{"id":47399,"date":"2011-04-26T09:00:00","date_gmt":"2011-04-26T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47399"},"modified":"2026-04-02T20:14:55","modified_gmt":"2026-04-02T20:14:55","slug":"estonia-devine-estonia","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47399","title":{"rendered":"Estonia devine eStonia"},"content":{"rendered":"<p>Saptamana trecuta am survolat un raport al Forumului Economic<br \/>\nMondial cu privire la situatia globala a tehnologiilor informatiei,<br \/>\ncu accent pe pregatirea statelor lumii pentru economia<br \/>\ninterconectata a viitorului (&#8220;Networked Readiness&#8221;). Clasamentul<br \/>\nintocmit pe baza a 71 de indicatori ne-a plasat intr-o pozitie<br \/>\ndestul de jenanta (locul 65) si in succintele note privind diversi<br \/>\nindicatori am constatat ca, in ciuda unei infrastructuri relativ<br \/>\nonorabile, (mai cu seama in privinta conexiunilor broadband si a<br \/>\ntelefoniei mobile), performantele generale slabe par sa provina din<br \/>\nzona guvernamentala, unde capitolul &#8220;Government readiness&#8221; ne<br \/>\nplaseaza pe un rusinos loc 119. Mai stam rau si la sistemul legal,<br \/>\nla sistemul educational, la taxe si diverse alte capitole, insa<br \/>\ntoate par sa derive din performanta slaba la nivelul guvernamental<br \/>\nsi legislativ. Pentru comparatii m-am folosit mai ales de Estonia<br \/>\nsi Tunisia, ambele situate cu mult inaintea noastra, mai cu seama<br \/>\nla nivel guvernamental. Altfel spus, se pare ca ni se trage in mare<br \/>\nmasura de la e-Guvernare.<\/p>\n<p>Desigur, toate aceste clasamente trebuie primite cu o anumita<br \/>\nretinere, iar indexul WEF este criticat in mai multe lucrari pentru<br \/>\no abordare oarecum functionala, care nu pune in evidenta aspecte<br \/>\nmai subtile, precum nivelul democratiei in raport cu mijloacele<br \/>\ninformationale. De exemplu, multe studii prefera sa utilizeze doi<br \/>\ntermeni diferiti: e-Government se refera in special la sfera<br \/>\nfunctionala (cu accent pe serviciile informatice furnizate<br \/>\ncetatenilor), in vreme ce e-Governance se refera mai degraba la<br \/>\nposibilitatile de implicare pe care mijloacele IT&#038;C le ofera<br \/>\ncetatenilor.<\/p>\n<p>De exemplu, posibilitatea de a urmari si participa la procesul<br \/>\nlegislativ sau votul electronic intra sub incidenta celui de-al<br \/>\ndoilea termen, prea putin evidentiat de indexul WEF. Acesta este<br \/>\nmotivul pentru care comparatia cu Tunisia s-ar putea sa nu fie<br \/>\ntocmai potrivita. In schimb Estonia este un etalon valabil, pentru<br \/>\nca numeroase alte evaluari (The Economist, Natiunile Unite, ITU)<br \/>\nmai nuantate, o plaseaza pe pozitii fruntase, ceea ce a generat<br \/>\nmulte lucrari care analizeaza in detaliu performantele acestei mici<br \/>\ntari baltice (1,4 milioane de locuitori). De altfel unele rapoarte<br \/>\nn-o mai incadreaza la fostele tari comuniste (avansul pare prea<br \/>\nmare), ci la tarile Europei Occidentale.<\/p>\n<p>Cum se explica aceasta poveste de succes? Poate si prin faptul<br \/>\nca tinerii scriu mai nou &#8220;eStonia&#8221; (e un motiv de mandrie<br \/>\nnationala, factor nu lipsit de importanta), dar mai importante mi<br \/>\nse par cateva considerente economice. In economia &#8220;parcelata&#8221; a<br \/>\nfostei Uniuni Sovietice, tarilor baltice le-a fost rezervat<br \/>\nsectorul tehnologic, ceea ce a influentat semnificativ orientarea<br \/>\ninvatamantului si a creat o oarecare traditie (primul computer<br \/>\npentru uzul scolilor din URSS a fost realizat in Estonia). Pe acest<br \/>\nfond s-au nascut dupa 1990 mai multe initiative guvernamentale care<br \/>\nau inceput prin a conecta populatia la internet, plasand un mare<br \/>\nnumar de puncte de acces public si gratuit in biblioteci, oficii<br \/>\npostale sau chiar in magazinele satesti, rezultatul final fiind ca<br \/>\nastazi sunt peste 700 de puncte de acces public (51 la 100.000 de<br \/>\nlocuitori) si aproape 60% din populatia intre 7 si 74 de ani<br \/>\nutilizeaza regulat internetul. Toate scolile au fost conectate la<br \/>\ninternet, iar programul &#8220;Tiger Leap&#8221; a reformat intregul sistem<br \/>\neducational pentru a forma utilizatori competenti ai mijloacelor<br \/>\nIT&#038;C. Guvernul a fost un pionier al noilor tehnologii, fiind<br \/>\nprimul in lume (anul 2000) care a renuntat la utilizarea hartiilor<br \/>\nin intalnirile cabinetului, la care ministrii pot participa astazi<br \/>\nde la distanta. Aproape 90% dintre votanti dispun de carduri de<br \/>\nidentitate, iar Estonia a fost prima tara din lume care a introdus<br \/>\nla nivel national votul electronic.<\/p>\n<p>De notat ca Estonia a abordat sectorul e-Government intr-o<br \/>\nmaniera incrementala, incepand cu un prim portal numit &#8220;Estonian<br \/>\nState Web Centre&#8221; deschis in 1998. Cardurile digitale de identitate<br \/>\nau facilitat dezvoltarea unui mare numar de servicii (de la plata<br \/>\ntaxelor pana la consultarea online a bibliotecilor), au impulsionat<br \/>\nservicii comerciale (e-banking) si au permis sisteme de plati<br \/>\nmobile (bilete de autobuz, parcare etc.).<\/p>\n<p>Sigur ca putem sa explicam &#8220;miracolul&#8221; prin asocierea Estoniei<br \/>\ncu statele scandinave sau prin dimensiunile reduse (desi aceasta<br \/>\nimplica piata redusa). Dar avansul fata de colegele Letonia si<br \/>\nLituania sugereaza ca politicile nationale inteligente au avut un<br \/>\nrol esential. Ceea ce ne dorim si noi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>In primavara anului 2007, Estonia a fost paralizata de un masiv atac informatic, a carui poveste este astazi un studiu de caz clasic in materie de cyber-war. Avantajul de a fi cea mai cablata tara din Europa vine la pachet cu unele riscuri.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[22307,7150,7107,7104,7105],"class_list":["post-47399","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-cyber-war","tag-estonia","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47399","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47399"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47399\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64694,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47399\/revisions\/64694"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47399"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47399"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47399"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}