{"id":47395,"date":"2011-04-26T07:00:00","date_gmt":"2011-04-26T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47395"},"modified":"2026-04-02T20:14:30","modified_gmt":"2026-04-02T20:14:30","slug":"adevarat-a-nviat-cat-din-relansarea-economica-e-mit-si-cat-e-realitate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47395","title":{"rendered":"Adevarat a-nviat? Cat din relansarea economica e mit si cat e realitate?"},"content":{"rendered":"

Har Domnului, o multime de vesti bune au sosit in ultima vreme.
\nRomania a terminat anul trecut in top trei in UE-27 ca pondere a
\ninvestitiilor in PIB (22,7%), productia industriala a crescut in
\nfebruarie cu 12,7% fata de aceeasi luna din 2010, exporturile din
\nianuarie au depasit pentru prima data in ultimii zece ani
\nimporturile si s-au marit cu aproape 50% fata de inceputul anului
\ntrecut, deficitul de cont curent s-a redus cu 86%, piata auto a
\ncrescut aproape 8% in primele doua luni si pana si cifra de afaceri
\ndin comert s-a urnit un pic in februarie in raport cu ianuarie,
\ndesi deocamdata doar cu 1,1%.<\/p>\n

Capra vecinului nici ea nu sta degeaba: ultimele stiri ne spun
\nca medicii unguri au cele mai mici salarii din Europa si ca “nu e
\nde mirare ca pleaca pe capete din tara”, conform Federatiei
\nEuropene a Medicilor Salariati, ca o cincime dintre
\nmunicipalitatile bulgaresti nu mai au bani sa-si plateasca
\ndatoriile si nu mai au nici acces la credite noi ori ca un
\nimportant om de afaceri din Estonia se plange ca tara a devenit o
\ncolonie a companiilor suedeze, care folosesc forta de munca ieftina
\nsi scot profiturile din tara. Toate aceste tari au insa deja ceea
\nce noi inca nu avem: confirmarea ca economia si-a revenit dupa
\nperioada de recesiune. Sau o avem si noi?<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

ZERO VIRGULA CEVA<\/p>\n

Dupa cresterea de doar 0,1% in ultimele trei luni din 2010 fata
\nde al treilea trimestru, “cel mai probabil am avut si in trimestrul
\nI 2011 o crestere economica trimestriala usor pozitiva”, estimeaza
\nIonut Dumitru, economistul-sef al Raiffeisen Bank. “Dar cred ca
\nproclamarea iesirii din recesiune pe baza celor doua trimestre de
\ncrestere economica inca firava si alimentarea asteptarilor ca acest
\nlucru ne va permite sa revenim la salariile initiale din sectorul
\nbugetar, sa crestem pensiile si sa reducem si taxele, asa cum se
\nspeculeaza in acest moment, poate fi extrem de periculoasa”, adauga
\nimediat Dumitru. Pe o crestere “cel mai probabil modesta” –
\n0,1-0,5% – mizeaza si Georgiana Constantinescu, analist al Credit
\nEurope Bank. “Cred ca exista sanse reale sa fi iesit din recesiune
\nin primul trimestru. Oricum insa, va fi doar o iesire tehnica.
\nPractic, mai sunt necesari circa 2-3 ani buni pentru a ne recupera
\nla modul functional”, considera Florian Libocor, economistul-sef de
\nla BRD-SocGen.<\/p>\n

Ce inseamna aceste surdine si avertismente? Pe de o parte, ele
\nexprima disproportia dintre industrie si exporturi – motoarele care
\nau impiedicat de aproape un an si jumatate economia sa cada si mai
\nmult – si ceilalti parametri ce definesc redresarea dupa recesiune,
\ndincolo de variatia simpla a cifrei PIB: ocuparea fortei de munca
\n(somajul si-a urmat si in martie cresterea, ajungand la 8,36% din
\nforta de munca), veniturile reale ale populatiei (salariul mediu
\nnet a fost de 1.414 lei in februarie, in scadere cu 10 lei fata de
\nianuarie, in timp ce inflatia anuala a ajuns in februarie la 7,6%
\nsi in martie la 8,01%, nivelul cel mai inalt din UE) si consumul,
\nin continuare in scadere raportat la anul trecut.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

