![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5539\/8179451\/2\/grafic.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/p>\nPentru prima data de cand a pus bazele retelei de socializare
\nFacebook, antreprenorul Mark Zuckerberg a dezvaluit saptamana
\ntrecuta secretele infrastructurii care tine in picioare imperiul de
\n600 milioane de utilizatori si venituri de peste un miliard de
\neuro. Cea mai mare parte din informatiile, fotografiile si
\nclipurile video publicate de utilizatori pe paginile retelei
\nsociale sunt astazi stocate pe sute de servere dintr-un nou centru
\nde date aflat in Prineville, un oras din statul Oregon, proiect
\npentru care au fost necesare investitii estimate intre 125 si 150
\nde milioane de euro (180-215 milioane de dolari).<\/p>\n
La inceput insa, cand singurii bani pentru finantarea afacerii
\nerau fondurile de care dispunea partenerul Eduardo Saverin, reteaua
\na folosit servere inchiriate, de altfel metoda prin care pornesc la
\ndrum cele mai multe afaceri care se bazeaza pe volume uriase de
\ninformatie. De atunci, strategia lui Zuckerberg s-a schimbat
\nradical. Pe masura ce Facebook a atras tot mai multe fonduri de
\ninvestitii in actionariat si implicit si bani pentru dezvoltare,
\nantreprenorul a decis ca un centru de date propriu ar fi nu doar
\nmai ieftin, ci si mai eficient. Spre exemplu, serverele actuale
\nfunctioneaza cu placi de baza proiectate de la zero de specialistii
\ndin departamentul tehnic de la Facebook, cat mai simplu, fara
\ncomponente vopsite, sloturi pentru upgrade sau suruburi inutile. In
\nansamblu, serverele folosesc cu 22% mai putine materiale decat cele
\nobisnuite care se gasesc pe piata, au surse de alimentare eficiente
\nin proportie de 94,5%, iar probabilitatea sa apara probleme din
\ncauza unei caderi de electricitate este aproape nula, avand in
\nvedere ca serverele sunt conectate la transformatoare si sunt
\nsigure in proportie de peste 99,9%, dupa spusele lui
\nZuckerberg.<\/p>\n
<\/p>\n
Odata cu inaugurarea centrului de date din Prineville care se
\nadauga celorlalte doua centre din Ashburn, Virginia, si Silicon
\nValley, California, costurile de operare cu serverele s-au diminuat
\ncu 24%. Cu toate acestea, Facebook a cheltuit anul trecut
\naproximativ 35 de milioane de euro (50 de milioane de dolari) doar
\npentru spatiul ocupat de centrele sale de date, cost mai mare fata
\nde nivelul de aproape 14 milioane de euro (20 de milioane de
\ndolari) din 2009. Semn ca centrul a fost extins asa incat sa faca
\nfata cresterii explozive a numarului de utilizatori ai retelei
\najuns la inceputul acestui an la 600 de milioane, triplu prin
\ncomparatie cu situatia de acum doi ani.<\/p>\n
In ultimii ani, cea mai mare parte a investitiilor realizate de
\nFacebook au fost facute din banii atrasi de la fondurile de
\ninvestitii, cu atat mai mult cu cat pana anul trecut veniturile
\nretelei din publicitate nu erau foarte ridicate raportat la nivelul
\nafacerilor din Silicon Valley. Cele peste 60.000 de servere din
\ncentrele de date nu ar fi fost sustinute altfel, chiar si in
\nconditiile in care investitiile Facebook in infrastructura sunt
\ninfime comparabil cu cheltuielile unor nume precum Microsoft, care
\ninvesteste 345 de milioane de euro (500 de milioane de dolari) in
\nfiecare centru de date nou, ori Google, care in 2008 a cheltuit
\naproape 1,6 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) pentru un
\nsingur centru de date. Nimic de zis, necesitatile Facebook din
\nacest punct de vedere nu s-au ridicat pana acum la un asemenea
\nnivel, dar pe masura ce compania are nevoie de tot mai multe
\nservere pentru a sustine expansiunea, varianta inchirierii
\ncentrelor de date devine mai putin fezabila decat detinerea unor
\ncentre proprii.<\/p>\n
Cu servere inchiriate au pornit cele mai multe dintre afacerile
\nbazate pe cantitati foarte mari de informatii atat din lume, cat si
\ndin Romania. “Finantarea afacerilor care au nevoie de multe servere
\nsi stocheaza cantitati foarte mari de informatie se face de regula
\ndin businessuri colaterale, intrucat costurile apar de la bun
\ninceput, dar veniturile nu”, confirma Cristian Ditoiu, proprietarul
\nserviciului Transfer.ro, prin care consumatorii au posibilitatea sa
\ntransmita online fisiere de mari dimensiuni care nu incap de regula
\nintr-un e-mail. Compania foloseste in prezent aproximativ 20 de
\nservere care insumeaza un spatiu de stocare de 100 TB, din care 70%
\neste folosit in permanenta de fisierele transferate pe care
\ncompania le pastreaza o perioada dupa ce au fost transmise de
\nutilizatori.<\/p>\n
Investitia initiala a fost insa destul de mare pentru o afacere
\nonline din Romania. Ditoiu a pornit in prima faza o companie de
\ndezvoltare web, iar pe masura ce ideea unui serviciu de transfer de
\nfisiere a prins tot mai mult contur, achizitia de echipamente s-a
\nfacut fara sa se stie exact care sunt necesitatile. “Am avut in
\nprima faza 150 de hard disk-uri, iar intreaga infrastructura si
\nplatforma tehnica au inghitit poate 70.000 de euro”, spune
\nantreprenorul cu mentiunea ca n-a facut niciodata un calcul exact.
