Euforia declansata pe strazile din Washington de anuntul Casei
\nAlbe ca Osama ben Laden a fost gasit si lichidat la 1 mai de un
\ncomando american a fost dublata de o crestere cu 11% a lui Barack
\nObama in sondajele de popularitate. Desi americanii spun ca
\nrazbunarea e un preparat care se serveste rece, reactia la
\neveniment n-are cum sa faca abstractie de marile probleme economice
\nsi militare puse in miscare dupa 11 septembrie 2001.<\/p>\n
In primul rand, Statele Unite au ajuns atat de aproape de
\nfalimentul bugetar si ca urmare a atacurilor Al-Qaida din 2001:
\ntemandu-se de intrarea intr-o recesiune determinata de panica, dar
\nsi din nevoia de imprumuturi ieftine pentru cheltuielile statului,
\nRezerva Federala condusa de Alan Greenspan a coborat dobanda de
\npolitica monetara la minime istorice si a uitat-o acolo suficient
\nde mult incat sa permita infestarea economiei cu credite-gunoi.
\nApoi razboiul impotriva terorismului lansat in 2001 de
\nadministratia George W. Bush a scos din bugetul de stat pana acum
\nmulte mii de miliarde de dolari: laureatul Nobel pentru economie
\nJoseph Stiglitz a estimat ca doar costul conflictului din Irak
\n(2003-2010) s-ar ridica la 3.000 de miliarde de dolari, iar altii
\nsustin ca si cel din Afganistan, inca in desfasurare, a ajuns pana
\nacum o nota de plata cam la jumatate.<\/p>\n
De la aceste calcule pornind, unii analisti au aratat ca
\nsuccesul lui Osama ben Laden nu ar trebui cuantificat in numarul de
\natentate teroriste reusite, ci in pierderile financiare pe care
\nle-a produs bugetului american atat direct, cat si indirect, prin
\nresursele financiare si umane pe care le-a deturnat spre
\noperatiunile militare. Defunctul lider terorist nu a facut un
\nsecret din credinta sa ca prabusirea URSS s-a datorat si
\nindelungatului conflict din Afganistan, costisitor atat sub raport
\nfinanciar, cat si in ce priveste resursele politice si militare
\nblocate intr-o zona arida din care sovieticii s-au retras in cele
\ndin urma infranti. O lege nescrisa a darwinismului geopolitic spune
\nca o superputere, asa cum era si URSS la vremea invadarii
\nAfganistanului in 1979 si cum erau SUA in 2001, nu se poate
\nrecunoaste infranta decat eventual de o alta superputere, insa
\nAfganistanul nu a fost considerat nici la Moscova si nici la
\nWashington un inamic capabil de rezistenta ani de zile, iar aceasta
\nsubestimare a fost confirmata in ambele cazuri de durata
\nconflictului.<\/p>\n
La zece ani dupa inceperea interventiei, incercarea jihadistilor
\nde a atrage lumea arab-musulmana intr-un conflict de proportii cu
\nOccidentul si de a se situa in fruntea revoltelor din Orientul
\nMijlociu a esuat. Studiile institutului american Pew Research
\nCentre au aratat ca nivelul de incredere in Al-Qaida a scazut pana
\nla sub 20% in statele arabe, de la 50% si chiar mai mult dupa
\natentatele din 2001. Pe de alta parte, nici Statele Unite nu stau
\nmai bine: in ciuda cresterii popularitatii Americii in lumea
\nintreaga dupa alegerea lui Barack Obama, in zona islamica tendinta
\neste taman invers, chiar in cazul aliatilor traditionali – Turcia
\nsi Egiptul – doar 17% din populatie afisand o atitudine favorabila,
\nfata de cel putin dublu in urma cu zece ani. Ambii combatanti au
\nesuat in atingerea asteptarilor pe care lumea araba le avea de la
\nei: califatul islamic visat de Osama in urma cu un deceniu este la
\nfel ca si atunci o himera, iar abordarea militara dura aleasa de
\ncatre americani, in ciuda discursului despre valorile democratice,
\na avut exact inversul efectului scontat. America a castigat teren –
\ninclusiv in lumea arab-musulmana – prin “soft power”, prin evidenta
\nsuperioritate a modelului sau de organizare si de actiune si a
\npierdut masiv prin “hard power”.<\/p>\n
Problemele Statelor Unite cu interventia din Afganistan, si prin
\nasta cu lumea arab-musulmana, nu vor disparea odata cu eliminarea
\nlui Osama ben Laden; secretarul de stat Hillary Clinton s-a grabit
\nsa le transmita talibanilor chiar a doua zi sa nu se astepte ca
\nmilitarii americani sa inceapa sa-si faca bagajele spre casa.
