BUSINESS MAGAZIN: Oficial, suntem undeva la capatul perioadei de
\nrecesiune. Avem o reducere importanta a numarului de angajati din
\nRomania, am ajuns la cel mai redus nivel din toate timpurile, avem
\nsi sectoare economice care merg, dar si un sector privat al micilor
\nintreprinderi destul de puternic afectat de criza, precum si oameni
\nputin dispusi la schimbare. Avem un Cod al muncii care tocmai s-a
\nschimbat. Ce credeti ca se va intampla in perioada urmatoare cu
\npiata muncii din Romania? Va aduce Codul muncii investitorii sau
\nperspectiva aceea favorabila de care are nevoie Romania?<\/p>\n
ADRIAN OLTEANU, FLANCO: Nu. Nu este suficient sa ai doua
\ndocumente frumos scrise si prezentate intr-o lumina placuta.
\nTrebuie stimulata economia. Eu vin dintr-un sector al businessului
\ncare se bazeaza foarte mult pe oameni si pe interactiunea
\nangajatilor nostri cu clientul final. Nu vad de ce modificarile
\naduse la Codul muncii ar incuraja venirea investitorilor straini
\naici. Fiscalitatea este in continuare foarte mare, e o problema
\nserioasa care ii descurajeaza. Pe fondul unei economii care duce
\nmare lipsa de lichiditati, orice leu care este lasat in buzunarul
\nconsumatorului ajunge, mai departe, tot in economie.
\nGABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Eu cred, totusi, ca investitorii
\nvor putea fi atrasi, avand in vedere ca pana acum Codul muncii a
\nfost foarte rigid, cel putin in privinta celor care performau
\nfoarte prost. Nu aveai ce sa le faci. Stim bine ca daca voiai sa
\ndai afara, din cauza acestui cod foarte rigid, trebuia sa
\nintocmesti nu stiu cate documentatii, si acelea interpretabile in
\nfata instantei. Are si parti bune noul cod si mai putin bune, insa
\nun avantaj pentru investitorul strain va fi faptul ca vor avea
\naceasta posibilitate, sa mearga intr-adevar pe criteriul de
\nperformanta. Este un semn in plus ca in sfarsit se pune accent pe
\ncalitate.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Noul cod va atrage
\ninvestitori in sensul ca aceia care aveau deja pe lista de
\nexpansiune Romania vor avea un motiv in plus sa faca acest pas.
\nS-ar putea sa fie prea mari asteptari de la acest Cod al muncii, in
\nconditiile in care trebuie vazut ca o imbunatatire a codului vechi.
\nPractic, toate elementele sunt de imbunatatire a vechii
\nvariante.<\/p>\n
ANCA DECU, CORA: S-a tot spus ca este un nou Cod al muncii
\npentru ca este prima data cand se modifica atat de multe articole.
\nPana acum, modificarile au fost la unul-doua articole.
\nANDREEA PITURCA, DANILA, PETRE & ASOCIATII: La capitolul
\nimagine, intotdeauna asteptarile au fost mai mari decat rezultatul
\nin sine, dar, oricum, este un pas inainte, care va avea destule
\nefecte pozitive.
\nANCA DECU, CORA: Rezultatul este pozitiv pentru marii angajatori
\ncare functionau dupa anumite sisteme. Pentru companiile mici se
\nschimba faptul ca acum trebuie sa comunice candidatilor inainte de
\nangajare criteriile de evaluare. Il obliga si pe angajator sa-si
\nfaca temele, sa fie mai atent la proceduri, regulamentul interior,
\ncontractul colectiv la nivel de unitate. Acum n-o sa ne mai putem
\nplange ca au negociat altii pentru noi si trebuie sa acceptam ce
\ns-a negociat la nivel national sau la nivel de ramura. Se muta
\njocul in curtea angajatorului si creste presiunea mai mare pe modul
\ncum ne facem treaba.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Este foarte importanta si
\nperspectiva asta bicefala. Pe de-o parte, plaseaza si angajatii
\ncare erau intr-o zona a angajatorilor mai putin reusiti de pe piata
\nintr-o zona de securitate. Li se va spune clar ce fac gresit, lucru
\ncare pentru angajatorii mai putin familiarizati cu ideea de
\nmanagement al performantei este o adevarata provocare. Intram
\nintr-o zona semnificativ mai palpabila decat ce se intampla pana
\nacum. Toate procesele se pierdeau in instanta pe procedura, fara sa
\nse ajunga macar la fond.
