{"id":47701,"date":"2011-05-08T20:51:08","date_gmt":"2011-05-08T20:51:08","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47701"},"modified":"2026-04-02T20:22:22","modified_gmt":"2026-04-02T20:22:22","slug":"mugur-isarescu-bnr-nu-poate-permite-aprecierea-leului-in-dauna-echilibrelor-din-economie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47701","title":{"rendered":"Mugur Isarescu: BNR nu poate permite aprecierea leului in dauna echilibrelor din economie"},"content":{"rendered":"

“S-ar putea deci ca tolerarea de catre BNR a unei aprecieri care
\nsa ajute inflatia sa nu fie posibila, din perspectiva riscurilor
\ngenerate la nivelul bilanturilor sectorului privat”, a afirmat
\nguvernatorul BNR la Universitatea Transilvania din Brasov, care i-a
\nacordat vineri titlul de Doctor Honoris Causa.<\/p>\n

Cu alte cuvinte, tinde sa revina, desi la alte proportii, problema
\ndin 2005-2008, care dupa liberalizarea contului de capital din 2005
\na insemnat intrari masive de capitaluri, cu efect direct in
\naprecierea leului (pana la maximul de 3,1 lei\/euro in iulie 2007),
\nin costuri mai mari de limitare a fluctuatiilor de curs, in oferta
\nsporita de credite in valuta si in cresterea inflatiei.<\/p>\n

“Resursele externe finanteaza deficitul de economisiri si
\npromoveaza cresterea si dezvoltarea economica, daca intrarile de
\ncapitaluri sunt moderate. Dar daca apar cresteri semnificative ale
\nintrarilor de capitaluri pe perioade relativ lungi, apar
\nvulnerabilitati externe ale sistemului financiar, iar economia se
\nsupraincalzeste”, explica guvernatorul. Intrarile prea mari de
\ncapitaluri duc la nepotriviri intre activele (preponderent in lei)
\nsi pasivele (preponderent in valuta) sectorului privat, apar
\ncresteri ale preturilor activelor (bule speculative, cum a fost cea
\nimobiliara) si leul se apreciaza in termeni reali.<\/p>\n

Acum, fluxurile de capital “par sa se reia, in timp ce inflatia
\neste in crestere” in economiile emergente din Asia, America Latina
\nsi Europa Centrala si de Est: pe de o parte, intrarile de capital
\nstrain exercita presiuni pentru aprecierea nominala a monedelor,
\nceea ce afecteaza competitivitatea, pe de alta parte inflatia
\nimportata este principala sursa a cresterii inflatiei in multe din
\naceste tari.<\/p>\n

DE UNDE VINE APRECIEREA LEULUI<\/p>\n

In cazul Romaniei, cresterea intrarilor de capital strain este
\n“un efect pervers” al masurilor de stabilizare fiscala asumate cu
\nFMI, care au dus la imbunatatirea perceptiei investitorilor
\nstraini. Asa se explica declaratiile oficialilor BNR din ultimele
\nluni, ca aprecierea leului este in linie cu fundamentele
\neconomice.<\/p>\n

“Am facut o corectie masiva a balantei de plati si dovedim ca ea
\ne sustenabila si acceptata de societate”, spunea guvernatorul joi,
\nla prezentarea raportului despre inflatie. “Inainte de criza,
\nconsumam cu 14% mai mult decat produceam; acum traim doar cu 4% mai
\nmult decat am produs la nivelul intregii societati”, spune el.
\nVestile bune despre exporturi, productia industriala, reducerea
\ndeficitelor externe au facut din nou Romania atractiva pentru
\ninvestitorii de portofoliu.<\/p>\n

“Atat aprecierea abrupta a monedei, cat si importul inflatiei
\ngenereaza costuri. Nicio economie emergenta nu isi permite sa
\nneglijeze unul dintre cele doua costuri – erodarea competitivitatii
\nsi cresterea inflatiei, iar provocarea pentru politica monetara
\nconsta in evaluarea corecta a acestora si concentrarea atentiei
\nasupra indicatorului cu costurile asociate cele mai mari”, afirma
\nIsarescu.<\/p>\n

Concret, bancile centrale din aceste tari trebuie sa concilieze
\npreocuparile privind competitivitatea monedei (interventiile BNR pe
\npiata) cu cele privind inflatia (masurile macroeconomice) si cu
\ncele privind bilanturile sectorului privat – banci, firme,
\ngospodarii (masurile macroprudentiale, incluzand limitarea
\ncreditelor de consum in valuta pe care BNR o va introduce in
\nurmatoarele luni).<\/p>\n

