![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8204708\/4\/grafic.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\nFiul marturiseste acum ca nu s-a gandit niciodata sa faca
\naltceva decat sa se implice in afacerea familiei: “A inceput sa-mi
\nplaca si, in plus, ma inteleg foarte bine cu parintii mei”. A
\nconsiderat, intr-o oarecare masura, ca e si datoria sa de fiu sa
\npuna umarul la afacerea familiei. De fapt, in aceasta firma
\nlucreaza atat parintii sai, cat si sora, sotia, veri, o matusa,
\ncumnatul si multi prieteni, “din fericire si din nenorocire”, spune
\nRizea. Si asta pentru ca, explica tot el, “nu exista plus fara
\nminus”.<\/p>\n
S-a implicat activ de la terminarea facultatii, cand Lemet avea
\nin jur de 20 de angajati, iar spatiul de productie era de zeci de
\nori mai mic decat fabrica de-acum, in care lucreaza 417 oameni. “La
\ninceput am diversificat productia atat cat ne permitea tehnologia
\nsi am inteles ca trebuie sa investim in masini de productie.”
\nPrimele utilaje erau facute de Alexandru Rizea, apoi au cumparat
\nunele la mana a doua de prin tara. In urma cu peste zece ani, cand
\nau avut suficient de multi bani de cheltuit pe utilaje, le-au luat
\nde peste hotare, de la producatori consacrati.<\/p>\n
<\/p>\n
Alexandru Rizea este, in continuare, foarte implicat in afacere.
\n“Vine aici din pasiune. Nu l-a interesat niciodata sa vanda si nici
\nn-o sa fie cazul”, spune fiul sau, care argumenteaza ca valoarea
\nfirmei este alta, in functie de reperul la care este raportata.
\n“Pentru mine un ceas are o valoare mai mica decat pentru un
\npasionat”, exemplifica el.<\/p>\n
Odata aduse aceste utilaje, a urmat o alta etapa, in care pentru
\na putea creste volumele de vanzari au inceput sa produca mobila
\ndemontabila, in pachete plate. Pentru asta, designerii – Lemet are
\nacum opt oameni care lucreaza in departament – au reproiectat toate
\nprodusele.<\/p>\n
Insa momentul de cotitura in dezvoltarea firmei a fost cel in
\ncare Lemet a inceput sa vanda mobila modulara. Gama Xtend, lansata
\nin mai 2004, este, “fara niciun dubiu”, cea mai vanduta.
\nIngredientul cheie in ecuatia lansarii a fost faptul ca la acea
\nvreme doar Mobexpert si Neoset mai aveau in oferta module. Acest
\ntip de mobilier permite combinarea produselor dupa dorinta
\ncumparatorului. In vestul Europei, spune Rizea, mobilierul modular
\nera cunoscut de ani buni, dar in Romania era o noutate.<\/p>\n
In aproape sapte ani de la lansare au produs peste 2,5 milioane
\nde module. Daca ar fi sa luam in considerare ca in Romania sunt
\ncinci milioane de gospodarii, un calcul simplu arata ca unul din
\ndoua camine ar putea avea un modul din gama Xtend. Fireste, pentru
\nutilarea unei bucatarii insa este nevoie de mai multe piese – in
\njur de opt pentru un spatiu de dimensiuni medii. “Reversul medaliei
\ncu un produs care are succes este ca te concentrezi foarte mult
\nasupra lui, lucru care nu te lasa sa te dezvolti in alte directii.”