\nADRIAN OLTEANU, FLANCO: Foarte putine companii stiu sa implementeze
\nindicatorii de performanta si faptul ca exista un cadru legislativ
\nacum nu inseamna foarte mult daca sunt companii care nu stiu sa-l
\nfoloseasca.<\/p>\n
<\/p>\n
GEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Un astfel de Cod al muncii,
\nintr-o tara civilizata si in care sistemul de justitie merge bine,
\nnici nu ar trebui sa existe. Ar fi suficient acordul partilor. Daca
\nar exista o prevedere care sa spuna ca acordul partilor este mai
\nputernic decat Codul muncii, atunci s-ar rezolva toate
\nproblemele.
\nADRIAN OLTEANU, FLANCO: Cate litigii de munca sunt? Este un numar
\nsemnificativ?
\nANDREEA PITURCA, DANILA, PETRE & ASOCIATII: Sunt destul de
\nmulte litigii de munca, dar sunt si ele de mai multe categorii. Din
\npacate, multe dintre ele sunt generate de faptul ca angajatorii nu
\ncunosc suficient legislatia muncii, care, intr-adevar, este foarte
\nstufoasa. Sunt foarte multe lucruri care nu sunt scrise negru pe
\nalb si care deriva din practica instantelor de judecata. Legea nu
\nspune tot ce ar trebui sa spuna, iar societatea este plina de
\nconflicte – cine este dat afara isi cauta dreptatea, meritata sau
\nnu si cine are probleme financiare incearca sa le rezolve, uneori
\ndand la o parte o anumita categorie de angajati. Din asemenea
\nconflicte apar aceste litigii de munca, despre care nu credem ca se
\nvor termina odata cu introducerea noului cod, ba chiar vor ramane
\nla acelasi nivel ca si pana acum. Am vazut foarte multi angajatori
\nmari care, din pacate, nu procedau in regula cu anumite
\nreglementari.
\nGABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Aici nu este numai
\nresponsabilitatea directorului de resurse umane. Ar trebui sa fie
\nsi responsabilitatea departamentului de legal sa asigure ca este
\nrespectat cadrul legal, mai ales cand stiau ca vechiul Cod al
\nmuncii era atat de interpretabil.
\nBUSINESS MAGAZIN: Credeti ca tot acest istoric al litigiilor a
\noprit practic vreun investitor care ar fi vrut sa intre pe
\npiata?
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Evident ca da.
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: Mie mi se pare ca impactul noului Cod al
\nmuncii este infim pentru ca nu o sa rezolve nimic. Este fals sa ne
\npunem problema ca investitorii se uita la asta. Investitorii se
\nuita la cifre – dupa o scadere de PIB de peste 15%, noi avem doua
\ncifre, care sunt 0,1% si 0,5% crestere din PIB si care, de fapt,
\nsunt o imensa dezamagire pentru ca vin dupa o cadere infioratoare.
\nEuropa a iesit din criza de un an, iar noi suntem inca foarte jos.
\nDaca ne uitam inainte, viitorul pe urmatorii patru-cinci ani arata
\nfoarte promitator, cu o schimbare a perspectivelor investitorilor,
\no crestere a increderii consumatorilor, a antreprenorilor. Acestea
\nsunt lucrurile care vor avea un impact masiv pe piata muncii.