O definitie mai complexa a recesiunii si nu cea cu doua
\ntrimestre consecutive de crestere a PIB este cea folosita de Biroul
\nNational de Cercetare Economica (NBER) din SUA, arata Ionut
\nDumitru. Conform NBER, recesiunea reprezinta “un declin
\nsemnificativ al activitatii economice la nivel national, care
\ndureaza mai mult de cateva luni si este vizibil prin scaderea PIB,
\na veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati, a
\nproductiei industriale si a vanzarilor”. Dupa acest criteriu, “au
\nfost si tari care nu au avut doua scaderi consecutive ale PIB
\ntrimestrial, dar au fost totusi in recesiune”.<\/p>\n

Pe de alta parte este vorba de prudenta specifica a analistilor
\nfata de efectele previzibile ale oricarui anunt pozitiv: inca de la
\nprimele declaratii ale premierului Emil Boc ca am incheiat anul
\n2010 pe plus si ca la 31 martie se termina “tehnic” recesiunea au
\ninceput sa apara din mediul de afaceri si cel politic apeluri sau
\ninitiative legislative in sensul reducerii TVA, a cotei unice sau a
\nCAS, cu ideea ca trebuie luate masuri de stimulare a economiei si
\nca ele vor produce automat suficiente venituri la buget incat sa nu
\nafecteze tinta de deficit bugetar convenita cu FMI. Guvernul s-a
\nangajat sa reduca anul acesta deficitul la 4,4% din PIB – ceea ce
\nnu e putin, daca ne uitam ca anul trecut s-a incheiat cu un deficit
\nde 6,5%, iar daca se adauga la raportare si arieratele, asa cum va
\ntrebui sa faca Romania din acest an, atunci cifra reala ar fi in
\njur de 8% sau mai mult.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Tot Ionut Dumitru, care este si presedintele Consiliului Fiscal,
\naprecia recent ca, atata vreme cat economia abia s-a stabilizat, o
\nreducere a CAS ca masura de stimulare nu se poate face decat daca
\nPIB ar creste in acest an peste estimarea oficiala de 1,5% a FMI,
\ninsusita de Guvern. Altminteri, orice scadere de taxe ar trebui
\nautomat compensata printr-o majorare in alta parte ori printr-o
\nalta sursa de venituri pe masura la buget, ca sa nu se
\ncontabilizeze la capitolul riscuri.<\/p>\n

<\/p>\n

TEME PENTRU ACASA<\/p>\n

Din economia reala lucrurile se vad altfel: sirul de cresteri de
\ntaxe si impozite din ultimii doi ani, de la majorarea CAS la
\nimpozitul minim si apoi majorarea TVA, n-au facut decat sa loveasca
\nin companiile deja confruntate cu criza, sa descurajeze angajarile
\nsi sa mareasca evaziunea fiscala. “A fost incurajata piata neagra
\nde catre aceiasi guvernanti care iau toate masurile de combatere a
\nacesteia in sensul maririi ei. Rezultatul cresterii TVA la 24% a
\nplasat Romania pe primul loc in UE la capitolul necolectare,
\nconform ultimelor date ale UE. Si vedeti vreo masura luata?!”, se
\nintreaba Stefan Padure, vicepresedintele producatorului de mezeluri
\nAngst Ro.<\/p>\n

