{"id":47975,"date":"2011-05-20T07:00:00","date_gmt":"2011-05-20T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47975"},"modified":"2026-04-02T20:29:48","modified_gmt":"2026-04-02T20:29:48","slug":"cine-isi-face-asigurare-de-sanatate-si-mai-ales-cand","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47975","title":{"rendered":"Cine isi face asigurare de sanatate? Si mai ales cand?"},"content":{"rendered":"

Oricat de mult s-au straduit sa le promoveze in ultimii ani si
\noricat de putina incredere mai au romanii in sistemul medical de
\nstat, companiile de asigurari care au in portofoliu polite medicale
\nnu au reusit nici pana acum sa penetreze piata din Romania si sa
\nformeze o baza consolidata de asigurati. Potrivit datelor oferite
\nde Comisia pentru Supravegherea Asigurarilor, anul trecut volumul
\nprimelor brute subscrise de asigurarile de sanatate a fost de 24,9
\nmilioane de lei, suma care nu inseamna nici macar 1% din totalul
\nasigurarilor generale. Mai mult decat atat, subscrierile au
\ninregistrat o scadere de 15,04% fata de anul 2009.<\/p>\n

In primele trei luni ale acestui an, lucrurile par sa stea mai
\nbine. Primele brute subscrise pe segmentul asigurarilor de sanatate
\nau crescut cu 35,5%, pana la 7,2 milioane de lei.Explicatia este
\nsimpla – desi aproape noua din zece romani declara ca nu au
\nincredere in sistemul medical de stat, la fel de multi spun ca nu
\nisi permit sa plateasca o asigurare medicala privata. In momentul
\nde fata doar 14% dintre romani detin un astfel de produs. In cea
\nmai mare parte, acestia le primesc pe post de beneficiu
\nextrasalarial din partea angajatorilor si este de asteptat ca in
\nmomentul in care angajatorul inceteaza sa mai ofere acest beneficiu
\nangajatul sa nu preia plata politei si piata de profil sa se
\ncontracte. Cu alte cuvinte, numarul romanilor care platesc din
\npropriul buzunar o asigurare medicala privata este foarte mic.<\/p>\n

“Asta desi, potrivit unui studiu pe care l-am realizat in 2010,
\nuna dintre cele mai mari temeri ale romanilor este frica de a se
\nimbolnavi, care depaseste frica de inflatie sau alte probleme
\neconomice”, spune Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico
\nAsigurari Romania.Din punctul sau de vedere, piata asigurarilor
\nmedicale private se va dezvolta semnificativ doar odata cu
\ninitierea reformei in sistemul de asigurari de sanatate. “Trecerea
\nde la beneficii medicale oferite de stat la beneficii medicale
\noferite de mediul privat, alaturi de stat, trebuie sa se faca
\nfortat din cauza mentalitatii umane si a sistemului cu care noi am
\nfost obisnuiti pana acum”, adauga Alexandrescu.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dincolo de aceasta reforma, revenirea economica si cresterea
\nputerii de cumparare vor reprezenta argumente la fel de puternice
\npentru a-i determina pe romani sa aloce o parte din banii pe care
\nii castiga in fiecare luna si in aceasta directie. Altfel, se vor
\nlimita la vizitarea unei clinici private doar atunci cand au nevoie
\nurgenta si vor alege sa plateasca fiecare serviciu folosit
\nseparat.<\/p>\n

O alternativa la asigurarile medicale sunt abonamentele la
\nclinicile private, care formeaza o piata mult mai solida si care
\ndau batai de cap dureroase asiguratorilor. Unul dintre motivele
\npentru care lucrurile stau astfel este ca numarul companiilor de
\nasigurari de viata care ofera pachete de asigurare de sanatate este
\nmai mic decat numarul clinicilor medicale care dezvolta din ce in
\nce mai mult sistemul de abonamente. In plus, asiguratorii se plang
\nde faptul ca nu au aceleasi facilitati fiscale cu abonamentele
\nmedicale, care sunt, adesea, asimilate medicinei muncii si au
\ndeductibilitate fiscala totala.<\/p>\n