Reactia bancilor centrale din aceste tari arata o schimbare a
\naccentului de politica monetara, arata guvernatorul. Comparativ cu
\nanul trecut, multe economii emergente si-au redus interventiile pe
\npiata valutara (China, Peru, Israel, Coreea, Taiwan, Indonezia,
\nBrazilia, Turcia, Africa de Sud, Mexic, India), in schimb au
\nintarit conditiile monetare si controlul fluxurilor de capital, ca
\nsa impiedice deteriorarea echilibrelor din economie (Brazilia,
\nIsrael, Turcia).<\/p>\n

A permite aprecierea monedei pentru a tempera inflatia importata
\npoate atrage mai multe investitii de portofoliu (speculative).
\nAcestea au insa un efect de 7 ori mai mare asupra aprecierii decat
\ninvestitiile straine directe. Concret, o crestere cu 1% a
\nraportului dintre investitii de portofoliu si PIB duce la o
\napreciere cu 7,8% a cursului de schimb real, in timp ce o crestere
\ncu 1% a raportului dintre investitiile straine directe sau credite
\nbancare si PIB genereaza o apreciere de 1% a cursului real.<\/p>\n

O crestere cu 1% a raportului dintre transferurile private (in
\nprincipal, remiteri de la lucratorii din strainatate) si PIB este
\nasociata unei aprecieri de 0,3% a cursului real – cu alte cuvinte,
\nremiterile sunt contraciclice, deci sanatoase pentru economie.
\nRomanii din strainatate au trimis in tara anul trecut peste 4,5
\nmiliarde de dolari (3,4 miliarde de euro), in scadere fata de 4,9
\nmiliarde de dolari in 2009.<\/p>\n

Pe de alta parte, moneda mai apreciata poate tempera inflatia
\nimportata generata de intrarile de capital, dar nu tempereaza si
\npresiunile inflationiste din surse interne – de pilda, in cazul
\nRomaniei, dezechilibrele legate de cosul de consum care fac ca
\nscumpirea marfurilor alimentare sa conteze atat de mult la calculul
\ninflatiei.<\/p>\n

In martie, rata anuala a inflatiei ajuns la 8,01%, iar BNR a
\nmodificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea ce
\ninseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
\n(2-4%). Cresterea inflatiei ii face pe criticii BNR sa spuna in
\nultimele luni ca banca centrala lasa libera aprecierea leului ca sa
\ncombata inflatia, sacrificandu-i astfel pe exportatori.<\/p>\n

<\/p>\n

Mugur Isarescu mai spune ca aprecierea monedei cauzata de intrarile
\nde capitaluri publice (imprumuturi luate de stat) este in general
\nmai mare decat cea determinata de intrarile private, ceea ce
\nsugereaza ca ultimele sunt folosite mai mult pentru investitii
\nproductive, iar fluxurile publice sunt folosite mai mult pentru
\ncresterea consumului guvernamental (cheltuielile statului).<\/p>\n

<\/p>\n

In ianuarie-martie, leul s-a apreciat fata de euro cu 3,1% in
\ntermeni nominali si cu 5,3% in termeni reali, conform BNR,
\ncomparativ cu o depreciere de 0,7% in termeni nominali si o
\napreciere de 1,0% in termeni reali in ultimul trimestru din 2010),
\nreleva BNR. Aprecierea leului a fost sensibil mai mare in raport cu
\ndolarul – 9,1% in termeni nominali si 11,4% in termeni reali, in
\nconditiile in care dolarul a scazut semnificativ fata de euro pe
\npietele internationale.<\/p>\n

De asemenea, volatilitatea cursului de schimb a sporit, atingand in
\nluna martie maximul ultimelor opt luni, desi valoarea ei a
\ncontinuat sa fie mai mica decat in cazul majoritatii monedelor din
\nregiune.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aprecierea leului determinata de fluxurile de capital strain din aceasta perioada ajuta la combaterea inflatiei, dar risca sa loveasca in competitivitatea companiilor si sa stimuleze excesiv creditul in valuta, care afecteaza stabilitatea financiara a companiilor si a populatiei, apreciaza BNR.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[185,485,7733,411,188,560,7136,184,7353,8790],"class_list":["post-47701","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-bnr","tag-credite","tag-curs-valutar","tag-deficit","tag-economie","tag-exporturi","tag-finante","tag-inflatie","tag-isarescu","tag-politica-monetara"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47701","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47701"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47701\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87585,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47701\/revisions\/87585"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47701"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47701"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47701"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}