{"id":47950,"date":"2011-05-19T07:00:00","date_gmt":"2011-05-19T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47950"},"modified":"2026-04-02T20:29:05","modified_gmt":"2026-04-02T20:29:05","slug":"ce-sanse-are-spania-sa-scape-de-soarta-greciei-si-a-portugaliei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47950","title":{"rendered":"Ce sanse are Spania sa scape de soarta Greciei si a Portugaliei?"},"content":{"rendered":"

Medicamentul experimental administrat in mai 2010 Greciei pentru
\na-si rezolva problema de lichiditate (cum s-a scris atunci in fisa
\nde externare) nu si-a facut efectul: la Atena pacientul mai e tinut
\nin viata doar de promisiunile cu privire la o noua transa de cateva
\nzeci de miliarde de euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar
\nInternational, pentru ca situatia ei financiara nu-i permite sa se
\nridice ca sa dea mana direct cu investitorii privati.<\/p>\n

Dincolo de metaforele medicale si lingvistice, la Atena problema
\neste – cum scepticii au avertizat inca de acum un an – una de
\nsolvabilitate, pentru ca in software-ul economiei elene au fost
\nrescrise cu buna stiinta si rea-credinta niste linii de cod care
\ni-au afectat iremediabil functionarea.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Astfel, Grecia a ajuns dupa un an din nou in situatia in care
\nnu-si mai poate plati datoriile (ajunse la cam 160% din PIB) pentru
\nca economia sa – si asa prost structurata – se sufoca sub povara
\nmasurilor de austeritate impuse drept conditii pentru acordarea
\najutorului financiar. Dar liderii europeni se feresc ca de foc sa
\nfaca oficiale ipotezele de lucru ale pietelor, ca Grecia sa-si
\nrestructureze imprumutul sau sa-si declare incapacitatea de plata.
\nIn incercarea de a cumpara – cu alte zeci de miliarde – inca niste
\ntimp pana cand sistemul bancar european va fi suficient de puternic
\nca sa poata absorbi in bilanturile contabile socul unui asemenea
\nanunt, liderii europeni prefera sa se ascunda dupa subtilitati
\nsemantice, dintre care se desprinde aceea ca acordarea unui nou
\npachet de asistenta nu ar viza de fapt restructurarea datoriilor
\nexistente, ci doar extinderea maturitatii lor.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

In piata, insa, lucrurile se vad ceva mai clar: la o recenta
\ndezbatere organizata de Erste Group la Viena, Jozef Sikela, CEO al
\nbancii slovace Slovenska Sporitelna, a spus transant ca “orice
\ndetinator de datorie publica greceasca trebuie sa se astepte la o
\nrestructurare, singura intrebare fiind cat de mare va fi ea”. Mai
\nales ca – dat fiind nivelul la care se tranzactioneaza acum
\nobligatiunile suverane grecesti, de circa 60% din valoarea lor la
\nemitere – aceasta restructurare este deja efectiva in piata. “Fie
\nca esti banca sau investitor privat in datoriile grecesti, daca iti
\nvine acum un auditor si-ti verifica registrele contabile cu
\nonestitate, trebuie sa-ti evidentieze scaderea acestor active
\nconform cotatiilor din piata”, a explicat Sikela.<\/p>\n

O misiune comuna de inspectie a UE si FMI este asteptata sa-si
\nprezinte concluziile in aceasta saptamana la Atena si sa anunte o
\nrescriere a parametrilor de anul trecut, pe care grecii oricum nu
\ni-au respectat. Tinta de deficit a fost depasita cu un sfert
\n(ajungand la 10% din PIB), incasarile la buget au ramas in urma
\nprognozelor, iar lupta cu restructurarea economiei se loveste de
\nproteste zilnice, la care lozincile anti-euro si anti-UE nu mai
\nsunt de mult razlete. Solutia pe care expertii internationali
\ntrebuie sa o gaseasca, si care ar putea include un plan de
\nprivatizari de 50 de miliarde de euro, trebuie sa previna si
\nrepetarea scenariului in Irlanda si Portugalia, ambele cu probleme
\nla orizont in ce priveste respectarea acordurilor de finantare.<\/p>\n