<\/p>\n

Diferenta este mare si din punctul de vedere al beneficiilor
\npropriu-zise oferite. Daca abonamentele de sanatate reprezinta
\nbeneficii extra-spitalicesti, ce se axeaza in primul rand pe
\npreventie si ofera compensatii exclusiv la clinica medicala care a
\nemis abonamentul respectiv, asigurarile de sanatate ofera, pe langa
\nbeneficiile extra-spitalicesti, beneficii de spitalizare,
\nchirurgicale, dar si decontarea unor cheltuieli precum transportul
\ncu ambulanta sau vizite medicale post-spitalizare la domiciliu. In
\nmod evident, cu cat asigurarea include mai multe beneficii, cu atat
\nvaloarea primei platite de asigurat creste.<\/p>\n

Pretul pe care un asigurat trebuie sa-l plateasca pentru o
\npolita medicala difera in functie de mai multi factori. Cel mai
\nimportant criteriu este gama de servicii pe care o acopera
\nasigurarea, cele mai ieftine fiind produsele care acopera doar un
\nanumit numar de vizite la medic, consultatii si analize primare,
\ncele mai scumpe acoperind o gama mult mai larga de afectiuni, de la
\ncele mai simple pana la cele mai complicate, precum transplaturi,
\ntratamente pentru cancer sau interventii chirurgicale, spitalizare
\nsi tratament in strainatate. Un alt factor care face diferenta la
\npret este varsta asiguratului. Cei mai tineri si, implicit, mai
\nputin predispusi la probleme de sanatate, reprezinta un risc mai
\nmic pentru asigurator, deci vor plati mai putin.<\/p>\n

<\/p>\n

La fel vor plati si persoanele care nu au un istoric medical cu
\nprobleme. Pe masura ce varsta asiguratului este mai avansata si are
\nun dosar medical cu probleme, acesta intra intr-o categorie
\nspeciala si, pentru ca riscul de a utiliza serviciile din asigurare
\neste mai mare, prima pe care o va plati va creste.O simulare bruta
\nde calcul arata ca valoare primei lunare pe care trebuie sa o
\nplateasca un asigurat pleaca de la 62 de lei si poate depasi 300 de
\nlei pe luna, atunci cand gradul de acoperire este mare si foarte
\ncomplex. De aceea, pe langa faptul ca politele pot fi
\npersonalizate, companiile de asigurari au dezvoltat mai multe
\nplanuri de sanatate, care, de obicei, sunt impartite in trei
\ncategorii – cele care ofera un grad minimal de acoperire a
\nriscurilor medicale, cele medii si cele complexe.<\/p>\n

Primele doua sunt alese in special de companii pentru a le oferi
\nangajatilor, dar despre cele din urma se poate spune chiar ca sunt
\ncele care au cel mai bine definit public tinta. Este vorba despre
\nacei clienti a caror putere de cumparare nu a fost foarte mult
\nafectata in ultimii trei ani si care au renuntat in totalitate la
\nserviciile sistemului sanitar de stat. Acestia platesc anual prime
\nconsistente, atrasi in special de avantajul de a se trata in
\nstrainatate. Majoritatea pleaca la Viena, acolo unde au fost
\nintocmite cele mai multe contracte intre companiile de asigurari
\ndin Romania si spitale.<\/p>\n

“In 2011 cred ca piata va ramane la nivelul din 2010. Avand in
\nvedere rata somajului si estimarile analistilor financiari privind
\no eventuala revenire a economiei nu mai devreme de sfarsitul lui
\n2011, nu putem afirma deocamdata ca exista semne ferme care sa ne
\ndetermine sa fim optimisti in ceea ce priveste cresterea primelor
\nsubscrise pentru asigurarile private de sanatate”, spune Carmen
\nRadu, directorul general adjunct al Eureko Asigurari. Ceva mai
\noptimisti sunt cei de la Signal Iduna, companie de asigurari
\nintrata pe piata in 2008, specializata in vanzarea de polite
\nmedicale. Acestia mizeaza pe faptul ca pacientii romani au ajuns la
\nlimita suportabilitatii in ceea ce priveste serviciile oferite de
\nsistemul medical de stat, fiind tot mai tentati sa incheie o
\nasigurare privata, chiar si in cazul in care asta implica un efort
\nfinanciar sensibil. “Anul acesta suntem putin mai optimisti decat
\nanul trecut si consideram ca piata asigurarilor medicale private va
\nurma o tendinta ascendenta in lunile care urmeaza. Deficientele
\nsistemului sanitar devin din ce in ce mai evidente pe masura ce se
\nintampla evenimente nefericite”, spun reprezentantii companiei.<\/p>\n

