![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8240107\/2\/grafic.jpg?width=2000&height=1500\")
<\/p>\n“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
\nii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
\nanalist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
\ndobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
\nmodificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
\nconsidera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
\ncazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
\nde la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
\n“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
\ndobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
\nprobabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
\ninflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
\nmartie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
\na modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
\nce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
\n– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
\no tinta centrala nu-si mai are rostul.<\/p>\n
Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
\nmare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
\no perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
\ncalculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
\ndin ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
\ndate aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
\nau crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
\n(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
\natins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
\nmartie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
\nprecedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
\nspune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
\ninseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
\nrespective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
\napreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
\nincepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
\nrata anuala de inflatie.<\/p>\n
<\/p>\n
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
\ncalculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
\ncriterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
\nagricola si politica de preturi administrate la preturile
\ninternationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
\ninflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
\ndatele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
\nfusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
\nintervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
\ndecembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
\nmaximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
\nde-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
\ngraficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
\ncontraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
\nsub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
\nriscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.<\/p>\n
In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
\nsaptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
\ndepaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
\nspune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
\nla ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
\nprognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
\nrespectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
\ndepasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
\natrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
\nautoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
\nremarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
\ncateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
\npolitica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
\nanticipare a unei cresteri de dobanda).<\/p>\n
Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
\ncalcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
\ntemporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
\npe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
\ndupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
\npretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
\npietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
\npe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
\nprisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
\nfluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
\ndin Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
\nau iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
\nau perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
\nunor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
\nvazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
\npolitica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
\nde gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
\nIsarescu.<\/p>\n
Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
\ntarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
\ndeficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
\n“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
\ntentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
\ncresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
\n“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
\nlimitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
\nne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
\nguvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
\n“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
\nproductia industriala si exporturile si sa se deterioreze
\nechilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.<\/p>\n<\/p>\n
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8240107\/4\/curs.jpg?width=571&height=349\"\nalt=\"\")
<\/p>\n
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
\ndecat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
\nanalistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
\n5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
\nToate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
\nmentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
\ncuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
\nliberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
\neconomie.<\/p>\n
“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
\npotentialelor majorari de preturi administrate la energie si
\ntransport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
\nBCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
\n“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
\ngaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
\nelimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
\nfie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
\ncare il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
\nsa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
\nastfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Inflatia anuala urca, desi cea lunara scade; Mugur Isarescu spune ca a ajuns sa se teama de rapoartele pozitive ale strainilor despre Romania; BNR apare de un optimism de neinteles in privinta inflatiei, desi scenariile ei de risc nu pacatuiesc deloc prin exces de optimism. Ce logica e in toate acestea?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[426,7267,185,466,6761,7458,188,150,7433,184,7353,8349,340],"class_list":["post-47769","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-alimente","tag-banci","tag-bnr","tag-capital","tag-curs","tag-dobanda","tag-economie","tag-energie","tag-fmi","tag-inflatie","tag-isarescu","tag-leu","tag-preturi"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47769","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47769"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47769\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":65032,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47769\/revisions\/65032"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47769"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47769"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47769"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}