\nCare sunt insa riscurile de a ramane cu un pas in urma cererii, in
\naceste conditii? “Ma ghidez foarte mult, in politica noastra, dupa
\ndurata de viata a masinilor. Si stim cu totii ca sunt unele modele,
\ncare se vand ani buni de la lansare”, argumenteaza Rizea.<\/p>\n
Dovada ca ani in sir de la momentul lansarii, activitatea
\nfabricii era sustinuta doar de vanzarile de bucatarii din gama
\nXtend. Acum, aproape o treime din cifra de afaceri este realizata
\ndin piesele de mobilier pentru bucatarii, dar “vrem sa accentuam
\nponderea lor”, spune Rizea, care stie deja toate amanuntele tehnice
\nale proceselor din fabrica si poate vorbi ore in sir despre
\nproduse, procese tehnologice si planuri.<\/p>\n
Rapiditatea cu care erau cumparate corpurile de mobilier modular
\ndepasea cu mult asteptarile, iar acest lucru le-a permis sa produca
\nla nivel industrial. Asa se face ca in 2005, firma a pasit peste un
\nnou prag: vanzari de un milion de euro pe luna.\n <\/p>\n
<\/p>\n
UNDE VAND?
\nProprietarii Lemet si-au dorit sa-si desfaca produsele doar prin
\nmagazine specializate si n-au facut niciodata parteneriate, cum
\nare, de pilda, producatorul roman Rus Savitar (care are si reteaua
\nde magazine Casa Rusu) cu lantul de magazine Dedeman.<\/p>\n
Tot anii 2004-2005 au fost perioada in care si-au dat seama ca
\ntoata productia trebuia scoasa la vanzare in spatii care sa le
\nasigure vizibilitatea. “A fost momentul in care m-am lovit de
\nproblema practicilor foarte variate de expunere si vanzare in
\nspatiile colaboratorilor cu care lucram”, povesteste Adrian Rizea,
\ncare a intuit ca ar fi fost de mare folos un mesaj unitar si ca
\nimaginea de magazin de fabrica poate fi un avantaj fata de
\ncompetitori. Asa ca toate spatiile au fost amenajate dupa aceeasi
\nreteta, sub o umbrela comuna. Numele Lem’s a fost ales, recunoaste
\nacum usor amuzat Adrian Rizea, “din teribilism tineresc, fiind
\n<infectat> de denumirile magazinelor cu care lucram atunci”.
\nSigla, scrisa caligrafic si cat se poate de asemanator cu cele ale
\nmagazinelor de haine, a fost facuta in asa fel incat sa se adreseze
\nfemeilor. “Imi amintesc si acum de ziua in care am montat prima
\nsigla, la un magazin din Giurgiu. Am stat pe trotuarul alaturat sa
\nurmaresc ce zice lumea, daca vede sigla.”<\/p>\n
La acea vreme, Lemet lucra cu cateva zeci de clienti (“in jur de
\n30”), iar “o mare parte dintre ei au imbratisat ideea schimbarii”.
\nO schimbare care era imperios necesara, mai cu seama ca mobila era
\nexpusa intr-un “stil nefericit, sarman, in timp ce noi am facut o
\nasezare civilizata”. Modificarile n-ar fi suras mai nimanui, mai cu
\nseama ca aduceau cu ele efort si costuri de reamenajare, dar de
\npartea cealalta a balantei era un argument cat se poate de
\nconvingator. “Le-am pus la dispozitie stocuri nelimitate cu
\ninvestitie zero. Practic am investit in ei foarte multa incredere.”
\nAcesta a fost, spune Rizea acum, un alt moment de cotitura.