Evenimentele nefericite despre care vorbesc cei la Signal Iduna
\nau stimulat formarea unei alte categorii de asigurari, strans
\nlegata de sistemul de sanatate si de ale carei vanzari asiguratorii
\nse pot bucura mai repede. Este cea a politelor de malpraxis. Asta
\nse intampla pentru ca asigurarea de malpraxis este obligatorie, iar
\nprimele de asigurare difera in functie de specialitatea
\nasiguratului si de limitele de raspundere impuse de Casa de
\nasigurari pentru fiecare specialitate in parte.<\/p>\n

Partea buna pentru asiguratori este ca tot mai multi medici aleg
\nsa plateasca prime mai mari decat limita minima obligatorie pentru
\na creste limita de raspundere. Riscurile acoperite includ vatamari
\ncorporale cauzate de o eroare profesionala a medicului sau a
\nasistentei in timpul tratamentului medical, iar indemnizatiile
\nreprezinta cheltuielile pe care pacientul trebuie sa le faca pentru
\na-si recupera sanatatea, pierderea venitului din cauza
\nincapacitatii de munca, cheltuielile implicate de un eventual
\ndeces, precum si daunele morale sau “pretul durerii”, asa cum il
\nnumesc asiguratorii.<\/p>\n

“Valoarea primelor difera in functie de specialitatea medicala,
\ndaca asiguratul este persoana fizica sau juridica, precum si de
\nlimita raspunderii solicitate. In functie de aceste criterii,
\npentru limita minima obligatorie de raspundere, primele anuale
\nincep de la 15 euro si pot ajunge la 1.500 de euro”, spune Rangam
\nBir, directorul general al companiei de asigurari Allianz-Tiriac
\nAsigurarile de malpraxis au devenit obligatorii in urma cu cinci
\nani, insa pana in prezent asiguratorii nu au platit despagubiri
\nimportante, in primul rand pentru ca pacientii din Romania nu stiu
\nca pot cere daune, iar cei care stiu nu cunosc procedura prin care
\npot face acest lucru. In plus, cei care ajung sa ceara daune au de
\nasteptat ani intregi pana cand sa obtina o hotarare judecatoreasca,
\nin urma careia sa fie despagubiti.<\/p>\n

Totusi, avand in vedere ca tot mai multi medici romani aleg sa
\nplece din tara, asigurarile de malpraxis raman o nisa care nu se va
\nputea dezvolta spectaculos. Asa ca asiguratorii inca asteapta ca
\nmarea revelatie a pietei sa confirme si sa ajunga cu asigurarile de
\nsanatate la un grad de penetrare de macar 10% din totalul
\nasigurarilor generale. Un orizont de timp de 10 ani pentru
\nindeplinirea acestui obiectiv nu este deloc unul pesimist, chiar
\ndaca pare lung. Asiguratorii nu-si pierd insa rabdarea si continua
\nsa investeasca in dezvoltarea produselor de profil.<\/p>\n

Au cel putin un motiv sa spere ca, daca nu vor vedea cresteri
\nimportante, macar nu vor mai inregistra scaderi – companiile,
\nclientii lor cei mai importanti, au reinceput angajarile si
\npoliticile salariale mai putin austere, asa ca in curand ar putea
\nincheia contracte noi pentru a asigura sanatatea angajatilor din
\nRomania. Au si convingerea ca vor multumi, astfel, oamenii care
\nlucreaza pentru ei – in ultimii doi ani, studiile efectuate pe tema
\npietei de resurse umane si salarizarii au aratat ca asigurarile
\nmedicale private reprezinta beneficiul pe care angajatii si-l
\ndoresc cel mai mult si pe care, fara sprijinul angajatorilor, in
\nputine cazuri si-l pot permite.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Asigurarile private de sanatate reprezinta de multi ani miza cu cel mai mare potential de dezvoltare pentru asiguratori. In asteptarea momentului cand romanii vor renunta sa se mai trateze la stat, asiguratorii isi dichisesc portofoliile in care includ polite pentru toate bolile si buzunarele. Momentul salvator se lasa insa, de ani buni, asteptat.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[331,11302,22713],"class_list":["post-47975","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-asigurari","tag-carmen-radu","tag-eureko-asigurari"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47975","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47975"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47975\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65225,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47975\/revisions\/65225"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47975"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47975"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47975"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}