\nAceste cifre arata cat de puternica este, de fapt, aceasta insula a
\nperformantelor din Romania. Asta arata ca fortele puternice ale
\nRomaniei au supravietuit in ciuda oricaror opozitii.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Acest cod ne va aduce un
\nrating superior, care, inevitabil, pe undeva se va simti. Sigur
\najuta, nu face rau. Acum, ce legatura este intre investitiile
\nstraine in Romania si Codul muncii, este mai greu de spus, pentru
\nca trebuie luate in calcul si alte variabile, precum cat de usor se
\nplatesc taxele, ce apetit investitional au ei.
\nGABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Cred ca prin introducerea acestor
\ncriterii de performanta vor fi loializati angajatii buni. Sa nu
\nuitam ca exista o categorie foarte mare de angajati care
\nperformeaza si care plecau tocmai din lipsa acestor modalitati de
\nevaluare a propriilor rezultate. Cred ca astfel va creste
\nloialitatea in firmele serioase. Am avut ocazia sa vorbesc cu un
\ninvestitor care mi-a spus ca a refuzat sa vina in Romania pentru ca
\neste prea mare haosul la noi in tara si toate lucrurile sunt atat
\nde interpretabile.
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Codul muncii face protectie sociala
\nsi asta nu este treaba firmelor. Protectia sociala ar trebui sa fie
\nexclusiv treaba Guvernului. Firmele nu au de ce sa-i protejeze pe
\nangajatii slabi. Absolut tot ce exista in Codul muncii este pentru
\nprotejarea celor slabi.
\nBUSINESS MAGAZIN: Pentru Romania, pentru sistemul ei de invatamant
\nsi mentalitatile de aici, credeti ca romanii ar fi putut fi niste
\nangajati mult mai performanti? In acest moment, companiile sunt
\npregatite sa-si asume si costurile de pregatire a angajatilor, daca
\ntot le cer performanta? Sunt pregatite sompaniile sa renunte la
\npolitica de supravietuire si mentalitatea antreprenoriala si sa ia
\nlucrurile in serios?
\nGABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Companiile mari sigur vor investi
\nin formarea profesionala. Companiile mici s-ar putea sa nu o faca
\npentru ca sunt costuri suplimentare. Dar atunci cand ceri
\nperformanta, trebuie sa si investesti.
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: Noi vom ajunge in 2011 la nivelul din 2008,
\ndar asta in mare parte datorita faptului ca am atras fonduri
\neuropene. Acesta este un lucru extraordinar care nu se vede
\ndeocamdata in economie, dar care este semnificativ. Noi am ajuns ca
\n80% din cifra de afaceri a companiei sa se datoreze proiectelor din
\nfonduri europene. Clientii nostri sunt aceleasi companii mari si
\nperformante din trecut, dar care investesc acum si la nivelul cel
\nmai de jos. Asta va crea o noua clasa de potentiali manageri,
\npotentiali antreprenori, care vor avea succes in microcompanii. Am
\nremarcat o crestere mare si a bugetelor de formare
\nprofesionala.\n <\/p>\n
<\/p>\n
GEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: 90% din banii alocati pentru
\ntraining sunt bani aruncati pe fereastra. Sunt un fel de
\nteam-building-uri, ca sa se mai recreeze un pic angajatii.
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: Asa era in 2008. Acum sunt foarte
\npragmatice cererile.
\nMONICA BALUTA, MEDLIFE: Trebuie sa luam in considerare faptul ca
\nsunt foarte multe companii care au si traineri interni.
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Cu cateva exceptii, performanta
\ncreste si se mentine aproape numai prin frica. Pe de-o parte, frica
\nde consecinte, pe de alta parte, prin frica de a nu fi
\nrasplatit.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Eu cred ca dupa cativa
\nani de munca iti trebuie o rezistenta foarte mare sa iti poti gasi
\nin permanenta un stimul care sa te faca sa vrei sa fii performant.
\nSunt foarte multi care se duc in fiecare zi la serviciu din
\ninertie, fara sa fie motivati intr-adevar.
