\nPrivita prin ochii Laurei Voinea, piata serviciilor medicale este acum un copil care incepe sa se maturizeze. Firma de cercetare pe care a preluat-o la inceputul anilor 2000 intra pe o piata in care statisticile lipseau cu desavarsire. “Nu era deloc o piata matura, nu existau informatii, niciuna din decizii nu era fundamentata si clinicile mergeau foarte mult dupa feeling.” Din nevoia clientilor, care aveau atunci cel mult doua unitati de tratament, si acelea strict in Bucuresti, au pornit primele studii in sfera serviciilor medicale private. Au trecut numai sapte ani, timp in care marile lanturi au depasit granitele Bucurestiului si se lupta sa acapareze cat mai mult din orasele tarii.<\/p>\n
\nMEDICUL-ANTREPRENOR
\nDintre cele mai mari clinici private cu activitate in Romania, majoritatea au pornit drept afaceri de familie, pornite de regula de un medic. In cazurile MedLife, Regina Maria, Sanador, Gral Medical sau Polisano, povestea e similara. Medicul Mihaela Cristescu a deschis povestea MedLife in 1996, cand a parasit policlinica Titan din Capitala, si, din pasiunea pe care o avea pentru copii, a pus bazele primei clinici alaturi de alti trei fosti colegi din facultate. La acea vreme, clinica avea patru specialitati medicale: pediatrie, obstetrica-ginecologie, oftalmologie si medicina interna. Trei ani mai tarziu a fost infiintat primul laborator de analize MedLife, iar dezvoltarea in adevaratul sens al cuvantului a inceput din 2004, sub conducerea fiului ei, Mihail Marcu.<\/p>\n
\nDupa acelasi sablon, inceputul Centrului Medical Unirea a fost un cabinet de cardiologie deschis de medicul german Wargha Enayati<\/a>, absolvent de medicina in Romania. Fondatorul CMU, devenita acum Regina Maria, a deschis un cabinet in Piata Unirii in 1995. Anul urmator a insemnat introducerea conceptului de abonamente medicale care cuprindeau la acea vreme servicii de la medicina a muncii, de familie, medicina primara, servicii prespitalicesti, tratamente in ambulatoriu pana la sisteme de urgenta si spitalizare. Abia in 1999 avea sa fie inaugurat oficial primul sediu cu specialitati multiple. “Daca nu venea Revolutia, as fi plecat din Romania”, spunea Enayati anul trecut, mentionand ca asteptarile sale legate de potentialul tarii au inceput sa scada dupa anul 1995. Asta pentru ca banii au inceput sa conteze tot mai mult si specificul afacerilor mai putin. Mijlocul anilor ’90 l-a surprins facand tranzactii in domeniul imobiliar, iar ulterior a decis sa-si deschida un cabinet in Piata Unirii din Bucuresti. “Cu imobiliarele mergea foarte bine, asa ca primul cabinet a fost mai mult o distractie. Dupa criza din ’95, am insistat mai mult pe partea medicala pentru ca oferea stabilitate”, declara Wargha Enayati<\/a> pentru catalogul 100 Cei Mai Admirati CEO din Romania.<\/p>\n \n“Un actionariat 100% romanesc care a reusit sa mentina clinicile in top cinci companii din tara, desi este singura de acest tip.” Asa vorbesc sotii Robert si Georgeta Serban despre Gral Medical, afacerea pe care au pornit-o in 2001. Gral Medical opereaza pe piata serviciilor medicale private de acum zece ani, insa a prins contur ca brand in 2006, odata cu trecerea actionariatului printr-un proces de divizare. “A fost momentul in care aripile amortite s-au deschis si s-a lansat pe piata serviciilor medicale private printr-o strategie unitara si cu o viziune noua”, explica cei doi. Daca privim in trecut, actionarii au dorit sa mizeze pe invatamant la inceputul anilor 2000, insa cum spatiul disponibil reprezenta de fapt o fosta clinica intr-un liceu, si-au dat seama ca era mult mai facil sa reia fosta activitate. De aici pana la deschiderea unei retele de clinici si laboratoare nu a trecut mult timp.