\nIncurajati de cresterea vanzarilor, antreprenorii prahoveni au
\npompat bani in fabrica. “Mereu am contractat credite, dar am avut o
\nmare chibzuinta a banilor.” Practic, trei au fost factorii care au
\nimprimat afacerii o viteza de crestere accelerata: lansarea
\nmobilierului modular (“practic fabrica se sustinea printr-un singur
\nprodus – gama Xtend”), focusul pe reteaua de magazine si
\ninvestitiile in cresterea capacitatilor de productie. Rezultatele
\nnu s-au lasat asteptate: trei ani la rand (2005-2007), ritmul de
\ncrestere a vanzarilor a fost de peste 30%.<\/p>\n
Dintre toate, poate cea mai usor vizibila a fost extinderea
\nnumarului de magazine. La fel de adevarat este ca ritmul sustinut
\nal deschiderilor de anul trecut a fost factorul principal care a
\nridicat cifra de afaceri a companiei, spune Rizea, care calatoreste
\nsaptamanal in tara (“scandalos de mult”) pentru a deschide noi
\nmagazine. Reteaua Lem’s numara acum peste 100 de spatii, dintre
\ncare o treime au fost deschise pe parcursul ultimului an. Mai
\nprecis, 24 de spatii in 2010 si inca 14 in primele trei luni din
\nacest an. Pedala de acceleratie va fi apasata la fel de tare si in
\n2011, mai cu seama ca Lemet iese la rampa cu un sac de noutati. Si
\ncheltuieli pe masura.<\/p>\n
Din fabrica ies acum game de mobilier modern pentru bucatarii
\n(gama Gazelle), pe cel mai ridicat palier de pret din oferta
\nfirmei, cu un pret estimat de 3.800 de lei. Spre comparatie, costul
\nunei bucatarii din gama Xtend este de circa 2.000 de lei. O alta
\nnoutate este vanzarea electrocasnicelor – hote, plite si cuptoare
\nincorporabile, chiuvete – “la pachet” cu mobilierul. “Am investit
\nmasiv in stocurile de electrocasnice si le putem livra
\ncumparatorilor odata cu mobilierul”, sustine Adrian Rizea. Si pana
\nla aceasta investitie, erau clienti care cumparau electrocasnicele
\nincorporabile odata cu corpurile destinate bucatariei, mai cu seama
\nin Bucuresti, unde una din trei comenzi era <la pachet>. Acum
\nin magazinele Lem’s sunt expuse in jur de zece produse
\nelectrocasnice, disponibile in stocuri fiind 30. “A fost o
\nveritabila aventura sa alegem aceste produse dintr-o oferta mult
\nmai larga. A durat zile in sir”, povesteste tanarul.<\/p>\n
Compania are incheiate parteneriate cu furnizori de
\nelectrocasnice, iar ratiunea acestei decizii este ca Lemet poate
\npersonaliza foarte mult comenzile. “Bucataria este un mobilier
\nfoarte complex, in strainatate exista showroom-uri specializate
\npentru aceste produse”, spune Rizea.<\/p>\n
Asa se face ca numai pentru instalarea la punctele de vanzare a
\nnoutatilor – gamele noi de mobilier si electrocasnice – bugetele de
\ninvestitii cresc abrupt.<\/p>\n
<\/p>\n
Costurile pentru amenajarea unui singur magazin se plaseaza in
\njur de 100.000 de euro, daca este inclusa si noua gama de
\nbucatarii, cu tot cu echipamente.<\/p>\n
Pentru anul in curs compania are un buget de investitii estimat
\nla 17 milioane de lei (circa 4 milioane de euro), de peste doua ori
\nmai mult decat anul trecut, cand au fost cheltuiti 8 milioane de
\nlei. Sumele insa tintesc atat cresterea capacitatilor de productie,
