“Lacatus mecanic de meserie, tata a mers in ’91 la niste
\nprieteni din Germania si acolo a vazut ca exista peste tot produsul
\nacesta (pavaje – n. red.). S-a gandit ca si in Romania ar putea
\nface asa ceva, astfel ca, intorcandu-se acasa, a cumparat niste
\nprese de vulcanizare, pe care le-a adaptat, si a fabricat trei
\nutilaje artizanale, care aveau o capacitate initiala de productie
\nde doar 16 metri patrati de pavele pe zi”, povesteste Emil Gota,
\ndirectorul general al companiei Elis Pavaje si unul dintre cei doi
\nfii ai fondatorului companiei, Elisiu Gota. Originar din Petresti,
\njudetul Alba, Elisiu Gota a vazut prima oara pavele in Germania, in
\ncurtea unei biserici. La 20 de ani de atunci, familia sa are un
\nbusiness cu rulaj anual de 14 milioane de euro. Compania detine in
\nprezent doua unitati de productie la Petresti, judetul Alba, si la
\nStoenesti, judetul Prahova, cu o capacitate de productie de 8.000
\nde metri patrati pe zi, si a investit de-a lungul timpului circa 15
\nmilioane de euro pentru dezvoltarea afacerii, iar anul acesta are
\nin plan investitii de inca un milion de euro.
\nInceputul a fost incert, mai ales ca piata locala nu avea, la
\ninceputul anilor ’90, notiunea de pavare a curtii, povesteste Emil
\nGota: “Am inceput destul de greu, toata lumea ii spunea tatei: esti
\nnebun, faci pietre”. Primul client a fost curtea proprie a
\nantreprenorului din Alba, care a folosit drept mostra pentru
\neventuale alte comenzi. Primii clienti in adevaratul sens al
\ncuvantului au fost insa sasii reveniti in tara dupa revolutie,
\nprima comanda fiind a unui sas care avea afaceri in Romania, langa
\nSibiu, si care a cerut 100 de metri patrati de pavele.<\/p>\n
Piata a inceput sa descopere incet-incet rolul suprafetelor
\npavate abia dupa anul 1995, atat din punct de vedere estetic, cat
\nsi din perspectiva faptului ca pot fi usor inlocuite. Odata cu
\nperceptia pietei a inceput sa creasca si businessul, iar familia
\nGota a investit in capacitati de productie, aducand utilaje
\nsemiautomate si automate din Italia si Germania pentru a sustine
\ndezvoltarea firmei.<\/p>\n
Anul trecut compania a inregistrat afaceri de 57 milioane de lei
\n(13,5 milioane de euro), in scadere cu 5% fata de anul anterior si
\ncu peste 10% fata de 2008, cel mai bun an al companiei. Marjele de
\nprofit in acest business nu sunt foarte mari si au variat de la an
\nla an. In 2010, spre exemplu, compania a avut un profit de 1,5
\nmilioane de lei (356.000 de euro), ceea ce inseamna o marja de
\nprofit de circa 2,6%, explica Gota: “Profitul a crescut fata de
\n2009 (cand se ridica la circa 55.000 de euro, potrivit Registrului
\nComertului – n. red.), insa este mai mic decat in 2008 (circa 1
\nmil. euro – n. red.)”.<\/p>\n
Gota spune insa ca declinul businessului este doar valoric,
\npentru ca, din punctul de vedere al volumelor vandute, s-a
\nconsemnat si un usor avans. Pe de alta parte insa, primul trimestru
\nal lui 2011 a mers chiar mai bine decat perioada similara a lui
\n2010, in conditiile in care comenzile au revenit: businessul a
\ncrescut cu 38%, pana la 6,5 milioane de lei (circa 1,5 milioane de
\neuro): “Avem comenzi concrete, iar toate anunturile privind
\ndezvoltarea de centre comerciale sau lanturi de magazine ne fac sa
\nsperam ca piata pe care activam va mai creste”. Si asta pentru ca
\norice salt al pietei de constructii poate deveni un plus pentru
\nproducatorul de pavaje. Media contractelor pe care Elis le-a avut
\nse ridica la 10.000 de metri patrati.<\/p>\n
Cea mai mare comanda, in 2007, a fost de 50.000 de metri patrati
\npentru hipermarketul Real din Sibiu, urmata de o alta comanda de
\n20.000 de metri patrati pentru Petrom City, sediul de 130 de
\nmilioane de euro al celei mai mari companii din Romania, ce a fost
\ninaugurat la sfarsitul anului trecut. De asemenea, compania a mai
\nlivrat pavaje pentru hipermarketul Carrefour din Drobeta Turnu
\nSeverin, magazinele de bricolaj Obi din cartierul bucurestean
\nBerceni si Ploiesti sau pentru magazinul Hornbach din Corbeanca.