Pentru domeniul sau, Padure apreciaza ca o scadere a TVA la
\nprodusele alimentare la un nivel intre 5% si 9% ar putea relansa
\nconsumul si ar elimina piata neagra, insa faptul ca nu se ia o
\nasemenea masura nu se poate pune pe seama grijilor fiscale ale
\nstatului, ci pe seama “neprofesionalismului” autoritatilor si a
\nlacomiei de bani a clientelei: “Un <efect negativ> ar fi
\nlimitarea surselor de finantare pentru politicieni, asa ca nu se va
\nintampla niciodata aceasta reducere si vom asista la explicatii
\naberante de genul <producatorii vor baga diferenta de TVA in
\nbuzunar>”.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Marius Melesteu, director general al Strauss Romania, unul
\ndintre jucatorii importanti pe piata cafelei, crede la randul sau
\nca, pe termen scurt, “o solutie ar fi reducerea generala cu
\ndoua-trei procente a TVA. |n felul acesta, companiile ar putea
\nredeveni profitabile. Aceasta masura ar putea conduce atat la
\nreduceri de preturi, cat si la reducerea evaziunii fiscale”. La
\naceasta adauga si o critica la adresa faptului ca Romania a ramas
\nsingura tara din UE care accizeaza cafeaua, considerand-o gresit
\ndrept produs de lux, iar Finantele vor sa pastreze nivelul
\naccizelor la 11% doar din nevoia de bani la buget. Neasteptat de
\nprudent se arata Constantin Nita, deputat si vicepresedinte al PSD,
\nfost ministru al IMM in guvernul PDL-PSD (2008-2009), care nu
\nvorbeste nici de CAS, nici de TVA, ba nici de cota unica: “Eu as
\nplati arieratele catre mediul privat. As reduce perioada de
\nrambursare a TVA. As functionaliza Legea Actului Unic de Control.
\nAs implementa scheme de ajutor de stat pentru ramurile cu avantaj
\ncompetitiv si clustere de competitivitate. As asigura acelasi
\ntratament fiscal pentru stat si firme. Prin dialog cu patronatele,
\nas adopta un Cod fiscal care sa mentina liniile directoare pe 5
\nani”. Nita introduce si el in discutie definitia recesiunii data de
\nNBER din SUA, amintita mai sus, spre a conchide ca, luand in
\nconsiderare toti parametrii respectivi, “vom iesi din recesiune in
\nanul 2014, atunci cand economia va opera la nivelul potentialului
\nsau. Pana atunci vom produce sub nivelul potential”.<\/p>\n

Ceea ce e comun managerilor si analistilor consultati de
\nBUSINESS Magazin e insa apelul staruitor la stabilitate fiscala si
\nca statul sa se consulte mai mult cu mediul de afaceri spre a
\nintelege, cum spune Stefan Padure, ca “in primul rand Romania ar
\ntrebui sa fie condusa ca o firma din mediul privat, in care
\ncriteriile de performanta si respectarea principiilor economiei de
\npiata ar trebui sa primeze”. Pana acum aceasta a insemnat in
\nprincipal ca Guvernul a inceput sa se orienteze dupa cerintele
\ncelui mai important grup de firme private de la noi, respectiv
\nConsiliul Investitorilor Straini (CIS), din a carui conducere fac
\nparte CEO ai unor companii ca OMV Petrom, BCR, Renault, E.ON, Enel,
\nRaiffeisen.<\/p>\n

La 6 aprilie CIS a facut o noua evaluare a planului sau de
\nmasuri pe care i l-a propus Guvernului toamna trecuta. Din 20 de
\ncapitole privitoare la stabilizarea economica, restructurarea
\nsectorului de stat, incurajarea investitiilor si politici pe
\nsectoare, 12 erau bifate fie ca rezolvate, fie cu progrese in
\nritmul dorit de investitori, intre care lansarea noului program
\n“Prima casa”, scrisoarea de intentie cu FMI, schimbarea legislatiei
\nmuncii (in primul rand a Codului muncii), pregatirea de privatizare
\na companiilor de stat sau lansarea a 10 proiecte de investitii de
\ninfrastructura cu impact mare in economie, ca de pilda autostrada
\nNadlac-Sibiu, construirea reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda,
\ndezvoltarea portului Constanta ceruta de Ford pentru transportul
\nmasinilor produse la Craiova sau organizarea CE de Fotbal din 2020
\nimpreuna cu Ungaria.<\/p>\n

<\/p>\n

UN ZID PARASIT SI NEISPRAVIT<\/p>\n

Ceea ce acuza Mariana Gheorghe, presedintele CIS si CEO al OMV
\nPetrom, e ca Romania se confrunta nu atat cu o lipsa de bani pentru
\ninvestitii, cat cu o lipsa de prioritati pentru alocarea banilor.
\nExact acelasi lucru il spunea de curand Valentin Lazea,
\neconomistul-sef al BNR, cand constata ca, desi in UE suntem in top
\nla ponderea cheltuielilor de investitii in PIB, cum aminteam la
\ninceputul articolului, “nu ne-ar ajunge nici 100% din PIB la cele
\n40.000 de proiecte deschise astazi” si ca “o primarie nu poate sa
\naiba si scoala, si poduri, si dispensar, si drumuri si stadioane”.
\nGuvernatorul BNR Mugur Isarescu critica in aceiasi termeni politica
\nde investitii a statului, explicand ca pierderea de pe urma miilor
\nde proiecte neterminate se reflecta direct in inflatie ca taxa pe
\ncare o platim toti.<\/p>\n