<\/p>\n \nAntreprenor este si Ilie Vonica. Au trecut 18 ani de cand sibianul deschidea o policlinica de obstetrica-ginecologie in orasul de pe Cibin, urmat de infiintarea unui distribuitor de medicamente zonal. Grupul Polisano este acum printre cei mai mari operatori pe piata serviciilor de sanatate, iar discretul om de afaceri a devenit cel mai bogat din Sibiu. “Eu vin din sistem, deci, fiind doctor, stiam cel mai bine care sunt lipsurile”, spune Vonica. A deschis prima policlinica si previziunea i s-a confirmat imediat. Afacerile familiei Vonica au ajuns la peste 300 de milioane de euro si includ, in 2011, distribuitorul de medicamente Polisano, reteaua de farmacii Reteta, fabrica Polipharma Industries, reteaua de clinici generaliste Polisano si un spital privat la Sibiu. “Mi-am dat seama de oportunitatea serviciilor medicale private in piata si, ca orice om de afaceri, cand ai un ban nu stai pe el, ci il pui la treaba”, spunea vara trecuta si Florin Andronescu, in prezent COO al retelei Sanador. Sotia lui, Doris Andronescu, incepuse din anul 2001 cu prima clinica in Piata Alba Iulia si a continuat ulterior dezvoltarea ei. “E foarte adevarat ca eu tot tranzactionand si Flanco, si Credisson am reusit sa procuram capital important ca sa investim in Sanador”, explica managerul.<\/p>\n <\/p>\n TRANZACTII DE ZECI DE MILIOANE DE EURO<\/p>\n Profitabilitatea domeniului a fost luata in vizor de “Apetitul pentru dezvoltare a crescut odata cu intrarea noului Pachetul majoritar al MedLife, de 51%, este detinut de familia Si era foarte smecher”, spune Enayati, aratand catre terenul CMU a fuzionat intre timp cu Euroclinic si noua retea privata de Interesant e si faptul ca la conducerea principalelor retele de Insa cresterea tot mai accentuata a pietei poate fi o provocare <\/p>\n M\u00c2NA DE AJUTOR DE LA STAT<\/p>\n “Cand masuram piata privata, noi o masuram pe cea pur privata. Contractele cu Casa Nationala sunt similare celor facute in Daca varianta contractelor este mai mult sau mai putin fezabila Anul 2011 a adus insa introducerea coplatii in sistemul sanitar. “Sunt companii care se axeaza mai mult pe segmentul de <\/p>\n GATA CU CLINICILE, ACUM CONSTRUIM SPITALE<\/p>\n “Asteptam un spital adevarat, sa vedem daca chiar exista unul, “Nu cunosc inca oferta Sanador, insa pana acum nimeni nu are o In cazul MedLife, in afara de proiectele deja anuntate, care Cat despre 2012, MedLife se va concentra pe deschiderea unui al Operatorul de servicii medicale private Centrul Medical Unirea, <\/p>\n Medicover continua planul de extindere anuntat atat prin Oricum, anii 2009 si 2010 au reprezentat o provocare pentru toti Cei de la Gral Medical aloca un milion de euro pentru Si Polisano vrea mai mult in urmatorii ani, iar sibianul Ilie “Cu siguranta, nu este o piata usoara in conditiile unui context Clinicile private investesc sute de milioane de euro anual in deschideri de noi unitati. Intreaga piata este inca mica, estimata la jumatate de miliard de euro in 2011, dar de sase ori mai mare decat in 2004. Opt milioane de consultatii s-au bifat numai in ultimul an in mediul privat, iar miza pentru a castiga noi clienti este din ce in ce mai mare. Din 2011, batalia intre operatori se muta pe segmentul spitalelor. Cat de pregatit e sectorul privat sa preia bolnavii din sistemul public?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[81,8581,202,149,4590,22529],"class_list":["post-47702","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-afaceri","tag-clinici-private","tag-cover-story","tag-investitii","tag-radiografie","tag-sistem-de-sanatate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47702","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47702"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47702\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64962,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47702\/revisions\/64962"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47702"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47702"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47702"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\ninvestitorii externi, care nu au stat deloc pe ganduri in ultimii