\nADRIAN OLTEANU, FLANCO: Anul trecut am numit director de resurse
\numane o persoana care nu are nicio experienta in resurse umane sau
\ndreptul muncii si in fisa de post i-am trecut ca 90% din
\nactivitatea sa va consta in training. Nu i-am cerut nici macar sa
\nstudieze legislatia muncii pentru ca nu cred ca este importanta in
\nacest moment pentru o afacere precum cea pe care o avem noi. Pe de
\nalta parte, noi am coborat intr-un ritm accelerat, in ultimul an,
\nde la 1.500 de oameni la 600, dar oamenii care au ramas sunt oameni
\ncu vechime in companie, intre patru si opt ani. Vad insa o
\ngeneratie care acum se pregateste sa intre pe piata muncii sau care
\ntocmai a intrat pe piata muncii si care are o cu totul alta energie
\nfata de cei de peste 30 de ani. Eu vad in oamenii care vin la noi
\naluat bun, material pe care se poate lucra. Pe fondul unei lipse
\nacute de bani, noi am decis sa investim masiv in training – 8% din
\nfondul de salarii anul trecut si 10% anul acesta. Cred, de
\nasemenea, ca toate companiile ar trebui sa aloce mult mai multi
\nbani la angajare, nu la concediere, asa cum fac acum. Sa dai oameni
\nafara nu e deloc greu, sa dai oameni buni afara pentru ca nu mai ai
\nresurse financiare este o reala problema.
\nANDREEA PITURCA, DANILA, PETRE & ASOCIATII: Angajatorii trebuie
\nsa dea atentie mai multor aspecte la angajare. Importante sunt nu
\nnumai experienta sau educatia, ci si atitudinea fata de munca. Ei
\ntrebuie sa vrea sa invete si singuri.
\nMONICA BALUTA, MEDLIFE: Noi avem o alta problema, in ceea ce
\npriveste orele suplimentare. La noi vin angajatii si ne spun ca vor
\nsa munceasca mai mult, iar noi trebuie sa le raspundem ca nu se
\npoate mai mult decat muncesc deja pentru ca nu permite Codul
\nmuncii. Si atunci suntem obligati sa angajam pe altcineva.
\nNoua
\nne-ar conveni mult mai mult sa avem medici care sa munceasca mai
\nmulte ore decat sa angajam un alt medic.
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: O sa va dau un exemplu de atitudine fata de
\nmunca: am un prieten in Germania, inginer de calitate la BMW, care
\ndimineata, din dorinta de a ii fi mai bine, distribuie ziare.
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: In acest moment este o atentie
\ncrescuta si pentru procesul de recrutare pentru ca sunt mult mai
\nmulti candidati disponibili si trebuie sa vedem mult mai multi
\ndecat inainte, cand luai primul om pe care il gaseai cat de cat
\nbun. Cand a venit criza, eu ma asteptam fie sa ia oameni la fel de
\nbuni, dar mai ieftini, fie sa ia oameni cu acelasi nivel salarial,
\ndar mai buni. Ma asteptam ca aceia din prima categorie sa fie
\nmajoritari. Spre surpriza mea, n-am avut aproape nicio cerere de
\nfelul acesta. Toti, aproape fara exceptie, vor oameni la fel de
\nbuni precum cei pe care ii au, chiar daca ii costa la fel sau chiar
\nmai mult.
\nADRIAN OLTEANU, FLANCO: Ar fi interesant sa functioneze
\nrecomandarile, ca si criteriu la angajare.
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Pai, asta este baza –
\nreferintele.
\nADRIAN OLTEANU, FLANCO: Partea proasta este ca majoritatea
\nreferintelor sunt neutru-pozitive.
\nBUSINESS MAGAZIN: Care este profilul angajatului ideal?
