{"id":47357,"date":"2011-04-23T12:17:00","date_gmt":"2011-04-23T12:17:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47357"},"modified":"2026-04-02T20:13:50","modified_gmt":"2026-04-02T20:13:50","slug":"cum-primesc-medicii-bani-cash-si-vacante-ca-sa-prescrie-cele-mai-eficiente-medicamente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47357","title":{"rendered":"Cum primesc medicii bani cash si vacante ca sa prescrie “cele mai eficiente” medicamente"},"content":{"rendered":"

De-a lungul timpului, articolele legate de eventuale acuzatii
\npotrivit carora sistemul de promovare a medicamentelor nu ar fi
\ntransparent au fost contestate de companiile farmaceutice. In ciuda
\ndatelor de vanzari, care avantajau, in majoritatea cazurilor,
\ndoctoriile mai scumpe, lipsa dovezilor clare facea ca partile
\nimplicate sa vorbeasca despre coduri etice, responsabilitate
\nsociala, acces largit la tratament si deontologie. Vidul
\nreglementarilor legale a permis prescrierea medicamentelor mai
\ncostisitoare in dauna celor cu efect similar, dar chiar de cateva
\nori mai ieftine, cat timp statul le deconta, indiferent de
\nvaloare.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De ce recomanda doctorii varianta mai scumpa banuieste toata
\nlumea, insa pana acum nu a fost oficial. Dar tocmai s-a creat un
\nprecedent. Compania farmaceutica Johnson & Johnson va plati o
\namenda de 70 de milioane de dolari dupa intelegerea cu autoritatea
\nde reglementare a pietei de capital din SUA pentru platile
\n“improprii” facute doctorilor din Grecia, Polonia si Romania.
\nPotrivit unui raport al The Securities and Exchange Commission,
\nangajati ai unei subsidiare romanesti au mituit medicii salariati
\nin sistemul de stat si farmacisti pentru a prescrie produsele
\nfarmaceutice promovate activ de catre companie. Profitul obtinut de
\nJ&J a fost de 3,5 milioane de dolari in perioada 2000-2007, mai
\narata raportul. Vanzarile din Romania ale J&J din 2010 au fost
\nde 46 milioane de euro, cu o cota de piata de 2%, clasandu-se pe
\nlocul 15 intre cele mai mari companii din industria de medicamente
\nlocala, potrivit unui clasament al firmei de cercetare si analiza
\nde piata Cegedim Romania. Compania vinde medicamente pentru
\nsistemul nervos central, imunologie, virologie si oncologie, iar
\ncel mai vandut produs este destinat tratamentului
\nschizofreniei.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

“Investigatia a fost solicitata de conducerea responsabila a
\ncompaniei in momentul in care anumite informatii au fost aduse la
\ncunostinta acesteia si a luat toate masurile necesare pentru
\nconsolidarea implementarii politicilor interne de conformitate
\nimediat dupa aparitia semnelor de intrebare si inainte de
\nraportarea rezultatului investigatiei interne”, au raspuns
\noficialii Johnson & Johnson la solicitarea BUSINESS Magazin, cu
\nmentiunea ca practicile au incetat imediat dupa initierea
\ninvestigatiei interne.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Practicile din Romania sunt asadar amendate in Statele Unite,
\ndar nu au fost niciodata pedepsite oficial la Bucuresti. Consiliul
\nConcurentei a prezentat de curand un raport care analizeaza,
\nprintre altele, modul de promovare a medicamentelor din piata
\nfarmaceutica. Sanctiunile insa intarzie sa apara. “Nu dorim sa
\ncomentam cu privire la nicio potentiala investigatie suplimentara
\npe care vreo autoritate, alta decat Departamentul de Justitie si
\nSEC, ar putea sa o intreprinda”, spune Makis Papataxiarchis,
\ndirectorul executiv al J&J Romania, care precizeaza ca
\nniciodata conducerea companiei nu a stiut ce se intampla pe teren.
\nOficialii J&J spun ca investigatiile, daca exista, sunt
\nconfidentiale, iar efectuarea lor va ramane in intregime la
\ndiscretia autoritatilor locale.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Dincolo de demersurile Consiliului Concurentei, legea le permite
\nsi medicilor sa primeasca atentii si, in consecinta, sa prescrie
\nceea ce sunt rugati de catre reprezentantii medicali. Dupa actuala
\nlegislatie, medicii romani pot primi bani sau cadouri, cu valoare
\nsimbolica sau necostisitoare. Conform actului normativ care
\nreglementeaza stimularea prescrierii medicamentelor, “cand
\npublicitatea pentru medicamente se adreseaza persoanelor calificate
\nsa prescrie sau sa elibereze astfel de produse, nu trebuie sa li se
\nofere, sa li se acorde sau sa li se promita cadouri, avantaje in
\nbani sau natura, cu exceptia acelora care nu sunt costisitoare si
\ncare sunt relevante pentru practica medicala sau farmaceutica”
\n(art. 805 alin. (1) din Legea nr. 95\/2006).<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Potrivit oficialilor Consiliului Concurentei, atat timp cat
\npublicitatea adresata medicului prescriptor se realizeaza prin
\noferirea de avantaje in bani, nedefinirea sintagmelor “simbolic” si
\n“costisitoare” conduce la situatia in care sumele de bani
\ninfluenteaza medicul prescriptor. Nu se mentioneaza asadar in lege
\ndaca 1.000 de euro si o vacanta in Elvetia au sau nu valoare
\nsimbolica sau daca sunt costisitoare. Asadar, ramane la latitudinea
\nreprezentantilor medicali. In Franta si Spania, de exemplu, un
\ndoctor nu ar trebui sa accepte cadouri in numerar sau in alt mod,
\ncu exceptia micilor cadouri a caror valoare nu depaseste 30 de
\neuro. Marea Britanie foloseste constructia “materiale cu valoare
\nneglijabila”, insa o defineste ca avand o valoare mai mica de sase
\nlire sterline, fara TVA. Medicii olandezi pot primi anual daruri de
\ncel mult 150 de euro, iar, peste ocean, sunt permise cadourile a
\ncaror valoare este mai mica de o suta de dolari si “sunt in
\nbeneficiul pacientilor”.<\/p>\n