\ncat si deschiderea de magazine. Banii bugetati pentru anul acesta
\nsunt atat din surse proprii, cat si din linii de creditare. In
\nplus, compania asteapta aprobarea unui dosar de investitii din
\nfonduri europene. Conform reprezentantilor companiei, nivelul total
\nal investitiilor in fabrica a ajuns la 77 de milioane de lei (peste
\n18 milioane de euro).<\/p>\n
Bucatariile din gama Gazelle sunt varful de lance pe partea de
\nproductie, zona pe care Lemet a pus accentul de ani buni. Daca in
\nurma cu cativa ani gama de bucatarii Xtend era suficienta pentru a
\nsustine productia fabricii, “in ultimii ani am diversificat enorm
\ngamele de produse”, spune Rizea. Compania are acum in oferta patru
\npaliere de pret, iar “punctul nostru forte raman bucatariile: avem
\ncele mai bune preturi de pe piata raportate la calitate si cel mai
\nscurt timp de livrare a comenzilor”, sustine Rizea. Adica maximum
\ndoua saptamani pentru comenzile cele mai complicate, cu produse
\npersonalizate.<\/p>\n
LUPII TINERI
\nCu oarecare fereala si marturisind ca nu vrea sa dea toate
\ndetaliile despre felul cum croieste reteaua de magazine, Adrian
\nRizea spune ca a schimbat profilul partenerilor in ciuda faptului
\nca tatal sau era neincrezator in aceasta reteta. “Prefer oamenii
\ncare sunt dispusi sa se tureze la maxim, eu ii numesc lupii tineri
\nprogresisti”, explica el. Un exemplu este Dragos, de 36 de ani,
\ncare nu a vandut niciodata mobila, dar pe care Lemet a mizat pentru
\ndeschiderea, la 1 aprilie, a unui magazin in Bacau. Principalul atu
\npe care il are Dragos este predispozitia la munca grea. Un
\ningredient esential, mai cu seama in aceasta perioada, cand
\nvanzarile industriei scad, iar producatorii, pentru a stimula
\napetitul de consum, mizeaza pe campanii mai mult ca niciodata.
\nPreturile produselor Lemet au scazut anul trecut, dar mai mult pe
\nseama campaniilor promotionale, spune Rizea. Zilnic, 30-40 de
\nvizitatori trec pragul magazinelor Lem’s, iar de anul trecut firma
\nsi-a largit oferta prin campania de rate cu dobanda zero. Doar 10%
\ndintre clienti sunt insa cei care cumpara pe credit.<\/p>\n
Anul trecut au fost inchise cateva spatii, pe motiv de
\neficienta, dar cele mai multe au fost relocate. Diferente de apetit
\nnu exista deloc intre regiunile tarii: “cand nu se vinde nimic la
\nConstanta, nu se vinde nici la Iasi”, spune artizanul retelei
\nLem’s, ale carei spatii functioneaza intr-un sistem similar
\nfrancizei.<\/p>\n
In afara de pofta de munca, partenerii trebuie sa fie dispusi la
\no stransa colaborare cu producatorul. Angajatii magazinelor, de
\nexemplu, sunt alesi de oamenii de la Lemet, iar la sediul de la
\nCampina sunt antrenati sa vanda mobila. “Avem un program foarte
\nagresiv de specializare a consilierilor de vanzari in fabrica”,
\npentru ca interactiunea cu cumparatorul are un rol cheie acum. In
\nfiecare saptamana, departamentul pe care il conduce Adrian Rizea
\ndesfasoara programe de formare profesionala pentru 15 consilieri de
\nvanzari din toata tara, costurile fiind suportate in parteneriat cu
\nmagazinele.