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Profilul angajatului ideal este sa
\nfie un om civilizat. Daca este un om civilizat, atunci se rezolva
\ntotul de la sine. Ei se preocupa singuri de dezvoltarea lor, nu
\ntrebuie sa-i impingi de la spate.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Trebuie sa fie si
\nmotivat, sa vina cu chef la serviciu. Interesant ar fi sa stim si
\nce pretentii salariale au candidatii acum.
\nGEORGE BUTUNOIU, GB CONSULTING: Au pretentii mult mai mari decat
\ninainte, atunci cand se muta de la o companie la alta. Inainte de
\ncriza, era mult mai simplu pentru ca se mutau foarte usor. Plecau
\nsi pe acelasi salariu daca nu-l placeau pe angajator, pentru ca
\nriscul perceput era minim. Acum este mult mai greu sa-i convingi pe
\nangajati sa plece in alta parte si au nevoie de o diferenta
\nsemnificativa de salariu ca sa faca acest pas. Sub 30-50% in plus
\nnu pleaca. Inainte plecau si pentru 10%.\n <\/p>\n
<\/p>\n
GABRIELA DIACONU, BESTJOBS: Atunci era lumea angajatilor, in
\n2007-2008.
\nMARIUS OPRIS: Problema este ca, din cauza faptului ca nu se pot
\nmisca, au ramas in companii si oameni care s-au demotivat si care
\nafecteaza insasi cultura performantei in companie. Si angajatorii
\nii tolereaza si, practic, am vazut companii in care aceste insulite
\nincep sa contamineze partile bune.
\nANCA DECU: Cei care au venit in ultimii ani pleaca. Cei care sunt
\nde multi ani in companie raman aici pentru ca simt din ceea ce se
\nintampla la nivel intern ca pentru noi vin vremuri mai bune. Cine
\npleca pana acum pleaca si acum pentru ca isi gasesc usor unde sa se
\nduca. Au ramas in schimb cei de la nivel de operatiuni pentru ca nu
\nau mai avut alternative de plecare. Nu e un secret pentru nimeni ca
\nsalariile de baza in retail sunt mici. De aceea, cum prindeau
\nocazia de a pleca in strainatate pentru orice fel de munca, plecau.
\nAcolo au scazut oportunitatile, asa ca au inceput sa nu mai plece.
\nNoi realizam constant un chestionar de satisfactie a angajatilor.
\nUna dintre teme se refera la modul in care percep stabilitatea
\nlocului de munca. Rezultatele celui mai recent chestionar arata ca
\nmajoritatea angajatilor se tem ca isi vor pierde locul de munca.
\nPentru ca au aceasta temere, au tras mai tare si nu s-au plans de
\nsupraincarcare.
\nMONICA BALUTA, MEDLIFE: Avem si noi un astfel de chestionar.
\nProblema noastra majora acum cativa ani era ca desprindeam foarte
\ngreu oamenii din spitalele de stat pentru a-i aduce in zona privata
\npentru ca le era teama, nu intelegeau exact despre ce este vorba.
\nUna dintre intrebarile din chestionar este cum percep ei
\nstabilitatea locului de munca din spitalele private fata de cele de
\nstat. Daca inainte spuneau ca la spitalul de stat siguranta locului
\nde munca este mai mare, acum percep exact invers lucrurile.
\nBUSINESS MAGAZIN: Cum va arata anul acesta piata muncii?