\n60% din pavelele livrate de companie merg direct catre firmele de
\nconstructii care dezvolta proiectul, iar o retea de 150 de
\ndistribuitori vinde cam 30% din productie. “Mai vindem si in retele
\nde bricolaj, precum Dedeman, dar si direct catre institutii publice
\npentru proiecte mai mici”, spune antreprenorul din Alba.<\/p>\n
Pretul unui metru patrat de pavaje depinde de grosime si
\nculoare, insa variaza intre 30 si 60 de lei. “In ultimul timp, cel
\nmai bine a mers produsul cel mai ieftin”, spune Gota, remarcand
\nastfel o oarecare schimbare in comportamentul de consum al
\nclientilor sai, pe fondul crizei. Pavarea unei curti cu o suprafata
\nmedie, de pana in 100 de metri patrati, ajunge sa coste pana la
\n20.000 de lei noi, iar pavelele gri, rosii sau verzi au devenit un
\nfel de must-have printre proprietarii de case la curte.<\/p>\n
<\/p>\n
Familia Gota este increzatoare in revenirea economiei si
\nimplicit a pietei de constructii si astfel a planificat investitii
\nde aproximativ un milion de euro in 2011, banii urmand sa mearga
\natat catre constructia unei hale si achizitia unor utilaje noi, cat
\nsi catre retehnologizarea liniilor de productie deja existente.
\nGota nu exclude insa nici varianta achizitiei unor jucatori mai
\nmici. Investitia programata pentru anul acesta va fi finantata din
\nsurse proprii in proportie de 20%, compania urmand sa contracteze
\nun credit bancar pentru a completa suma.<\/p>\n
Potrivit estimarilor companiei, piata locala a pavajelor si a
\nprefabricatelor mici se ridica in prezent la 75 de milioane de
\neuro, in conditiile in care, din punct de vedere cantitativ, se
\nafla undeva la 9 milioane de metri patrati. Piata nu a scazut mult
\nfata de anii de varf, in conditiile in care, in anii 2009 si 2008,
\npiata materialelor de constructii, in ansamblu, s-a contractat cu
\n28, respectiv 15 procente. Antreprenorul din Alba are o explicatie:
\n“S-a construit foarte mult in anii de dinainte de criza, iar
\npavajele se folosesc in ultima faza a proiectului de constructie –
\ninainte de criza nu toate proiectele apucasera sa ajunga la stadiul
\nde pavare”. Cu alte cuvinte, piata nu a avut timp sa creasca chiar
\natat de mult in anii de boom incat sa cunoasca in perioada de criza
\nun recul abrupt.<\/p>\n
Compania spera la vesti bune si in ceea ce priveste piata
\nimobiliara, chiar daca optimismul acesta este destul de moderat:
\ndaca anul trecut 30% din businessul Elis Pavaje a fost generat de
\nsegmentul rezidential, in 2011 Gota spune ca aceasta pondere va
\ncreste usor, la 35%. Tot anul trecut 60% din afacerile companiei au
\nfost asigurate de proiectele industriale, iar restul de 10%, de
\ncontractele cu diferite institutii publice.
\nIesirea pe pietele externe nu pare deocamdata o idee buna – Gota
\nspune ca transportul pe distante mari este mult prea scump pentru a
\nface rentabil exportul din Romania catre alte tari: “Exista si
\nvarianta sa deschidem o fabrica in alta parte, daca vedem ca o
\npiata externa are potential, dar deocamdata nu avem planuri
\nconcrete in acest sens”.<\/p>\n
Dar familia Gota nu produce doar pavaje: acestea aduc 60% din
\nrulajele companiei din Alba, in timp ce bordurile, produse tot de
\nElis, genereaza 25-30% din vanzari, iar restul sunt produse precum
\nrigolele, materiale de rostuit, blocheti, boltari sau jardiniere.
\nDe altfel, compania a investit anul trecut 200.000 de euro si
\npentru achizitia unei licente de productie de la compania americana
\nKeystone pentru productia de blocheti (blocuri modulare pentru
\nziduri de sprijin din pamant armat – n. red.). Diversificarea
\nproductiei nu are de-a face cu cererea pentru pavele, care pare a
\nfi in crestere, ci mai degraba cu strategia de business a familiei
\nBota de a putea da clientilor un procent din ce in ce mai mare din
\nnecesarul de materiale al unei constructii.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cu ce e pavat drumul catre un business profitabil? Familia Gota calca de 20 de ani pe pavele colorate si drumul sau s-a intersectat cu cateva dintre cele mai mari proiecte imobiliare ale ultimilor ani.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[401,22582,22581,4305,22580],"class_list":["post-47799","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-antreprenoriat","tag-elis-pavaje","tag-gota","tag-milionar","tag-pavaje"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47799","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47799"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47799\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65059,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47799\/revisions\/65059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47799"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47799"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47799"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}