{"id":47232,"date":"2011-04-18T09:00:00","date_gmt":"2011-04-18T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47232"},"modified":"2026-04-02T20:10:17","modified_gmt":"2026-04-02T20:10:17","slug":"artificii-politicianiste","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47232","title":{"rendered":"Artificii politicianiste"},"content":{"rendered":"<p>O astfel de promisiune este un soi de artificiu politicianist,<br \/>\ncum place romanului: bani, repet, nu putini, emfaza, competitie<br \/>\nintre partide &#8211; noi suntem mai tari si voi mai putin potenti. In<br \/>\nacelasi stil romanesc, ii opun unei astfel de idei si de abordari<br \/>\nmai multe valori.<\/p>\n<p>Uite, sa zicem 1.000. Este o cifra mult mai mica decat 600 de<br \/>\nmilioane, dar ai mei sunt oameni. Adica 1.000 de economisti care au<br \/>\nscris o scrisoare catre G20, cerand instituirea unei taxe de tip<br \/>\nRobin Hood pe tranzactiile financiare. Valoarea ar urma sa fie<br \/>\nfoarte redusa, de 0,05% sau mai putin. Chiar la o valoare asa de<br \/>\nredusa, economistii spun ca sumele stranse ar fi de ordinul sutelor<br \/>\nde miliarde de dolari anual, ar calma excesul de speculatii si ar<br \/>\noferi statelor sarace fonduri suficiente pentru a face fata<br \/>\nspaimelor actuale ale omenirii &#8211; criza financiara, cea alimentara<br \/>\nsau schimbarile climatice. Si de o astfel de taxa pot beneficia si<br \/>\nstatele care au probleme de deficit bugetar, in egala masura.<br \/>\nSemnatarii scrisorii sunt economisti de frunte din 55 de state<br \/>\n(niciunul din Romania, oare de ce?, sau poate nu m-am uitat eu<br \/>\natent!?): printre ei, Jeffrey Sachs de la Columbia University, Dani<br \/>\nRodrik, profesor la Harvard, Ha Joon Chang de la Cambridge si<br \/>\nChristian Fauliau, fost senior economist la Banca Mondiala. Pentru<br \/>\na completa tabloul, mai trebuie spus ca ideea a fost avansata si de<br \/>\nFMI.<\/p>\n<p>Personal nu cred in ideea unei astfel de taxe, din principiu &#8211;<br \/>\ncred ca puterea de a te dezvolta sta nu numai in niste bani, fie ei<br \/>\nsi sute de miliarde de dolari, ci in initiativa si sustinere. Dar<br \/>\nsimpla idee, asa cum a incoltit ea in 1.000 de minti, este mult mai<br \/>\nimportanta.<\/p>\n<p>Alta valoare: 3.600.000.000.000 de dolari, 3.600 de miliarde de<br \/>\ndolari, suma pe care sectorul bancar international va trebui sa o<br \/>\nrefinanteze in urmatorii doi ani. Apare in ultimul raport al FMI<br \/>\nprivind stabilitatea sistemului financiar bancar; peste miile de<br \/>\nmiliarde de dolari ale bancilor trebuie luat in calcul si necesarul<br \/>\nde refinantare a statelor, lucru care va isca o competitie stransa<br \/>\npentru resurse financiare.<\/p>\n<p>A treia si ultima valoare este 7,5 milioane de dolari. Credeti<br \/>\nsau nu, dar este valoarea sub care patru milionari din zece nu se<br \/>\nmai simt bogati. Asta o spun oameni care au cel putin un milion de<br \/>\ndolari in investitii, fara active imobiliare si fara a mai socoti<br \/>\nfondurile de pensii sau altele asemanatoare. Adica oameni chiar<br \/>\nbogati, nu numai dupa amaratele standarde romanesti, ci chiar si in<br \/>\nbaza celor europene.<br \/>\nNesiguranta pe care o resimt acesti oameni se leaga, in mintea mea,<br \/>\nin mod firesc cu spaimele FMI in privinta refinantarilor si cu<br \/>\nsutele de miliarde ale celor 1.000 de economisti. Valorile si<br \/>\nreferintele s-au schimbat. Lumea are nevoie de mai multi bani,<br \/>\noamenii au nevoie, pentru a se simti in siguranta, de mai multi<br \/>\nbani, statele sarace si bancile si companiile trebuie sa caute mai<br \/>\nmulti bani.<\/p>\n<p>In context, imi pare rau sa o spun, 600 de milioane de euro sunt<br \/>\no nimica toata. Nu contest aici suma sau compania, sa ne intelegem,<br \/>\nci modul de gandire.<\/p>\n<p>Am mai scris la un moment dat si spun din nou: in Romania sunt o<br \/>\nmultime de oameni obsedati de numere si cred ca aceasta este una<br \/>\ndin cauzele lipsei de progres a acestei natii &#8211; nu principala, e<br \/>\nadevarat. Daca vrei sa pari competent, incepi sa spui niste numere<br \/>\nsi gata, esti competent. La scoala esti premiant daca stii multe<br \/>\nnumere, iar la slujba esti apreciat daca ai numere la indemana;<br \/>\ntotul este un proces cu nuante mecanice si o rigoare nefireasca.<br \/>\nOr, numerele in sine nu reprezinta nimic; numerele nu inseamna ca<br \/>\nstii, ci numai ca ai o memorie buna. Numerele sunt niste unelte si<br \/>\nnu solutia. In relatia cu FMI se discuta strict pe numere, iar<br \/>\noficialii romani uita ca nu numerele sunt importante, ci politicile<br \/>\nsi strategiile si viziunea de ansamblu.<\/p>\n<p>La privatizare, Petrom era o vagauna capusata, care inghitea<br \/>\nmiliarde. Imediat dupa privatizare inregistra profit &#8211; se schimbase<br \/>\noare ceva in sonde, erau zacamintele mai darnice? Nu, se<br \/>\nschimbasera mintile care conduceau. Sa vinzi acum Petrom e cel mai<br \/>\nusor lucru; dar e oare intelept? Compania a dovedit ca stie sa<br \/>\nobtina profit si statul a beneficiat din plin de asta &#8211; taxe,<br \/>\naccize, dividende &#8211; in fiecare an dupa privatizare. Poate ar fi<br \/>\nfost mai indicata privatizarea altor companii &#8211; producatorii de<br \/>\nenergie, de exemplu, unde nevoia de investitii este imensa. De<br \/>\ncautat parteneri pentru proiectul nuclear, de unde s-au retras toti<br \/>\npartenerii straini. Suntem gata sa oferim o sursa constanta si<br \/>\nsigura de bani pe o suma care pare mare. Cum ni se va parea mai<br \/>\ntarziu?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Vom obtine pe mai putin de 10% din Petrom mai mult decat la privatizare, adica peste 600 de milioane de euro, spune premierul Boc, si nu am niciun motiv sa nu-l cred. Suma pare suficient de mare, oricum, si putini poporeni stiu ca de fapt aceasta e chiar valoarea de piata a companiei, acum. Asa ca ar fi si greu sa obtii mai putin.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[12795,8976,7236,7104,7659],"class_list":["post-47232","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-boc","tag-dorin-oancea","tag-editorial","tag-opinii","tag-petrom"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47232","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47232"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47232\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64535,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47232\/revisions\/64535"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47232"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47232"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47232"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}