Partea cu (in)eficienta si inflatia e limpede, dar oare chiar e
\nnevoie ca statul sa incerce sa stimuleze el economia angajand bani
\npublici? Dupa CIS, a carui filozofie si-o insuseste si Guvernul,
\nraspunsul e da: daca toate cele 10 proiecte propuse ar avansa
\nconform planului, rezultatul in acest an ar fi 96.000 de locuri de
\nmunca nou create, un plus de venituri la buget de 3,8% si un impact
\nin cresterea PIB de 4,7%.<\/p>\n

Lucian Anghel, economistul-sef al BCR, considera ca sunt deja
\nsanse ca in acest an sa avem o crestere economica de 2%, peste
\npreviziunile oficiale, “dar nu este exclus sa creasca si mai mult,
\ndaca investitiile straine isi revin mai repede si daca Guvernul va
\naccelera in a doua jumatate a anului o serie de proiecte de
\ninfrastructura indelung asteptate, pentru care pana acum a pregatit
\nterenul”. Odata ce procesul de investitii incepe, afirma Anghel,
\n“vedem un potential mai mare de redresare a sectorului de
\nconstructii publice si comerciale, insa ramane de vazut cum va
\nreusi Guvernul sa mentina in grafic proiectele, tinand cont ca
\nbugetele multianuale sunt inca la stadiul de concept si ca
\nobiectivele se schimba deseori odata cu schimbarea guvernelor”.<\/p>\n

Estimarea BCR pare asadar optimista, dar conditiile ei de
\nrealizare sunt dificile, dupa cum se vede: Romania a atras
\ninvestitii straine directe aproape exclusiv gratie fortei de munca
\nieftine, cea mai ieftina din UE raportat la castigul mediu de
\nproductivitate, si chiar si asa, anul trecut a atras numai 2,6
\nmiliarde de euro investitii, adica de aproape trei ori mai putin
\ndecat Polonia, tara mai comparabila cu noi din punctul de vedere al
\nproductivitatii muncii. Prudenta celor de la BCR se vede si din
\nfaptul ca, in afara de industrie si exporturi, care vor ramane
\nmotoare ale cresterii si in acest an, se abtin sa parieze pe
\naltceva: agricultura e prea imprevizibila, asa cum s-a vazut si
\nanul trecut, cand a crescut neasteptat cu 7,4% in ultimul
\ntrimestru, iar cel putin pana in a doua jumatate a anului, cand
\nefectul majorarii TVA va inceta sa se mai simta in inflatie,
\ncresterile de preturi vor frana in continuare consumul
\npopulatiei.<\/p>\n

|n plus, “Romania ramane o economie bazata in mare parte pe
\nconsum, unde exporturile nete au deocamdata un impact pozitiv
\nlimitat asupra economiei”, iar schimbarea modelului de crestere
\nastfel incat exporturile sa conteze mai mult poate avea loc doar
\ntreptat, pe masura ce se castiga masa critica in termeni de
\ninvestitii si de castig de productivitate. Cat priveste inflatia,
\nestimata de BCR sa ajunga la 5% in acest an, tinand cont ca gazele
\nsi electricitatea au o pondere de 8,7% in indicele preturilor de
\nconsum (in zona euro e de numai 3,9%), Anghel apreciaza ca Guvernul
\nar trebui sa convina cu FMI un program clar si esalonat de
\nliberalizare a tarifelor astfel incat impactul in economie sa fie
\ncat mai lin posibil; in caz contrar, Romania va continua sa fie
\nperceputa ca o tara in lupta permanenta si sterila cu inflatia, iar
\nBNR nu va izbuti nici sa fixeze asteptarile in aceasta privinta,
\nnici sa reia scaderea dobanzilor.<\/p>\n

<\/p>\n

MOTOARE SI MOTORASE ALE ECONOMIEI<\/p>\n

Nici oamenii de afaceri nu sunt mult mai optimisti in privinta
\nrelansarii consumului ca motor de crestere. “Daca vorbim de
\ncresterea consumului intern din tarile unde exportam noi, da; daca
\nvorbim de consumul intern, al nostru… am dubii, noi preferam prea
\nmult marcile importate si asta duce la deficit. Poate ar mai fi o
\nidee pentru Guvern, sa ne educe sa cumparam Made in Romania”,
\nreflecteaza Catalin Olteanu-Heel, director general al FM Logistic.
\nAceeasi e si opinia lui Dinu Malacopol, directorul general al
\noperatorului telecom Digital Cable Systems: “Consumul intern este o
\ncomponenta minora a relansarii, pentru ca majoritatea bunurilor
\nsunt deja importate; o strategie poate doar sa includa acest
\nconsum, dar nu sa se limiteze la el”.<\/p>\n

