Ouale rosii se ciocnesc din Duminica Pastelui pana in Duminica
\nMare. Duminica Pastelui innoieste lumea cum se innoieste lumina de
\nechinoctiu – de aceea se mananca miei, purcei si vitei fragezi,
\ncas, oua rosii si pasca, arata Vlad Manoliu Furnica, etnolog la
\nMuzeul Taranului Roman.<\/p>\n
Se ofera pomana pentru morti, oricine intra pe usa e oaspete
\nbinevenit, iar daca se poate, cojile de oua rosii se dau pe apa
\ncurgatoare, sa ajunga in Tara Blajinilor, sub Apa Sambetei, cea cu
\ncare comunica toate apele curgatoare de pe pamant. De aici si
\nPastele Blajinilor, martea celei de-a treia saptamani de dupa
\nPaste, cand se fac petreceri la iarba verde, iar firimiturile sunt
\nmenite poporului subpamantean al blajinilor.<\/p>\n
In unele zone, o ceata de tineri umbla prin sat de Paste, pe la
\nfete mari mai ales. Il saluta pe gospodar cu “Hristos a inviat”,
\ncanta un cantec, doua, joaca o hora. Primesc diverse daruri. Modul
\nde organizare este asemanator cu cel al cetelor de colindatori de
\nla Craciun. Tinerii se numesc “valari”, iar obiceiul
\n“valarit”.<\/p>\n
In zona Brasovului, ceata poarta numele de “Junii Brasovului”, iar
\nconducatorul cetei se numeste vataf. Programul lor se intinde pe
\ndurata a zece zile: la Blagovestenie, in Duminica Floriilor si o
\nsaptamana intre Duminica Pastilor si Duminica Tomii. A doua zi de
\nPaste se impart in cete si merg prin sat insotiti de lautari, unde
\nsunt asteptati cu mesele pline de colaci, bautura si oua
\nrosii.<\/p>\n