\nExista un termen 2014 cand expira conventia dintre americani si
\nguvernul de la Kabul cu privire la amplasarea de baze militare SUA
\npe teritoriul afgan, termen pe care si diplomatia franceza s-a
\ngrabit sa-l vanture ca posibila data a retragerii, acum ca Osama a
\nfost lichidat. Dar oficialii americani au inceput deja negocierile
\ncu administratia lui Hamid Karzai privind o posibila prelungire sau
\nchiar permanentizare a prezentei militare a SUA; in saptamanile
\ndinaintea raidului de la 1 mai, oficialii de la Kabul s-au grabit
\nsa tempereze o dezbatere inflamata cu privire la acest subiect
\nanuntand ca presedintele Karzai nu este de acord cu amplasarea de
\nbaze permanente. Acesta nu poate fi semn bun pentru americani care,
\ncum s-a vazut cu prilejul operatiunii “Geronimo” care l-a vizat pe
\nOsama, se pot baza doar pe propriile puteri in astfel de chestiuni
\nsensibile.<\/p>\n
<\/p>\n
Imprejurarile capturarii si executarii lui Osama ben Laden au
\nconfirmat pentru multi caracterul duplicitar al Pakistanului (nu ca
\nAfganistanul ar fi dat dovada de o mai onesta cooperare cu
\nserviciile secrete americane in materie de antiterorism) in
\nraporturile cu angajamentele luate de inaltii oficiali de la
\nIslamabad. Osama ben Laden a fost gasit in linistitul orasel
\nAbbottabad, la 51 de km de Islamabad, intr-un complex rezidential
\nimpunator, cu ziduri inalte de pana la patru metri flancate de
\nsarma ghimpata, situat la cateva sute de metri de principala
\nacademie militara a Pakistanului. Ironia face ca doar cu o
\nsaptamana inainte seful Marelui Stat Major pakistanez, generalul
\nAshfaq Kayani, tinuse un discurs la respectiva academie in care
\nlaudase performantele serviciilor secrete si ale armatei
\npakistaneze in lupta impotriva terorismului.<\/p>\n
Mai mult, dupa alte relatari, complexul – nu luxos, cum au
\nafirmat initial oficialii americani, dar oricum impunator – in care
\nOsama ben Laden si o parte a familiei sale locuiau de cativa ani
\nfusese la un moment dat o locuinta conspirativa a ISI, serviciul de
\ninformatii al tarii, considerat de fapt adevaratul “tradator” in
\nacest caz. O serie de coincidente bizare par de altfel sa conduca
\nla ideea ca locuinta lui Osama ben Laden fusese ocolita cu intentie
\nde verificarile agentilor pakistanezi, cel putin in ultima
\nperioada, cu toate ca relatarile ulterioare misiunii din 1 mai au
\naratat ca acesta rezida aici de cel putin cativa ani. Astfel, desi
\nprintre vecinii din Abbottabad se afla multi pensionari din
\nserviciile de informatii si din armata, nimanui nu i-a sarit in
\nochi ca locatarii de la numarul 25 erau de o discretie suspecta: nu
\npredau niciodata gunoiul serviciilor de salubritate, ci il
\nincinerau in interiorul resedintei, niciun strain nu trecea dincolo
\nde ziduri, laptarul isi facea livrarea fara sa sune, abandonand
\nmarfa in fata portilor metalice masive, copiii care se jucau in
\nzona si-si scapau mingea in interior nu primeau permisiunea sa si-o
\nrecupereze, dar primeau bani ca sa-si cumpere alta noua si asa mai
\ndeparte. La fel de ciudat e ca acest complex nu fusese vizitat de
\noperatorii recensamantului care in ultimele doua luni au luat la
\nrand toata populatia din zona, lasand marturie pentru asta si
\ninscriptii in urdu pe zidurile locuintelor.<\/p>\n
Nu e de mirare, deci, ca partenerii pakistanezi au aflat despre
\nincursiunea trupelor speciale ale marinei americane abia dupa ce