\nani. Fondul de investitii detinut de gigantul financiar Soci\u00e9t\u00e9
\nG\u00e9n\u00e9rale a intrat la MedLife, preluand 36% din actiuni pentru
\naproximativ 20 de milioane de euro, iar Advent International, fond
\ncare detine si producatorul de medicamente Labormed, a cumparat 80%
\ndin Centrul Medical Unirea, acestea fiind cele mai importante
\ntranzactii din anii precedenti.<\/p>\n
\nactionar in decembrie 2009. In iulie a avut deja loc o achizitie
\nimportanta, iar procesul caruia i-am acordat foarte multa atentie
\neste in plina desfasurare”, spune Dorin Preda, directorul de
\ndezvoltare a MedLife. Preda vorbeste despre un business-plan care
\nse intinde pana in 2015 si descrie compania drept una “deschisa la
\nnou” si care “poate oricand sa se orienteze dupa oportunitatile din
\npiata”. Nimic nu e batut in cuie cata vreme mediul e unul
\nefervescent.<\/p>\n
\nMarcu, in timp ce medicul Wargha Enayati a ramas cu 20% din CMU. “E
\nun avantaj ca un medic sa se afle in fruntea unei institutii de
\nacest fel. Laturile manageriala si medicala merg mana in mana. De
\nasta, in cei 15 ani, am putut sa ne tinem la nivelul cel mai inalt,
\npentru ca, cunoscand si sistemul de sanatate, te aliniezi mai
\nrepede la situatia existenta.” Enayati marturisea pentru BUSINESS
\nMagazin ca ar fi fost capabil si de alte afaceri. Si totusi, nu a
\nfacut-o. “Ma gandesc ca acum trei-patru ani un baiat cumpara un
\nteren cu cinci milioane si il vindea dupa ceva timp la pret
\ndublu.<\/p>\n
\nintins care se intrezareste prin peretele din sticla din biroul
\nsau. Atunci “ma gandeam ca eu am o afacere cu 500 de angajati si nu
\nproduc atata profit. Era deja lacomie”, adauga medicul, completand
\nca, daca era pe cont propriu, s-ar fi indreptat inspre o alta
\nafacere.<\/p>\n
\nsanatate poarta numele Regina Maria, capul incoronat care l-a adus
\nde fapt pe Enayati in Romania, dupa ce a aparat ani la rand religia
\nbaha’i. Intrarea fondurilor de investitii este fireasca pentru ca
\npiata serviciilor medicale private este printre putinele care au
\ncrescut cu doua cifre de la an la an, chiar si in vremuri de
\nrecesiune. Evaluata la 400 de milioane de euro anul trecut, piata e
\nin continua crestere, iar strainii au pus de mult timp ochii pe
\npotentialul Romaniei. Mai exact, tara noastra este a doua, dupa
\nPolonia, care a trezit interesul investitorului suedez Medicover.
\nIn anul 1997 Medicover a inaugurat primul centru medical, incepand
\nsa furnizeze si abonamente specifice pentru angajatii companiilor
\npartenere. In prezent, Medicover are grija de sanatatea a peste
\n70.000 de abonati din 1.500 de companii.<\/p>\n
\nclinici private se afla, dincolo de medici, si bancheri cu
\nexperienta. Daca privim cazurile MedLife, Regina Maria si
\nMedicover, businessurile stau in mainile unor directori care s-au
\nformat in banci: Mihail Marcu, Fady Chreih si, respectiv, Catalina
\nBalan. “Experienta a dovedit ca cei mai multi doctori sunt rupti de
\nrealitatile economice si, totodata, ca reteta de succes pentru o
\nafacere in zona serviciilor medicale private este combinatia la
\nvarf dintre un manager si un medic”, constata Laura Voinea,
\ndirectorul Mednet Marketing Research Center. Tranzactiile sunt
\nprobabile si in perioada urmatoare, insa, dupa cum reiese dintr-o
\nanaliza a BUSINESS Magazin de la finele anului trecut, fondatorii
\nse dezlipesc cu greu de afacerea pe care au pornit-o dupa
\nRevolutie.<\/p>\n
\nmult prea mare pentru unii dintre ei. Sau, dupa cum declara
\nanterior seful Colegiului Medicilor din Romania, profesorul Vasile
\nAstarastoae, ” nu stiu cat de mult poate controla medicul si la
\nnivel de management conducerea unei afaceri atat de mari”.
