{"id":47266,"date":"2011-04-19T09:00:00","date_gmt":"2011-04-19T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47266"},"modified":"2026-04-02T20:11:18","modified_gmt":"2026-04-02T20:11:18","slug":"cosul-cu-scumpiri-de-ce-avem-cea-mai-mare-inflatie-din-ue","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47266","title":{"rendered":"Cosul cu scumpiri. De ce avem cea mai mare inflatie din UE"},"content":{"rendered":"

Poate am iesit dintr-o criza, cea financiara si economica, dar
\n“avem de-a face acum cu riscuri noi si cu provocari teribile:
\npreturile mari si volatile ale alimentelor, preturile mari ale
\ncombustibililor, cresterea inflatiei in pietele emergente, problema
\ndatoriilor suverane in Europa”, declara saptamana trecuta
\npresedintele Bancii Mondiale, Robert Zoellick. “Avem toate
\ningredientele pentru un rezultat toxic, care alimenteaza
\nturbulentele sociale”, spunea Zoellick, dand ca exemplu faptul ca
\nin Egipt sau Siria, preturile alimentelor au avut cresteri de doua
\ncifre, ceea ce a contribuit la furia multimilor care au iesit sa-si
\nrastoarne guvernele.<\/p>\n

La un nivel mult mai tehnic, expertii FMI au atras atentia
\nrecent ca inclusiv in pietele dezvoltate, dar mai ales in cele
\nemergente si in curs de dezvoltare, politicile monetare trebuie sa
\ntina cont de felul cum scumpirile produselor alimentare se transmit
\nin inflatia de baza (cea considerata relevanta pentru tendintele pe
\ntermen mai lung, pentru ca nu ia in calcul preturile fluctuante ale
\nalimentelor). “Mare parte din scumpirile recente pot fi atribuite
\nconditiilor meteo, dar motivele principale ale cresterii cererii
\npentru alimente reflecta schimbari structurale, ireversibile in
\neconomia globala”, apreciaza Thomas Helbling si Shaun Roach,
\neconomisti ai FMI, intr-un studiu publicat in martie.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Citarea celor de mai sus n-are ca scop sa induca ideea ca ne-ar
\npaste si pe noi rascoale din cauza scumpirii cartofilor sau a
\nfainii ori sa dezbata daca e adevarata imaginea populara a
\nchinezului care s-a emancipat si nu mai poate trai doar cu un bol
\nde orez pe zi. Efectul vizibil al propagarii inflatiei in Europa
\neste insa cresterea dobanzilor in zona euro, iar aceasta afecteaza
\ntari ca Romania, prin scumpirea creditelor in valuta si ingreuneaza
\ndrumul spre convergenta economica in interiorul zonei euro si al
\nUE, in special pentru tarile care se lupta inca sa iasa din
\nrecesiune, ca si pentru cele care strang cureaua acum pentru anii
\nde larghete bugetara, ca Grecia, Portugalia si din nou Romania.<\/p>\n

La noi, inflatia anuala a ajuns la 8,1% in martie, de la 7,6% in
\nfebruarie, cel mai mare nivel din UE, desi tarifele pentru servicii
\nchiar au scazut fata de luna precedenta, iar multe marfuri nu s-au
\nscumpit. Exemple – carnea, care are o pondere in cosul de consum de
\n9,3%, comparativ cu celebrii cartofi care au dominat toate
\nrelatarile despre scumpiri (pondere in cosul de consum – 0,72%),
\nsau energia electrica si gazele, cu o pondere de 5%, respectiv 3,2%
\n(inferioara totusi combustibililor, care au o pondere in cos de
\n7,5% si al caror pret a urcat cu 2,25%, facand Guvernul sa se
\ngandeasca sa le inghete). Consilierul guvernatorului BNR, Adrian
\nVasilescu, are deci dreptate teoretic atunci cand, dand chiar
\naceste exemple, spune ca in Romania n-avem de-a face cu o inflatie
\ngeneralizata, pentru ca sunt marfuri care nu s-au scumpit
\ndeloc.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

O alta consolare ar fi ca nu suntem singurii care sufera.
\nAnalistii Citibank remarca scumpirea substantiala a alimentelor in
\nPolonia, de pilda, unde pretul zaharului a crescut din februarie
\npana in martie cu aproape 40%, “reflectand o panica a
\nconsumatorilor, care au cumparat cantitati substantiale de zahar ca
\nsa-si faca provizii”, ceea ce a adaugat 0,16% la cresterea
\npreturilor de consum, estimata sa fluctueze in jur de 4% in
\nurmatoarele luni. In Ungaria, unde inflatia anuala a urcat la 4,5%
\nin martie, zaharul s-a scumpit fata de februarie cu 75%, iar faina
\ncu aproape 60%.<\/p>\n

La noi, zaharul, produs cu o pondere de 0,61% in cosul de
\nconsum, s-a scumpit cu aproape 12%, iar faina cu 2,29%. Ceea ce
\ndiferentiaza insa Romania nu numai fata de zona euro, ci si fata de
\ntarile vecine cu inflatie la jumatate fata de noi este ponderea
\nmare a alimentelor in cosul de consum (vezi grafic), care reflecta
\ndecalajul de dezvoltare si de nivel de trai. Economistii BM si ai
\nFMI nu obosesc sa atraga atentia ca tarile unde mancarea consuma o
\nparte mare din bugetul familiilor sunt cele mai vulnerabile la
\ninflatie.<\/p>\n

<\/p>\n

Iar acest specific este corelat cu un altul care tine strict de
\nstructura economiei romanesti: preturile administrate la utilitati
\nsi politica de subventii, la care Romania va renunta, la presiunea
\nFMI si a investitorilor. “Romania are cea mai mare inflatie din UE
\ndin cauza rigiditatilor structurale: 16,74% din preturile de consum
\nnu se formeaza pe piata, iar liberalizarea lor, prin privatizarea
\ncompaniilor de utilitati sau de transport, ar ajuta la reducerea
\nacestor rigiditati”, declara la inceputul anului economistul-sef al
\nBancpost, Dan Bucsa. Pe termen scurt insa, liberalizarea asumata
\nfata de FMI va lovi in consum. “Inflatia ar putea incheia anul
\naproape de 8%, din cauza cresterii tarifelor la transporturi si a
\ntaierii subventiilor de incalzire. Dar si anul viitor am putea avea
\ninflatie inalta, din cauza ajustarilor necesare de preturi la
\nutilitati”, crede Nicolaie Alexandru Chidesciuc, economistul-sef al
\nING Bank Romania, cu concluzia previzibila: “Inflatia inalta
\nerodeaza puterea de cumparare. In consecinta, redresarea economiei
\nin acest an va fi foarte lenta”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Ideile heirupiste de acum un an, doi ca putem iesi din criza “dand drumul la inflatie” au disparut, luate de valul realitatii: la momentul actual a devenit limpede probabil si pentru ultimii adepti ai teoriei ca principala amenintare la adresa relansarii economice vine tocmai de la inflatie.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[426,101,185,240,9817,188,150,22197,184,8034,340,7963,14122,22196],"class_list":["post-47266","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-alimente","tag-benzina","tag-bnr","tag-comert","tag-consum","tag-economie","tag-energie","tag-faina","tag-inflatie","tag-paine","tag-preturi","tag-scumpiri","tag-zahar","tag-zoellick"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47266","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47266"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47266\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64566,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47266\/revisions\/64566"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47266"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47266"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47266"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}