\nIn plus, amenajarea spatiilor si expunerea produselor se face dupa
\no reteta stabilita de Lemet. Chiar in cadrul firmei exista un
\ndepartament special care se ocupa de gospodarirea magazinelor – de
\nla bugete de investitii si angajari pana la recrutarea partenerilor
\nsi cursurile de vanzari.<\/p>\n
In afara de scaderea vanzarilor, ultimii ani au mai adus o seama
\nde schimbari in reteta de extindere. “M-am ferit de contracte
\nincheiate cu mall-uri sau complexe comerciale”, marturiseste Adrian
\nRizea. Ce l-a facut adesea sa ezite a fost perioada lunga de timp
\npe care se incheie contractele – de regula cel putin cinci ani. In
\nultima perioada insa, el si-a axat mai mult decat in trecut atentia
\npe pozitiile cu trafic cat mai mare, pentru ca “am constatat ca
\natunci cand clientul intalneste produsele noastre e usor de convins
\nsa le ia acasa”. Motiv pentru care anul acesta, pentru prima data,
\nsigla Lem’s a intrat in spatii comerciale: unul in complexul
\nPromenada din Braila si altul in galeria Real de la Craiova.<\/p>\n
<\/p>\n
Un alt ingredient al retetei de extindere a lantului de magazine
\neste miza pe provincie. In Bucuresti sunt acum patru spatii, dintre
\ncare unul deschis anul acesta. “Am preferat localitatile din
\nprovincie pentru ca acolo ne-am putut impune mai usor”, spune Rizea
\ncare nu a simtit niciodata vreun complex prin faptul ca afacerea
\nfamiliei sale este dezvoltata in afara Capitalei.<\/p>\n
Totusi, in Capitala se dau cele mai aprigi batalii pe buzunarul
\ncumparatorilor, iar unul din concurentii Lemet, grupul Rus Savitar,
\na avut o surpriza mai mult decat placuta cand a deschis primul
\nmagazin in Bucuresti anul trecut. Vanzarile din prima luna au fost
\nde cateva ori mai mari decat asteptarile, iar Casa Rusu, divizia de
\nretail a grupului Rus Savitar, a deschis recent inca un magazin in
\nBucuresti, in zona Valea Cascadelor. Compania fondata de familia
\nRusu a avut anul trecut o cifra de afaceri mai mare cu 30% fata de
\n2009. Este cea mai mare crestere a unei companii din industria
\nmobilei in 2010, iar Cristian Rusu, directorul general al firmei, a
\nprins gustul vanzarilor prin magazine proprii.<\/p>\n
El a declarat pentru Ziarul Financiar ca anul acesta vrea sa mai
\ndeschida inca doua spatii, pe langa cele zece pe care le opereaza
\nin prezent. Rus Savitar si Lemet sunt doua exemple clare de afaceri
\ncare trec din faza de antreprenoriat in cea de corporatie. Terenul
\nle-a fost prielnic pentru ca prea putini investitori straini (ca
\nIkea si Kika) au intrat pe piata romaneasca. Intr-o liga mai mare
\njoaca Mobexpert si Elvila, companii fondate tot de antreprenori
\nromani, ale caror vanzari anuale trec de 100 de milioane de euro si
\ncare au si activitati de export. Lucru care nu inseamna insa ca
\noricine care incepe o afacere cu mobila are, automat, succes. Nici
\nacest domeniu nu este lipsit de riscuri si de piedici, iar un
\nexemplu clar este un alt producator roman, Staer, care a intrat in
\ninsolventa la cererea actionarilor in decembrie 2010. Datoriile
\ncompaniei se ridica la 9,5 milioane de euro, in conditiile in care
\nanul trecut cifra de afaceri a fost de 12 milioane de euro, cu
\npierderi de 2 milioane de euro.<\/p>\n
2011 s-ar putea dovedi insa gura de aer proaspat de care au
\nnevoie mai toate companiile, indiferent de domeniu. In tabara
\noptimistilor se incadreaza proprietarii Lemet. Mai cu seama ca,
\nindiferent cine le-a batut la usa cu oferte, nici macar nu le-a dat
\nde gandit.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
De la cateva piese de mobilier lucrate de mana in 1991, afacerea Lemet a ajuns la dimensiuni la care familia Rizea, cu ani in urma, nu s-ar fi gandit niciodata. Nivelul de afaceri generat este de 34 de milioane de euro, are 1.250 de angajati, si vinde zilnic 1.500 de module. Cat de abrupt a fost drumul pana aici povesteste in exclusivitate pentru BUSINESS Magazin Adrian Rizea, fiul fondatorului afacerii Lemet.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[22406,81,202,11108,13757,257],"class_list":["post-47532","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-adrian-rizea","tag-afaceri","tag-cover-story","tag-lemet","tag-lemn","tag-mobila"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47532","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47532"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47532\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64822,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47532\/revisions\/64822"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47532"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47532"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47532"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8204708\/2\/1.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8204708\/3\/caseta.jpg?width=2000&height=1500\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n