\nBanii au venit din surse proprii, mai exact din proiecte online
\nanterioare pe care le-a vandut.<\/p>\n
<\/p>\n
Tot cu investitii proprii a pornit si Sergiu Biris afacerea
\nTrilulilu, site-ul de continut video, foto si audio online care
\nfunctioneaza in prezent cu 30 de servere cu o capacitate de stocare
\nde cativa zeci de terabiti, gazduite in Bucuresti la Hostway
\nRomania. “Serverele au fost inchiriate in timp, in functie de
\nnevoile de extindere. La inceput, numarul lor crestea destul de
\nfrecvent, dar, in ultimul timp, adaugam servere mai rar, cu
\ncapacitate de stocare mai mare”, explica Biris. Pe ele sunt stocate
\ncateva milioane de fisiere publicate de utilizatori pe Trilulilu,
\nnumar estimat sa creasca in urmatoarea perioada, motiv pentru care
\nun plan al companiei pentru acest an ar fi inlocuirea serverelor
\nexistente cu unele mai performante si cu capacitati mai mari de
\nstocare. Varianta inchirierii ramane deocamdata cea mai buna pentru
\ncompanie. Atat inchirierea, cat si achizitia de servere vine cu un
\nset de avantaje si dezavantaje, insa ambele variante depind in mare
\nmasura de capitalul disponibil. Chiar daca ar parea mai bine ca
\nserverele sa fie detinute de companie, trebuie luata in calcul
\ndeprecierea echipamentului in timp, dar si echipa tehnica necesara
\nsau costurile implicate de spatiul necesar serverelor si sistemele
\nde securitate sau racire.<\/p>\n
“Finantarea n-a fost deloc usoara, mai ales ca economia a avut
\nde suferit in ultimii ani”, spune antreprenorul, argumentand in
\nplus ca investitiile pentru gazduirea web sunt fixe, dar cum
\nafacerea se bazeaza aproape in totalitate pe publicitate, un sector
\nfluctuant si dependent atat de mediul economic, cat si de
\nsezonabilitate, veniturile nu au fost de multe ori suficiente
\npentru acoperirea acestor cheltuieli. Au intervenit insa si aici
\ninvestitori care au intrat in actionariatul Trilulilu de-a lungul
\ntimpului, finantand afacerea. In cazul Neogen, care foloseste in
\nprezent 100 de servere cu capacitate totala de 30 de terabiti
\ncolocate in diverse centre de date din Bucuresti, este nevoie de
\naproximativ 10-15 servere noi in fiecare an. “Au existat perioade
\nin care foloseam 40-50% din capacitate, pastrand restul drept
\nrezerva, dar in momentul de fata si in contextul economic actual,
\navem disponibila cam o cincime din capacitatea toala”, spune Calin
\nFusu, directorul general al companiei, care a pornit Neogen cu
\nfonduri proprii si a atras ulterior in actionariat fondul de
\ninvestitii Tiger Global Management. La o privire de ansamblu, mai
\ntoate afacerile online din Romania bazate pe continut au pornit cu
\ninvestitii mici si au extins numarul si capacitatea serverelor
\nodata cu cresterea numarului de utilizatori si cu definirea unui
\nmodel de business care sa aduca venituri suficiente macar cat sa
\nacopere cheltuielile cu infrastructura. Piata de servicii de
\ngazduire web a ajuns astfel la cateva mili-oane de euro pe an,
\nfiind estimata sa atinga pragul de zece milioane de euro pana in
\n2013. “Preturile sunt mai mici in Romania fata de alte tari
\neuropene. Pentru accesul la internet, spre exemplu, un pachet cu
\n100 MB care poate deservi intre 50 si 100 de clienti, in functie de
\nactivitatea lor pe servere, costa aici in jur de 300 de euro, pe
\ncand in Europa ajunge si la 1.000 de euro”, spune Cristian
\nDitoiu.<\/p>\n
In situatia in care ar avea nevoie de o investitie pentru
\nservere noi sau un centru de date propriu, asa cum este cazul
\nrecent al Facebook, destule afaceri online din Romania n-ar putea
\nprobabil sa sustina o asemenea investitie din surse proprii si ar
\navea nevoie de un investitor sau de surse alternative de finantare.
\nTransfer.ro, spre exemplu, a introdus de la finalul anului trecut
\nsi serviciul contra cost, pentru companii, avand in vedere ca
\nacestea atrag aproximativ 60% dintre utilizatorii care transfera
\nfisiere prin intermediul serviciului, asteptand pentru acest an
\nvenituri de aproximativ 200.000-300.000 de euro. “Romanii nu sunt
\ninsa obisnuiti si nici foarte dispusi sa dea bani pentru servicii
\nonline, motiv pentru care afacerile de acest gen cauta in
\ncontinuare alte modele de business din care sa se auto-finanteze”,
\nconchide antreprenorul din spatele Transfer.ro.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cea mai mare problema a unei afaceri online care se bazeaza pe cantitati mari de continut o ridica investitiile in servere. Antreprenorii nu pot porni la drum fara bani, iar un fond de investitii intra in scena abia dupa ce serviciul isi face loc in piata. Serverele inchiriate sunt in aceasta situatie cea mai la indemana solutie; asa au procedat nu doar antreprenorii din Romania, ci inclusiv cei din Silicon Valley.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[12029,7696,149,14163],"class_list":["post-47420","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-afaceri-online","tag-business-hi-tech","tag-investitii","tag-servere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47420","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47420"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47420\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64714,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47420\/revisions\/64714"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47420"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47420"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47420"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}