Irlanda deja cere, prin noul guvern, rediscutarea dobanzii de
\n5,8% prevazute in acordurile de anul trecut si care deja a ajuns la
\n6,18% din cauza inrautatirii perspectivelor pentru economiile
\neurozonei. Iar la o suma de 67,5 miliarde de euro, cat va imprumuta
\nDublinul pana in 2013, orice variatie la nivelul dobanzii se
\ntraduce in ajustari de cheltuieli interne. Nici in cazul
\nPortugaliei perspectivele nu sunt mai linistitoare, din moment ce
\nsustinerea de 78 de miliarde de euro pe care Lisabona a obtinut-o
\nde la UE si FMI are atasata o dobanda variabila de 5,8% pentru
\nurmatorii sapte ani si jumatate, speranta ambelor parti fiind ca in
\nacest timp economia portugheza va avea crestere si isi va putea
\nonora si debitele asumate acum.<\/p>\n

<\/p>\n

Modelul grevelor grecesti pare a face prozeliti si la Lisabona,
\nfunctionarii publici fiind deja primii inscrisi la proteste, cu
\ntoate ca masurile de austeritate stipulate in intelegerea cu FMI si
\nUE nu sunt cu nimic in plus fata de cele pe care guvernul
\npremierului Jose Socrates le anuntase pe vremea cand asistenta
\nfinanciara externa era doar o ipoteza, nu un fapt. Cele doua state
\nsunt totusi departe de a fi privite cu neincrederea cu care este
\ntratata Grecia, ale carei “bune intentii” sau “capacitate de
\nreformare a economiei” au ajuns subiect de aforisme in randul
\ninvestitorilor privati. Intr-un recent mesaj catre investitori Kyle
\nBass, managing partner al fondului de investitii speculative (hedge
\nfund) Hayman Capital Management, povestea despre o intalnire la
\nAtena cu economistul-sef al uneia dintre cele mai mari banci
\nlocale, care i-a relatat ca, in urma unui audit la unul dintre
\nspitalele mari ale capitalei elene, s-a constatat ca acesta avea
\nangajati 45 de gradinari! Numarul lor era cu atat mai socant cu cat
\nspitalul respectiv nici macar nu avea o gradina, relateaza
\nBass.<\/p>\n

Vestea buna (daca se poate spune asa) in toata aceasta situatie
\neste ca pietele par sa perceapa acum diferentiat Grecia, Irlanda si
\nPortugalia fata de Spania si Italia, colegele lor din acronimul
\ninitial PIIGS, devenit acum, deloc mai corect politic, GYPSY.
\nDecuplarea celor doua foarte mari economii de asa-numitele
\n“economii zombi” ale zonei euro este o veste buna pentru liderii
\neuropeni care, cel putin pentru moment, nu mai vad un pericol
\npentru insasi existenta zonei euro. Situatia din Spania –
\nconsiderata pana la salvarea Portugaliei drept urmatoarea candidata
\nla ajutor financiar de urgenta din cauza dobanzilor in crestere
\ncerute de piete – nu este insa de natura a risipi orice temeri.<\/p>\n

In primul rand, dimensiunea economiei spaniole – a patra din
\nzona euro si a 12-a din lume – face ca orice scenariu pesimist in
\nlegatura cu refinantarea datoriilor de catre Madrid sa fie
\napocaliptic pentru viitorul monedei unice europene. Apoi, dupa cum
\ns-a vazut si in alte cazuri, investitorii cer dobanzi crescute de
\nla economiile pe care le considera cu risc de insolvabilitate,
\nindiferent de eforturile acestora de a remedia situatia. La Madrid
\nguvernul socialist al lui Jos\u00e9 Lu\u00eds Rodr\u00edguez Zapatero a incercat
\nsa fie proactiv, reducand salariile functionarilor publici,
\ncrescand impozitele si varsta de pensionare, concomitent cu anuntul
\npremierului ca nu va mai candida la alegerile viitoare – semn
\npentru observatorii externi ca este dispus sa duca reformele
\nstructurale pana la capat, indiferent de costurile politice.<\/p>\n