\ncei 79 de agenti SEAL si-au incheiat misiunea si au trecut granita
\ninapoi catre baza de la Jalalabad (Afganistan) cu trei dintre cele
\npatru elicoptere Stealth carora le-au facut publicitate fara sa
\nvrea cu acest prilej. Directorul CIA Leon Panetta a spus de altfel
\nin primul interviu de dupa operatiune ca oficialii americani se
\ntemeau ca orice informatie scapata partenerilor pakistanezi ar fi
\nputut ajunge in mainile potentialelor tinte – o acuzatie indirecta
\nlipsita total de diplomatie. Unii congresmeni americani au fost
\nchiar mai taiosi, cerand eliminarea ajutorului american anual, care
\neste estimat pentru 2012 la trei miliarde de dolari, jumatate in
\nasistenta militara si cealalta jumatate in ajutoare civile.<\/p>\n
Aceasta spirala a reprosurilor trebuie sa se curme repede pentru
\nca, dupa cum au demonstrat-o documentele luate de comandoul SEAL
\ndin locuinta lui Osama ben Laden, reteaua terorista pregatea o noua
\nserie de atentate cu ajutorul trenurilor de pasageri, ca sa
\nmarcheze a zecea aniversare a atacurilor teroriste de la 11
\nseptembrie. Iar expertii in terorism sustin, la fel ca si dupa
\ninceputul interventiei americane din Afganistan, ca organizarea
\ncelulara a Al-Qaida predispune la represalii punctuale din partea
\ndiverselor factiuni componente, mult mai greu de identificat fara
\nun sprijin din partea celor ce controleaza zona unde se considera
\nca s-ar afla asa-numitul centru de comanda. Si toata lumea este de
\nacord ca laurii pe care i-a castigat presedintele Barack Obama
\npentru modul rece in care a marcat prinderea lui Osama s-ar usca
\ndaca o actiune Al-Qaida ar avea succes pe teritoriul american. Iar
\ndincolo de teritoriul SUA, jihadistii au pierdut startul in
\nrevoltele din Egipt, Tunisia, Libia sau Siria si sansele de a
\nrecupera ce-au pierdut scad odata cu moartea lui Osama ben Laden,
\npentru ca el nu era un lider spiritual de genul deja uitatului
\nmullah Omar, ci un razboinic cu experienta, de o inteligenta si
\ncapacitate de mobilizare a oamenilor ce va fi foarte greu de ajuns
\ndin urma de potentialii sai succesori. Disparitia teroristului nr.
\n1 e pentru potentialii sai adepti un argument mai curand pentru
\nlamentari despre martiriul lui decat de mobilizare eficienta la
\nlupta.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Capturarea celui mai important inamic al Americii in viitorul apropiat a adus pentru SUA si pentru presedintele Barack Obama, saptamana trecuta, unele dintre cele mai faste zile ale ultimului deceniu. Dar lichidarea lui Osama ben Laden de catre fortele speciale americane pare sa contina ceva din semnalmentele unei victorii \u201c\u00e0 la Pirus\u201d.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[8225,11036,7906,217,8988,106],"class_list":["post-47735","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-analiza","tag-barack-obama","tag-bin-laden","tag-international","tag-special","tag-sua"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47735","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47735"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47735\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64992,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47735\/revisions\/64992"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47735"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47735"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47735"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}