Consumul poate fi o cale de relansare “intr-o masura
\nsemnificativa”, considera Florian Libocor de la BRD-SocGen, numai
\nca e vorba mai mult de consumul guvernamental, pentru investitii in
\ninfrastructura, “si mai putin de consumul populatiei”. |n acelasi
\nsens ar urma sa fie vazuta si intentia BNR de a limita creditele de
\nconsum in valuta, masura care incearca sa limiteze componenta de
\nrisc – mai cu seama cu cat in zona euro dobanzile au reinceput sa
\ncreasca, iar creditele riscante, ajunse la 20,8% din portofoliul
\nbancilor la finele anului trecut, vor continua sa se majoreze, dupa
\ntoate estimarile disponibile la ora actuala.<\/p>\n

|n fine, impotriva consumului se pronunta Cornelia Coman,
\ndirector general al ING Asigurari de Viata, care declara ca
\n“niciodata consumul intern nu a fost o cale de relansare economica
\nin Romania; dimpotriva, a contribuit la acumularea de dezechilibre,
\nla cresterea excesiva a deficitului de cont curent si a deficitului
\nbugetar”. Atata vreme cat Romania face parte din economiile cu
\ndependenta mare de finantarea externa, cheia relansarii ar sta
\ndeci, dupa Cornelia Coman, in atragerea investitiilor straine,
\nabsorbtia fondurilor de la UE si folosirea imprumuturilor externe
\nale statului pentru cofinantarea proiectelor europene sau a altor
\nproiecte mari de infrastructura.<\/p>\n

Daca agricultura figureaza sus pe lista de investitii pe care
\nCIS i-a facut-o Guvernului, incepand cu irigatiile si terminand cu
\ndezvoltarea rurala, la fel o vad si unii dintre interlocutorii
\nBUSINESS Magazin. “Cred ca Romania trebuie sa-si asume statutul de
\ntara agricola (in actualele conditii mondiale avem o sansa istorica
\nde a crea bunastare din agricultura moderna, cu o componenta
\nimportanta ecologica) si sa-si construiasca sistemele de incurajare
\na acestei productii, de la invatamant, infrastructuri, industrie
\nasociata etc.”, sustine Dinu Malacopol, directorul general al
\noperatorului telecom Digital Cable Systems. Unii vorbesc de fonduri
\neuropene cand se refera la agricultura, iar altii regreta gradul de
\nabsorbtie redus, insa fondurile europene alimenteaza deja din
\nbelsug afacerile care au reusit sa le atraga, asa cum s-a intamplat
\nin resursele umane, unde anul trecut s-au dus 40% din fondurile
\neuropene de 1,14 miliarde de euro intrate in economie. Andrei Gosu,
\ndirector general al companiei de training si consultanta in resurse
\numane Ascendis, ale carei afaceri au crescut cu 20% in ultimele 12
\nluni, remarca modul cum banii de la UE au revigorat acest domeniu,
\ninsa adauga ca bilantul “ar putea fi si mai mare daca s-ar diminua
\nnumarul functionarilor publici speriati, vanatori de <stampile
\npe timbru>, vorba reclamei”.<\/p>\n

Dar turismul, pe care actualul guvern a mizat asa de mult, incat
\ni-a creat si un minister? “Nu cred ca am iesit din recesiune, cel
\nputin in aceasta industrie a ospitalitatii”, raspunde Radu Enache,
\nactionarul majoritar al lantului hotelier Continental. “Eu cred ca
\na fost vina noastra, a hotelierilor, care din momentul declansarii
\ncrizei ne-am furat unii altora clientii, fara noima, pe fondul unei
\npiete turistice romanesti deloc structurate”, spune el. Industria
\nturistica inca sufera efectul crizei, intrucat cererea nu s-a
\nredresat, nici din partea companiilor (deplasari, training,
\nconferinte), nici a turistilor care pleaca in concedii.
\nContinental, precizeaza el, are acum o crestere de circa 12% fata
\nde anul trecut, dar orice fluctuatie sezoniera sau de conditii
\nmeteo poate influenta negativ lucrurile.<\/p>\n