\nAstarastoae remarca faptul ca afacerea cu clinici private este,
\npentru fondatorul ei, “precum un copil pe care l-a crescut de mic
\nsi care acum a ajuns sanatos si pe propriile picioare”. Graitoare
\nsunt si spusele lui Enayati: “Nu vindem bere, tigari sau
\ntelevizoare si nu cred ca m-as putea desprinde complet. Daca
\ngandesc rational si emotional, m-as intoarce in Germania. Dar uman,
\nma leaga prea multe de tara asta, de oameni si de ce as putea sa
\nmai fac aici”. Sau cele ale lui Ilie Vonica: “In momentul in care
\nam creat un spital cum am visat toata viata, e foarte greu sa ies
\ndin afacere. Ce sa fac altceva?”.<\/p>\n
\nNu sunt luate in calcul datele legate de contractele cu Casa
\nNationala de Asigurari de Sanatate, pentru ca nu sunt declarate de
\nclinici”, spune Laura Voinea. Lanturi precum MedLife, Gral Medical,
\nRomar au parti importante de la CNAS, insa in alte cazuri acest
\nsegment atinge cel mult 5%, potrivit Mednet.<\/p>\n
\ngeneral cu statul. Statul e un platitor mai mult sau mai putin bun,
\nuneori platile sunt facute cu intarziere, insa, daca aparatura pe
\ncare clinicile o detin este mai complexa, nu se vor adresa acestui
\nsegment, cat timp CNAS deconteaza numai anumite plafoane, de obicei
\nreduse in valoare. “In schimb, daca nu tintesti sa fii in top, iar
\nin publicul-tinta se numara persoane cu venituri mai mici, Casa
\npoate fi o optiune”, spune Voinea, mentionand ca nu crede ca cineva
\npoate face un plan de afaceri serios, luand in calcul doar
\ncontractele cu statul.<\/p>\n
\npentru business, mana de ajutor vine prin insasi starea precara a
\nsistemului public de sanatate. Spitalele ofera conditiile din anii
\n’70 sau chiar mai rau in multe cazuri, iar valoarea platilor
\ninformale din sistem ajunge la 300 de milioane de euro anual,
\npotrivit Bancii Mondiale. Intrebati de ce aleg sa se trateze intr-o
\nclinica privata, cititorii www.businessmagazin.ro raspund diferit:
\nunul din cinci vede conditiile din sistemul public de sanatate
\ndrept inadecvate, iar doi din cinci aleg mediul privat pentru ca nu
\ne nevoie sa dea “atentii”. 14% spun ca medicii sunt mult mai atenti
\ncu pacientul, iar tratamentul mai eficient, in timp ce un sfert
\nsustin ferm ca nu isi permit sa se trateze intr-o astfel de
\nunitate.<\/p>\n
\nO alta veste buna pentru mediul privat. Chiar daca in acest caz
\ncoplatile nu sunt la nivelul tarifelor de la clinicile private,
\npacientii vor apela cu mai multa grija la un serviciu care nu este
\nintegral gratuit si vor evita prezentarile nejustificate, sustin
\noficialii Regina Maria. “Asta ar putea reduce cererea si implicit
\ncozile de pe culoarele spitalelor de stat, iar acolo unde platile
\ninformale nu sunt cerute explicit, ci doar subintelese dupa
\nprestarea serviciului, am putea asista la o diminuare a lor”, spune
\nFady Chreih. In viziunea sa, coplata va avea un triplu efect
\nbenefic asupra mediului privat: va creste cererea pentru ca un
\npacient care va incepe sa plateasca si in sistemul public va dori
\nsa beneficieze de aceleasi standarde de calitate ca in privat; apoi
\nclinicile private vor fi mai interesate sa contracteze servicii de
\nconsultatii medicale cu Casa de Asigurari in conditii de coplata
\nsimilare celor de la stat; in al treilea rand, acolo unde vor
\nscadea platile informale, vor scadea implicit si veniturile nete la
\nnivelul cadrelor medicale, asa ca medicii vor fi la randul lor mai
\ninteresati sa lucreze in domeniul privat.<\/p>\n
\ncorporate, dar si altii care tintesc doar clienti individuali. Ar
\nfi bine sa existe un echilibru, cat timp clientul corporate e
\nfoarte diferit de cel individual, deci si ofertele sunt foarte
\ndiferite”, explica Laura Voinea. Strategia fiecarui operator e cea
\ncare va decide daca echilibrul intre banii privati si cei publici
\neste sau nu cea mai buna varianta pentru cresterea
\nafacerilor.\n <\/p>\n
\ndar au aparut intre timp si variante de spital”, spune Lacramioara
\nLaura Voinea, managing director al Mednet Marketing Research
\nCenter. Cea mai recenta inaugurare este cea a Sanador, care a
\nconstruit langa Piata Victoriei o unitate spitaliceasca de mari
\ndimensiuni. Noul spital Sanador, care asigura tratament inclusiv
\npentru situatiile de urgenta, a fost dezvoltat in urma unei
\ninvestitii de 40 de milioane de euro. Cu o suprafata totala de
\n18.000 mp si o capacitate de 290 de paturi, spitalul dispune de noi
\ntehnologii si acopera specialitati pe care s-a marsat mai putin
\npana acum. “Din dorinta de a oferi totul din punct de vedere
\nmedical pacientilor si cu un efort sustinut de peste doi ani, am
\ndeschis spitalul Sanador care cuprinde toate specialitatile
\nmedicale si chirurgicale, fiind singular, din acest punct de
\nvedere, pe piata de profil”, spunea, in cadrul conferintei de presa
\nde luna trecuta, doctorul Doris Andronescu, director general.
