Se vorbeste adesea in paginile dedicate tehnologiilor IT
\n(inclusiv in aceasta) despre “ecosisteme”. Este vorba, desigur,
\ndespre o analogie si admit ca este atat de sugestiva incat nu prea
\nare nevoie de explicatii. Cu toate acestea, mi-am pus intrebarea
\npana unde se poate duce aceasta analogie, asa ca am cautat cateva
\ncaracteristici ale ecosistemelor biologice. Fara sa fie o definitie
\ncompleta, am retinut ca ecosistemele sunt unitati functionale
\ncompuse din organismele vii dintr-un anumit areal, impreuna cu
\nfactorii chimici si fizici ai mediului, legate impreuna prin ciclul
\nnutritiei si fluxul energiei. Toate acestea interactioneaza si
\nformeaza structuri trofice clar definite, astfel incat in absenta
\nperturbarilor ciclurile sunt “inchise”, in sensul ca ecosistemul
\ndispune de tot ce-i trebuie pentru a se mentine stabil. Cer
\nindurare biologilor pentru aceste randuri.<\/p>\n
In IT, ecosistemul este format din aparatura, software,
\nservicii, utilizatori si eventual marfuri materiale, iar comertul
\ndefineste “lantul trofic”. Exemplul clasic este cel creat de Apple,
\nin care aparatele (iOrice), softurile (iTunes, iOS, aplicatii) si
\nserviciile (furnizare de continut si aplicatii) pot sa inchida
\nniste “lanturi trofice” care sa-l includa pe utilizator. Diferenta
\neste ca in aceste ecosisteme miza este profitul si nu
\nsupravietuirea, iar utilizatorul nu este cu totul “captiv”, pentru
\nca poate evolua in mai multe ecosisteme. De aici, competitia intre
\necosisteme. Concurentul major al lui Apple este Google, al carui
\necosistem este diferit ca structura (mult mai putine aparate, mult
\nmai diverse servicii), dar coincide ca miza. O alta diferenta este
\nca aceste ecosisteme IT nu dispun de toate cele necesare pentru a
\nse perpetua. De exemplu, Apple trebuie sa cumpere sub copyright
\ncontinutul pe care-l vinde, iar pentru Google publicitatea este ca
\nlumina soarelui intr-un ecosistem natural, cu diferenta ca in cel
\nnatural soarele nu trebuie sa plateasca fotosinteza.<\/p>\n
Daca mergem mai departe cu aceasta analogie, putem identifica
\nmulte ecosisteme IT, insa este cert ca al treilea caz clasic este
\nAmazon. Pornit ca un retailer de carti in print printr-un serviciu
\nde vanzari online, Amazon s-a extins in trei directii care pareau
\nsa nu se inchida. Vanzarile de muzica si filme (online sau pe
\nCD\/DVD) sunt o extensie fireasca a comertului cu carte, in vreme ce
\ne-book reader-ul Kindle a fost o miscare logica pentru a trece
\ncatre comertul cu continut digital (in acest caz cartile). Insa
\nplatforma de cloud computing AWS (Amazon Web Services) formata din
\nElastic Compute Cloud (EC2) si Simple Storage Service (S3) nu parea
\nsa se incadreze in acest ecosistem. Poate ca Amazon foloseste
\naceasta platforma pentru operatiunile proprii, la fel cum face
\nGoogle cu AppEngine, dar mai degraba pare o noua directie de
\nbusiness. Dar lucrurile s-ar putea sa nu stea chiar asa in lumina
\ncatorva evolutii recente.<\/p>\n
In primul rand, Amazon a lansat de curand un serviciu de stocare
\nin cloud numit Cloud Drive, care utilizeaza S3 si ofera 5 GB oricui
\n(se pare ca nu si utilizatorilor din Romania) sau 20 GB celor care
\nau cumparat MP3-uri de la Amazon (plus abonamente platite pentru
\nmai mult spatiu). Programul client este Cloud Player, care merge pe
\nWindows, Mac si Android (o extensie la aplicatia Amazon MP3).
\nDeocamdata se pot stoca documente, imagini si muzica, dar urmeaza
\nin curand si video. Industria muzicala se arata indignata si
\nprobabil va urma un proces. Dar interesant este ca Amazon angajeaza
\nprogramatori cu experienta Android, desi Kindle nu ruleaza pe acest
\nsistem. Pentru aplicatiile care simuleaza Kindle pe tablete Android
\nnu e nevoie de o armata de programatori, deci altul pare sa fie
\nobiectivul si este putin probabil ca Amazon sa intareasca
\necosistemul bazat pe Android in detrimentul celui propriu. Amazon
\nare o imensa infrastructura de streaming de care Kindle n-are
\nnevoie, cum n-are nevoie nici de Android. Singura explicatie logica
\neste ca Amazon lucreaza la o tableta. Dar versiunea Android
\nHoneycomb este “inchisa” si Google n-o va licentia lui Amazon,
\npentru ca ar insemna sa-si traga un glont in picior. Inseamna ca
\nAmazon va pleca de la Gingerbread si va deschide o noua linie de
\ndezvoltare (“fork”).<\/p>\n
Toate acestea au fost simple speculatii pana cand cateva surse
\ntaiwaneze au dezvaluit ca firma Quanta a primit de la Amazon o
\ncomanda masiva pentru niste aparate care seamana a tablete. Iar
\ndaca cei de la DigiTimes au dreptate, va avea un touchscreen eInk
\ncolor (o premiera tehnologica) si va fi in vanzare inainte de
\nCraciun. Daca si pretul va fi bun, Apple are motive de
\ningrijorare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Pornit ca un retailer online de carti imprimate, Amazon si-a extins oferta si spre alte zone de continut si modalitati de distributie, iar cu Kindle a conturat un ecosistem coerent. Insa platforma de cloud computing parea sa nu se potriveasca in peisaj. Doar parea.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[5438,22531,7107,7104,7105],"class_list":["post-47706","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-amazon","tag-cloud-computing","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47706","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47706"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47706\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64966,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47706\/revisions\/64966"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47706"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47706"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47706"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}