politica doar ca sa faci bani.<\/p>\n \nFilozofia tinerilor e simpla: “Noi nu stim cum sa accedem in functiile lor, iar daca urmam asemenea modele, ajungem exact ca ei. Daca vrei sa vii cu niste oameni care sa aduca ceva nou, ei trebuie sa fie foarte solizi in interior si sa vrea sa schimbe cu adevarat lucrurile. Inca nu avem munitie”.Mergem o generatie mai sus. Pentru tinerii care aveau in jur de 20 de ani la Revolutie, societatea era foarte orientata politic. “Imi aduc aminte de perioadele in care cumparam toate ziarele de pe taraba, cata vreme presa era primul fel de comunicare libera”, spune Andi Moisescu. E drept, internetul ofera acum un mod de petrecere a timpului liber mai facil si mai fascinant. Apoi, cu cat omul depune mai putin efort, e cu atat mai tentat sa se indrepte in zona cu pricina. Internetul e una din variantele cele mai comode, dar s-a modificat si felul cum consumam informatia. “Suntem toata ziua cu ochii pe cate un ecran unde vedem doua-trei lucruri in acelasi timp; ne-am modificat in interior si acum simtim nevoia sa vedem mai multe deodata.” si cand stam la televizor, avem un laptop deschis in fata si furam din mai multe parti cate putin, fiindca “ne-am obisnuit ca informatia sa vina tavalug peste noi”.<\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/6\/grafic-3.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/7712357\/24\/banda-numar.jpg?width=&height=\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/10\/poza-1.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/8\/grafic-5.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/2\/caseta-1.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/4\/grafic-1.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/3\/caseta-oameni.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/9\/grafic-6.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n
![\"\"](\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8316064\/7\/grafic-4.jpg?width=799&height=600\")
<\/a><\/p>\n