\nDepartamente precum cel de cardiologie interventionala, in cadrul
\ncaruia functioneaza laboratoare de cateterism si electrofiziologie,
\nnu sunt tocmai frecvente in sistemul privat, si la fel se intampla
\nsi in sfera salilor de operatie, terapie intensiva, neonatologie si
\na primirilor de urgente pentru adulti si copii.<\/p>\n
\nsectie ATI adevarata, necesara mentinerii functiilor vitale”, spune
\nLaura Voinea. “Motivul: costa foarte mult. De aceea, pentru
\nprobleme grave, se apeleaza tot la sistemul public si se urmaresc
\nspecialitatile medicale generatoare de profit.” “E o etapa normala
\nin evolutia pietei. Cine ar fi fost nebun sa investeasca sute de
\nmilioane intr-un spital si sa nu stie care va fi recuperarea
\ninvestitiei?”, se intreaba acum Laura Voinea. De aceea, piata este
\nin curs de maturizare si inca se urmaresc activitati in zone precum
\nobstetrica-ginecologie, nasteri si chirurgie plastica. Piata
\nspitalelor este inca foarte mica si de abia acum incepe sa fie
\ncuantificabila.<\/p>\n
\nvizeaza deschiderea a doua spitale mono-specialitate de dimensiuni
\nmari, unul de pediatrie in zona Baneasa si un alt spital in zona
\nObor, precum si a unui spital generalist in Brasov, in 2011,
\noficialii vor investi semnificativ in achizitii la nivel local, in
\ndeschiderea unor noi centre medicale si in extinderea retelei
\nproprii de farmacii. De asemenea, in prima parte a acestui an, vor
\ndeschide o noua clinica in Bucuresti si vor anunta noi preluari la
\nnivel local, prima din aceasta serie fiind tranzactia din Arad, in
\nurma careia MedLife a preluat 55% din Grupul Medical Genesys, care
\ncuprinde un spital de mari dimensiuni, o clinica si un
\nambulatoriu.<\/p>\n
\ntreilea spital in Bucuresti, o unitate multidisciplinara de mari
\ndimensiuni, cu management strain. MedLife a avut in 2010 afaceri de
\n40 de milioane de euro si detine opt hiperclinici si doua spitale
\nin Bucuresti si in tara. Cel putin un milion de pacienti au trecut
\nprin MedLife anul trecut, numarul abonatilor corporate ai MedLife
\nfiind de 155.000 – angajati ai celor 3.000 de companii care au
\napelat la serviciile medicale ale unitatilor sale. Abonamentele
\ncorporate reprezinta aproximativ 30% din totalul cifrei de afaceri
\na MedLife.<\/p>\n
\naflat acum in proces de rebranding, are in plan investitii de peste
\n30 milioane de euro in perioada 2011-2012, suma care va fi
\ndirectionata atat spre spitale, cat si spre deschiderea de noi
\nclinici. “La sfarsitul anului am finalizat fuziunea cu Euroclinic,
\nprimul spital privat din Romania, initiind astfel o fuziune care
\ncreeaza cea mai mare retea privata de sanatate”, dupa cum spune
\nFady Chreih, directorul executiv al Regina Maria . In 2010, CMU a
\ndeschis prima policlinica din zona Moldovei, care a devenit
\nulterior Campusul Medical Bacau si Spitalul Dorobanti din
\nBucuresti. Pentru acest an oficialii vizeaza deschiderea de alte
\npoliclinici precum Policlinica Lujerului si Policlinica Sun Plaza,
\ninsa si spitale in Bucuresti si tara. Deja au fost anuntate
\ninvestitii atat in Bucuresti – un spital si doua policlinici -, cat
\nsi in restul tarii, mai exact doua spitale. Per total, Regina Maria
\ninsumeaza 18 policlinici, dintre care 12 se afla in Bucuresti.<\/p>\n
\ncontinuarea investitiilor in primul spital din Bucuresti, care va
\nfi inaugurat in aceasta toamna, cat si prin continuarea proiectului