<\/p>\n

Cei mai norocosi dintre manageri sunt cei mai putin dependenti
\nde influenta masurilor luate de stat. Leo Popescu, director de
\nvanzari al importatorului de electrocasnice de lux Miele Romania,
\nafirma ca la ora actuala compania e in plin proces de recrutare,
\nsi-a extins reteaua de parteneri, a deschis un nou showroom la
\nBrasov si in general nu a simtit recesiunea, insa va considera ca
\nRomania a iesit din perioada critica atunci cand vor incepe sa se
\nvanda si produsele din gama inferioara de pret, nu doar cele de
\ntop, ca acum. Anca Bidian, CEO al brokerului de credite Kiwi
\nFinance, si-a redimensionat businessul dupa noile conditii de piata
\nsi crede ca, din moment ce industria financiara a fost prima
\nintrata in criza, e normal sa fie si prima care iese: in primul
\ntrimestru din 2011, compania a realizat deja 80% din cifra de
\nafaceri a intregului an 2009.<\/p>\n

|n acelasi timp, un semn bun relevant e reinvierea dupa
\ninsolventa a unor “victime” de genul Flanco, care a reinceput sa
\nangajeze, sa-si creasca vanzarile si reteaua de magazine. Adrian
\nOlteanu, CEO al Flanco, anunta ca in ultima luna compania a
\ninvestit 5 milioane de lei in patru magazine noi la Bucuresti,
\nSuceava, Drobeta Turnu-Severin si Buzau, iar pentru a doua parte a
\nanului urmeaza sa se deschida inca 5-8. Altii, cum e cazul fondului
\nde investitii Certinvest, nu cu insolventele au avut de-a face, ci
\ncu reducerile de personal: Eugen Voicu, CEO al fondului, povesteste
\nca a inceput anul 2010 cu o reducere de personal de 10%, dar l-a
\nincheiat cu o crestere de 30%, iar in primul trimestru din 2011
\nnumarul de angajati a mai sporit cu inca 20%.<\/p>\n

Majoritatea populatiei, considera Dinu Malacopol de la DCS, va
\nsimti insa concret iesirea din recesiune cu o intarziere “fireasca”
\nde 6-12 luni, dar numai cu conditia ca tendinta de crestere a
\neconomiei sa continue. Aceeasi problema o pune si Leo Popescu de la
\nMiele: “|ntrebarea este daca aceasta crestere va continua, iar
\npeste trei luni nu vom spune ca suntem din nou in recesiune”.
\nManagerii par sa incline ca recesiunea va fi depasita clar doar in
\n2012 sau in anii ulteriori, nu numai fiindca pana atunci se va fi
\nconsolidat cresterea, dar si pentru ca va fi trecut anul electoral,
\ncu tot cu umflarile lui inevitabile de cheltuieli. Catalin
\nOlteanu-Heel de la FM Logistic rezuma problema cu un scepticism
\nintelept: “Pentru urmatorii doi ani vom avea cateva provocari
\ninteresante – si cea care ne poate da cele mai mari batai de cap
\neste corelatia inflatiei cu salariul si productivitatea. As mai
\nspune si etica sau lipsa ei. Se castiga mai usor cand inchizi ochii
\nla niste principii sanatoase, desi nimeni nu vede ca daca toti
\ncastiga usor, castigul isi pierde din valoare. Spunea bunica:
\n<De haram a venit, de haram s-a dus>”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In asteptarea datelor oficiale din 13 mai, seful Comisiei Nationale de Prognoza declara ca in primul trimestru am avut o crestere economica de 1,3% fata de primele trei luni de anul trecut. Este acesta inceputul relansarii dupa recesiune, asteptat cu o speranta aproape religioasa? Unii oameni de afaceri il confirma; pentru altii, momentul cand economia va prinde viata se indeparteaza iarasi, de asta data undeva spre 2014.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[10098,202,188,2616,179,10405],"class_list":["post-47395","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-comisia-nationala-de-prognoza","tag-cover-story","tag-economie","tag-previziuni","tag-recesiune","tag-relansare"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47395","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47395"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47395\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64691,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47395\/revisions\/64691"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47395"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47395"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47395"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}