Insa starea economiei spaniole nu ofera motive de optimism:
\nsomajul este in crestere constanta, atat ajustat sezonier (20,7% in
\nmartie, in metodologia Eurostat), cat si raportat la trimestru,
\nunde a ajuns la 21,3%; in randul tinerilor, chemati sa sustina prin
\ncontributii un numar tot mai mare de pensionari, somajul e de
\n43,5%. Cifrele trebuie privite in context, pentru ca economia
\nsubterana, estimata la 20% din PIB, ofera o alternativa gri pentru
\no parte dintre acesti someri oficiali.<\/p>\n

Dar o problema mare a Spaniei – ca si a Irlandei – este piata
\nimobiliara si expunerea bancilor fata de acest segment. Cele un
\nmilion de locuinte noi goale, ai caror potentiali cumparatori au
\ndisparut de pe radar odata cu aparitia primelor semne ale crizei,
\nse regasesc din plin in bilanturile contabile ale bancilor de
\ncredit regionale – “cajas” – care au creditat fara discernamant
\naproape orice investitie imobiliara. S-a ajuns astfel la adevarate
\norase-fantoma (exemplul clasic deja este Valdeluz, de langa
\nMadrid), satucuri urbanizate agresiv in asteptarea cererii, pentru
\ncare acum nu exista nici cumparatori si deci nici perspectiva sa
\nfie sterse din provizioanele bancilor. In plus, majoritatea
\ncreditelor pentru locuinte contractate de spanioli in anii cand
\neconomia era pe val sunt cu dobanda variabila, in functie de
\nEuribor si, dupa cresterile succesive ale dobanzii de referinta
\nasteptate in acest an de la Banca Centrala Europeana, ratele
\naferente lor se vor dubla fata de nivelul din prezent – o
\nperspectiva ingrijoratoare pentru stabilitatea sistemului
\nbancar.<\/p>\n

Adaugati la acestea deficitele bugetare majore ale celor 17
\nregiuni, carora alegerile locale din 22 mai le vor releva adevarata
\namplitudine, plus expunerile bancilor spaniole fata de economia cu
\nprobleme a Portugaliei si veti vedea de ce optimismul oficialilor
\neuropeni, cum ca “salvarea Portugaliei va fi ultima”, nu este
\nimpartasit chiar de toata lumea. Daca va fi nevoie de salvarea
\nSpaniei, a carei economie e de doua ori mai mare decat cele
\ncombinate ale Greciei, Irlandei si Portugaliei, resursele
\nfinanciare ale zonei euro vor fi ajuns la limita de jos, fara nicio
\nperspectiva de suplimentare: dupa alegerile locale din acest an din
\nGermania, in 2012 urmeaza prezidentialele din Franta, iar in 2013
\nparlamentarele din Germania; or, nici Nicolas Sarkozy si nici
\nAngela Merkel nu pot sa ceara contribuabililor proprii sa suporte
\nnoi si noi privatiuni ca sa acopere excesele altora decat daca
\nrenunta la orice speranta de a mai ramane in prim-planul
\nguvernarii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La comemorarea unui an de la salvarea Greciei cu 110 miliarde de euro sunt putine motive de bucurie: contagiunea nu a fost oprita, grecii sunt aproape zilnic in strada ca sa protesteze ca s-au saturat de austeritate, noile pachete de salvare pentru Grecia si Portugalia nu par sa impresioneze pietele financiare, iar spectrul ca Spania sa fie urmatoarea pe lista n-a disparut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[182,750,411,7433,5842,13308,20126,17312,9705,8988,349,13242],"class_list":["post-47950","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-criza","tag-datorii","tag-deficit","tag-fmi","tag-grecia","tag-irlanda","tag-piigs","tag-portugalia","tag-spania","tag-special","tag-ue","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47950","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47950"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47950\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65201,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47950\/revisions\/65201"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47950"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47950"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47950"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}