\nde constructie pentru al doilea spital, programat in anul 2013. Cel
\ndin urma va fi, dupa cum spune Catalina Balan, directorul general
\nal Medicover, “cel mai mare spital privat din Romania”. Argumentul
\neste logic: reducand oferta de servicii posibile in sistemul
\npublic, prin scaderea capacitatilor de furnizare, automat
\nfurnizorii privati vor incerca sa ofere alternative. In mod
\ntraditional, Medicover si-a concentrat activitatea pe clientii
\ncorporate, in sfera serviciilor de medicina a muncii.<\/p>\n
\njucatorii prezenti in piata, pe seama cresterii concurentei in
\noferta de servicii medicale private si a dificultatilor in plan
\neconomic care au lovit atat companiile, cat si clientii
\nindividuali. Pentru anul acesta, grupul Medicover, ce include, pe
\nlanga lantul de centre medicale, si laboratoarele Synevo, estimeaza
\nca va finaliza anul cu o cifra de afaceri de 32-35 de milioane de
\neuro, in crestere cu 22% fata de anul 2010. Medicover detine o
\nretea de 11 clinici, dintre care patru sunt in Bucuresti, si va
\ninvesti cumulat in cele doua spitale cel putin 60 de milioane de
\neuro. Numarul total de abonati este 70.000 din totalul de 100.000
\nde pacienti tratati anual.<\/p>\n
\ndeschiderea unor unitati specializate in servicii de nisa in
\nprovincie si pentru modernizarea clinicilor existente. Totodata,
\ncatre sfarsitul anului, sotii Serban spera sa demareze constructia
\nspitalului din apropierea pietei Alba Iulia din Capitala.
\nInvestitii pentru 2011 si 2012 de aproximativ 20 de milioane de
\neuro estimeaza si oficialii Romar . In schimb, Medsana, filiala
\nlocala a Athens Medical Center (Grecia) si Asklepios Cliniken
\n(Germania), isi propune sa implementeze investitiile pana acum
\ninghetate. Vassilis Chaniotis, directorul general al Centrului
\nMedical Medsana, si-a propus deschiderea unei clinici de pediatrie,
\nextinderea laboratorului de analize si investigatii medicale, doua
\nnoi centre de investigatii in Bucuresti, precum si reluarea
\nproiectului de constructie a spitalului de 200 de paturi.
\nDin 2004 Medcenter si-a dezvoltat constant reteaua de centre
\nmedicale si laboratoare prin noi deschideri sau dezvoltarea
\npunctelor existente, ajungand in prezent la 43 de puncte proprii.
\nMedcenter administreaza un portofoliu de peste 600 companii client,
\nin jur de 50.000 de abonamente private de sanatate si peste 70. 000
\nde pacienti lunar.<\/p>\n
\nVonica vrea sa bifeze doua spitale, in Sibiu si Bucuresti. “E
\nimposibil ca in cinci ani sa avem spitale la nivelul celor din
\nViena, dar putem sa facem unele mai mici, concentrate pe anumite
\nspecialitati si sa-i aducem pe vienezi la noi”, explica Vonica.
\n“Posibilitatile de dezvoltare sunt multiple. Cu siguranta suntem
\nintr-o faza de dezvoltare puternica a pietei serviciilor medicale
\nprivate”, concluzioneaza Fady Chreih, directorul Regina Maria.
\nSectorul are un potential de cateva miliarde de euro si inca e loc
\nde crestere. Totusi, Chreih distinge zone in care piata este deja
\nla maturitate, precum stomatologie, laboratoare sau servicii de
\npoliclinica, altele care se apropie de maturitate, precum
\nimagistica, iar altele in plina expansiune, cel mai bun exemplu
\nfiind spitalele private.<\/p>\n
\nmacroeconomic instabil”, mai spune Chreih. Sutele de milioane de
\neuro care urmeaza a fi investite sunt insa dovada ca lozul are
\nsanse foarte mari sa fie castigator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"