<\/p>\n

“Mi se pare curios ca americanii si nu romanii au depistat
\npractici improprii ale companiei in Romania”, marturiseste George
\nHaber, fostul presedinte al Societatii Nationale a Medicilor de
\nFamilie. In opinia sa, cei de la J&J nu sunt unicii, dar sunt
\nprimii care au fost depistati. Desi pacientului i se recomanda o
\nsubstanta activa, spune Haber, el trece prin doua filtre pana sa
\nintre in posesia medicamentului: medicul si farmacistul: “E o
\ntreaba foarte incurcata, iar lucrurile sunt neclare”.<\/p>\n

In ce priveste cadrul de reglementare, acesta a fost modificat
\nin anul 2010, pentru a facilita si impulsiona consumul de
\nmedicamente generice. Astfel, in cazul medicamentelor compensate,
\nmedicii au fost obligati sa prescrie medica-mentele pe DCI
\n(denumirea comuna internationala) si nu pe denumire comerciala ca
\nin anul 2009, iar farmacistii au fost obligati sa elibereze
\nmedicamentul care da pretul de referinta, respectiv medicamentul cu
\ncel mai mic pret. Formal, mecanismul prescrierii s-a schimbat pe
\nalocuri, dar filtrele de recomandare au ramas aceleasi.<\/p>\n

“Intotdeauna am crezut ca aceasta problema este una de
\nimportanta critica pentru ca afecteaza increderea in piata
\nfarmaceutica”, spune Pascal Prigent, directorul general al GSK
\nRomania. GSK a luat masuri prin a investi in training si intr-un
\ncod strict de conduita in ce priveste promovarea medicamentelor:
\n“Speram ca avem un control al practicilor, nu doar fiindca e cel
\nmai corect lucru pe care trebuie sa-l facem, dar afecteaza evolutia
\nafacerilor si supravietuirea industriei”. Prigent foloseste
\ncuvantul “trebuie” cand vorbeste despre necesitatea de a castiga
\nincrederea publicului si “pentru a o castiga din nou e necesar sa
\nne supunem regulilor”.<\/p>\n

Dragos Damian, CEO al companiei de medicamente Terapia-Ranbaxy,
\nconsidera ca este extrem de grav faptul ca americanii depisteaza
\nasemenea practici in Romania si arata ca nimeni din piata locala nu
\ne interesat sa faca lumina, iar codurile de conduita sunt doar “o
\nfoaie de hartie”. Cu alte cuvinte, ancheta legata de Johnson &
\nJohnson arata ca practicile institutiilor americane legate de modul
\nde promovare a medicamentelor chiar sunt serioase, situatia din
\nRomania fiind una complet diferita.<\/p>\n

“Faptul ca perioada in care s-au sesizat neregulile este
\n2000-2007 arata ca nu scapa nimeni nici chiar la zece ani distanta
\nde la comiterea faptelor. Amenda se ridica la 70 de milioane de
\ndolari, iar intrebarea mea e cat va primi statul roman din acesti
\nbani, pentru ca e un prejudiciu adus banului public, si cum se pot
\nrecupera banii.” Replica vine din partea lui Dan Zaharescu,
\ndirectorul executiv al Asociatiei Romane a Producatorilor
\nInternationali de Medicamente: “Statul, pana la urma, nu are nicio
\ndovada, nimeni nu a anchetat si acum este mult prea tarziu pentru a
\nface anchete pe zona asta”. Oficialii ARPIM vorbesc insa despre
\ncodul de etica implementat de asociatie. Practic, din 2006 codul
\nlimiteaza si sanctioneaza practicile improprii in legatura cu
\npromovarea medicamentelor. “Johnson & Johnson era membra a
\nARPIM la acea vreme, s-au angajat si ei sa-l respecte”, mai spune
\nZaharescu. Si totusi, nu au facut-o. “Se presupune ca angajatii
\ncompaniei nu au facut-o”, intarereste Cristian Lutan, directorul de
\ncomunicare al producatorilor internationali.<\/p>\n

Dincolo de coduri etice si controale inexistente ale
\nautoritatilor, Dragos Damian, CEO-ul Terapia Ranbaxy, subliniaza
\nfaptul ca toata industria farmaceutica este tarata in scandal si,
\nin acelasi registru, se demonizeaza mari mase de medici, iar
\n“generalizarea este periculoasa”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Cel mai recent scandal de coruptie din sistemul medical, in care ar fi implicata compania Johnson & Johnson, arata cu acte, pentru prima oara in Romania, modul cum se promoveaza medicamentele la medici. Dincolo de cadouri sau excursii, este acum oficial ca reprezentantii medicali si distribuitorii cumparau medicii cu bani gheata.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[8225,22245,323,406,93,22051],"class_list":["post-47357","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-analiza","tag-companii-farmaceutice","tag-medicamente","tag-medici","tag-plati","tag-prescriere"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47357","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47357"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47357\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64653,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47357\/revisions\/64653"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47357"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47357"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47357"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}