De fapt, daca ar fi sa analizam in amanunt datele amintite, 2010
\neste format din doua jumatati diferite. Prima, in care avansul a
\nfost de 35% fata de aceeasi perioada a anului precedent; a doua, in
\nantagonism relativ ca si consecinta a masurilor de schimbare a
\nreglementarilor in sistem, s-a incheiat cu o evolutie in usoara
\nscadere. Dar, cu adevarat, uitand-ne la anul 2010 in totalitate
\npiata a avansat cu un pas de 20%.<\/p>\n
Cu toate acestea, lucrurile arata diferit in piata farmaceutica
\ndin Romania a anului 2010, atunci cand ai responsabilitatea
\naministrarii unui model complicat de operatiuni comerciale si
\nindustriale.<\/p>\n
Plusul.
\nStatisticile reflecta evolutia cotei de piata a medicamentelor care
\nies din farmacie (si nicidecum performanta operationala a
\ncompaniilor producatoare). Cu alte cuvinte, ele ilustreaza al
\ntreilea ciclu comercial in piata. Cei avizati stiu (in ciuda
\nprotestelor)
\n= ca avansul este in primul rand un efect de baza, dupa un an 2009
\ncare a marcat o franare a vanzarilor de medicamente in
\nRomania;
\n= ca avansul este aproape exclusiv al produselor inovative, in
\ncazul carora totusi o fractiune importanta a cresterii este de fapt
\nun dezechilibru cauzat de exporturile paralele.
\n= ca se vede un usor avans al medicamentelor generice ca efect al
\nschimbarilor de reglementare din semestrul doi, departe insa de a
\nsistematiza o cultura pro-generica specifica unei tari fara
\nresurse.
\n= ca asistam implacabil la o canibalizare a cotei de piata a
\ngenericelor ieftine (5, maxim 10 RON) care in maximum un an vor
\ndeveni specie pe cale de disparitie.<\/p>\n
Minusurile.
\nRealitatea din detalii este, asa cum am semnalat in august 2010,
\nsocanta. Termenele de plata au ajuns la intervale halucinante la
\nproducator, peste 300 de zile. De fapt nu exista o decontare
\nritmica, lunara, ci banii pe medicamente vin din rectificare in
\nrectificare, fara transparenta si predictibilitate. Exista
\nconsecinte bolnavicioase si riscuri structurale ale acestei crize a
\nlichiditatii.<\/p>\n
In primul rand, la capatul operational, se exercita presiuni
\ncreative de colectare a banilor, solutii care au mutat deja in
\ninstrumente toxice. Cesiunea de creante, ofertele “bundle”
\nanti-comerciale, recircularea inter-clienti a termenelor si
\nconditiilor, redistributia limitelor de credit, suprastocarea,
\netc., nu sunt solutii normale si este o mare greseala in a le
\ntransforma in activitate curenta. Si, ca o ironie a sortii intr-o
\npiata tanjind dupa lichiditati, sunt manageri care chiar cred
\ndespre ei ca ar fi competenti concurand prin prelungirea termenelor
\nde plata…<\/p>\n
La capatul financiar, se cauta solutii de refinantare sau
\ncontingenta, atunci cand compania-mama nu exista sau refuza sa mai
\ncrediteze filiala locala. Bucuria bancilor si asiguratorilor, care
\ncresc voiniceste comisionalele si dobanzile pentru astfel de
\ntranzactii.<\/p>\n
Iar la mjloc se afla administrarea indicatorilor curenti ai
\nafacerii; orice manager junior care se uita intr-un raport de
\nprofit si pierderi sau intr-un raport de cash-flow va sesiza cu
\nusurinta ca toata cresterea din 2010 este imobilizata in capital de
\nlucru, ca operatiunile nu generaza cash si ca profitabilitatea este
\nsub practicile industriei. Indicatorii capitalului de lucru ating
\nin unele luni cote alarmante, de peste 85% din cifra de afaceri,
\niar cash-ul generat din operatiunile din 2010 este inferior celui
\ndin 2009. Si in fine, mai mult, de jumatate din cheltuielile de
\nexploatare sunt de fapt cheltuieli de provizionare care sunt
\nobligatorii in numele practicilor controlului intern si audit-ului
\nextern: provizioane de neincasare, provizioane pentru comisioanele
\nde factoring (pentru rarele situatii cand bancile acepta o astfel
\nde solutie), provizioane pentru contributia pe vanzari (clawback),
\nprovizioane de risc pentru cheltuieli neprevazute (one-off-uri
\ndiferite).<\/p>\n
La sfarsitul lungii liste de minusuri reamintesc celor care au
\nuitat ca cel putin 15% din creante nu se vor incasa niciodata
\npentru ca farmacii si distribuitori au profitat de reglementarile
\ninpardonabil de subtiri si au iesit din afaceri declarandu-si
\ninsolventa (dar desigur, cui ii pasa atata vreme cat producatorii
\nau platit TVA si probabil ca vor plati chiar impozit pe profit si
\ncontributie “claw-back” pe veniturile neincasate).<\/p>\n
Nu stiu cine se mai bucura de plusul din 2010. Poate doar
\nbirourile de reprezentanta sau filialele de marketing ale
\nmultinationalelor pentru care rapoartele de cota de piata sunt
\nsingurul indicator de performanta si care, creditate parinteste
\nfiind de catre companiile-mama, nu duc grija minusurilor. O
\nentitate locala, care isi administreaza rapoarte financiare
\ncomplete, isi modernizeaza operatiunile prin investitii capitale,
\nisi evolueaza modelul de afaceri, isi dezvolta activitatile
\n(inclusiv la export) si isi optimizeaza supply-chain-ul, nu se
\nbucura deloc de plusul din 2010 si munceste foarte mult la anularea
\nefectelor minusurilor.<\/p>\n
Cei avizati stiu ca criza din industrie care a inceput in 2009
\neste total diferita de cea din 2005 pentru ca a suprins jucatorii
\nin alt ciclu economic. Daca in 2005 creditul furnizor si creditul
\nbancar si-au dat mana pentru a duce lucrurile mai departe, in criza
\ndin prezent, care este in forma continua si agravata, creditul
\nbancar nu mai exista sau este foarte scump. Si atunci creditul
\nfurnizor ramane cel care mentine in viata jucatorii, sistemul,
\npacientii. Intrebarea pur medicala este insa aici daca, vis-a-vis
\nde solutiile terapeutice cerute de sistem, avem creditul furnizor
\ncare vindeca. Adica ne intrebam daca pacientii romani au acces la
\nmedicamentele de care cu adevarat au nevoie sau la cele pe care
\nunii producatori sunt gata sa le dea pe gratis creditand in nestire
\nsistemul.<\/p>\n
DRAGOS DAMIAN este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy
\nsi presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice
\ndin Romania.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am avut recent o serie de discutii cu diversi consultanti despre avansul cu 20% a pietei farmaceuticelor din Romania in 2010, reflectat de datele de analiza de piata care sunt primite trimestrial cu bucurie sau tristete de jucatori \u2013 dar care intotdeauna sunt folosite de invesitori in analiza performantei diverselor grupuri farmaceutice.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[558,7104,12817,205],"class_list":["post-47402","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-dragos-damian","tag-opinii","tag-reforma","tag-sanatate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47402","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47402"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47402\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64697,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47402\/revisions\/64697"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47402"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47402"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47402"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}