\nMONICA BALUTA, MEDLIFE: Pentru sectorul serviciilor medicale,
\nlucrurile arata destul de bine – angajam, vin medici din
\nstrainatate inapoi in tara, catre spitalele private. Sunt chiar
\nmedici care au plecat din spitalele de stat pentru a lucra in
\nafara, au stat acolo o perioada si acum revin in tara. Pe de o
\nparte, pentru ca le oferim salarii comparabile cu cele din afara,
\npe de alta parte, din motive personale sau pentru ca nu si-au gasit
\nlocul acolo.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATERHOUSECOOPERS: Eu sper sa vedem o alta
\nabordare pe zona de cultura a performantei. Cred ca presiunile care
\nvor fi date de taierile de costuri si optimizarea proceselor isi
\nvor spune cuvantul si vor fi introduse criterii si indicatori de
\nperformanta. Trebuie sa incetam sa copiem modelele din afara si sa
\nse uite toata lumea la ce i se potriveste. In proportie de 99%,
\ncresterea salariala de anul acesta o sa fie negativa. In cifre
\nabsolute, va fi de 5-6%, insa, ca si anul trecut, va fi sub nivelul
\ninregistrat al inflatiei. O sa mearga foarte bine industriile care
\nexporta, iar serviciile vor stagna.
\nGABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Noi suntem optimisti pentru anul
\nacesta pentru ca de asigurari este nevoie mereu. Mai trebuie sa se
\nschimbe mentalitatile, sa intelegem ca trebuie sa asiguram orice.
\nPotential exista si de aceea noi punem anul acesta accent pe
\nrecrutare, vrem sa ne marim echipa.
\nGABRIELA DIACONU, BESTJOBS: La nivel de recrutare, stam un pic mai
\nbine
\ndecat in 2010. 2009 a fost dezastruos, in 2010 am inceput sa mai
\ncrestem, iar in 2011 numarul de locuri de munca deschise de
\ncompanii a crescut, cam cu 25%, dar in special pe zona tehnica –
\nspecialisti IT, inginerie. Companiile
\ndin IT sunt cei mai activi angajatori, in special marile corporatii
\ncare isi deschid centre de dezvoltare in Romania in a
\ndoua jumatate a anului. Cei din servicii vor suferi si anul acesta.
\nAbia peste trei-patru ani va fi toata lumea cu zambetul pe
\nbuze.
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: Sa spunem ca sunt 1.000 de companii
\nperformante, apoi sunt antreprenorii mici si mijlocii, dar pe langa
\naceste doua insulite care fac performanta, noua ne lipseste masa
\ncritica. Avem o mare lipsa de performanta. Un exemplu de
\nperformanta este industria de automotive. Daca nu am avea aceasta
\nindustrie, care exporta de 9-10 miliarde de euro pe an, ar fi
\nfoarte rau. Avem clienti din automotive, care sunt cei mai buni din
\nlume pe anumite specializari. Chiar daca unii dintre muncitorii din
\naceste fabrici nici nu stiu sa scrie, fac performanta pentru BMW,
\nJaguar si asa mai departe. Daca am lua un BMW Seria 3, este facut
\n50% in Romania.
\nHORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Daca pastram o zona de
\nrosu, galben, verde a angajatilor, noul Cod al muncii ar putea
\ntrece angajatii din zona rosie, adica pe cei mai putin productivi,
\nin zona galbena, cei din zona galbena vor fi impulsionati spre zona
\nverde, iar pentru cei din zona verde se va crea o cultura a
\nperformantei pentru a-i mentine implicati.
\nBUSINESS MAGAZIN: Credeti ca terminam acest an cu mai multi
\nangajati decat acum?
\nMARIUS OPRIS, ASCENDIS: Da, vom avea, insa important este sa vedem
\nsi mai multi antreprenori, nu numai angajati in multinationale,
\npentru ca la acest capitol stam bine.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Romania a atins nivelul minim istoric al numarului de angajati. Ultimii doi ani au avut un cuvant greu de spus in aceasta privinta. De aceea este foarte important sa stim ce se va intampla de acum incolo. Specialistii in resurse umane au vorbit pentru BUSINESS Magazin despre cum arata piata muncii in 2011 si care vor fi cele mai importante consecinte ale unei miscari cu greutate – modificarea codului muncii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[640],"tags":[82,49,1765],"class_list":["post-47545","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-club-bm","tag-bani","tag-business-magazin","tag-club-bm"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47545","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47545"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47545\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64834,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47545\/revisions\/64834"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47545"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47545"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47545"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}