{"id":47231,"date":"2011-04-18T09:00:00","date_gmt":"2011-04-18T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47231"},"modified":"2026-04-02T20:10:16","modified_gmt":"2026-04-02T20:10:16","slug":"la-mijlocul-plutonului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47231","title":{"rendered":"La mijlocul plutonului"},"content":{"rendered":"<p>Forumul Economic Mondial (WEF) a dat publicitatii zilele trecute<br \/>\nun amplu raport (peste 400 de pagini) numit &#8220;The Global Information<br \/>\nTechnology Report 2010-2011&#8221;. Desi raportul cuprinde multe studii<br \/>\nsi articole semi-academice (aproape toate interesante, desi<br \/>\nscortoase in exprimare), miezul il reprezinta &#8220;The Networked<br \/>\nReadiness Index&#8221; &#8211; un clasament care ilustreaza cat de pregatite<br \/>\npentru lumea conectata de maine sunt cele 138 de economii luate in<br \/>\ncalcul. In principiu e vorba de tari, dar termenul nu poate fi<br \/>\nutilizat, pentru ca apar si unele zone cu regim special (de pilda<br \/>\nHong Kong) sau in litigiu (Taiwan).<\/p>\n<p>In general, topul nu a suferit schimbari majore fata de ultimele<br \/>\neditii, partea superioara fiind dominata de doua grupuri care isi<br \/>\nimpart locurile fruntase: tarile nordice (Suedia, Finlanda,<br \/>\nDanemarca, Norvegia si Islanda) si tigrii asiatici (Singapore,<br \/>\nTaiwan, Coreea si Hong Kong). Printre acestea s-au strecurat<br \/>\nElvetia (locul 3), SUA (5), Canada (8), urmate de majoritatea<br \/>\ntarilor UE-15 (mai putin Italia, aflata mult in spate, pe locul 51)<br \/>\nprecum si de Australia, Noua Zeelanda si Japonia. Mai exotica pare<br \/>\nprezenta in partea superioara a clasamentului a unor tari arabe<br \/>\nbogate: Emiratele Unite (24), Qatar (25), Bahrain (30), Arabia<br \/>\nSaudita (33).<\/p>\n<p>Tot surprinzatoare poate parea pozitia 28 adjudecata de<br \/>\nMalaiezia si mai ales locul 35 pe care sta Tunisia, imediat in fata<br \/>\nChinei si a Spaniei. Insa nu este nimic neobisnuit, deoarece<br \/>\nTunisia a mai ocupat aceasta pozitie inca de doua ori in anii<br \/>\ntrecuti.In fine, o mentiune speciala pentru excelenta plasare a<br \/>\nEstoniei pe locul 26, depasind multe tari cu pretentii. Romania s-a<br \/>\npozitionat eroic cam la mijlocul plutonului, pe locul 65, sufland<br \/>\nin ceafa grecilor si a bastinasilor din Trinidad si Tobago. Dar<br \/>\nputem sa rasuflam usurati, pentru ca i-am lasat in urma pe bulgari<br \/>\nsi chiar pe turci.<\/p>\n<p>N-are rost sa ne indignam ca am fost depasiti de tari pe care<br \/>\navem dificultati sa le gasim pe harta (Barbados, Mauritius, Vietnam<br \/>\netc.) si nici nu impartasesc parerea celor care acuza autorii de<br \/>\nlipsa de profesionalism sau gasesc scuze intr-o presupusa lipsa de<br \/>\nactualitate a datelor luate in calcul. In schimb, merita sa studiem<br \/>\nputin mai in detaliu pagina cu indicatorii Romaniei, pentru a afla<br \/>\nde unde ni se trage si ce putem face pentru a imbunatati<br \/>\nsituatia.<\/p>\n<p>Pentru aceasta e nevoie sa detaliez putin metodologia<br \/>\nraportului, care se bazeaza pe 71 de variabile grupate in trei mari<br \/>\ncategorii, fiecare cu trei grupe de indicatori: mediu (piata,<br \/>\npolitica si legislatie, infrastructura), pregatire (la nivel<br \/>\nindividual, de business si guvernamental) si utilizare (aceleasi<br \/>\ntrei niveluri). La punctajul general contribuie in mod egal toate<br \/>\ngrupele, insa in cadrul unei grupe pot exista mai multi sau mai<br \/>\nputini indicatori. Pentru indicatorii cantitativi (aproape<br \/>\njumatate) s-au utilizat date colectate de institutii internationale<br \/>\n(ITU, Banca Mondiala, Natiunile Unite), iar pentru cei calitativi<br \/>\ns-au folosit rezultatele sondajului realizat anual de WEF pe un<br \/>\nesantion de 15.000 de decidenti in domeniul afacerilor.<\/p>\n<p>Nu ma voi referi la punctaje, ci la pozitia relativa in<br \/>\nclasament pe care ne plaseaza categoria, grupa sau variabila.Stam<br \/>\ncam la fel de prost la toate categoriile, ceva mai bine la mediu<br \/>\n(59) si mai rau la pregatire (76). Cea mai buna grupa este<br \/>\ninfrastructura &#8211; locul 45, cu doua pozitii foarte bune la broadband<br \/>\n(17) si invatamantul tertiar (22, dar e cantitativ). Binisor stam<br \/>\nsi la utilizare individuala (52), cu pozitii bune la telefonia<br \/>\nmobila (38) si abonamente broadband (41).<\/p>\n<p>Interesanta este grupa cea mai proasta: pregatire la nivel<br \/>\nguvernamental (119), care pe indicatori arata astfel: prioritate<br \/>\npentru sectorul IT&#038;C (121), achizitia de tehnologii avansate<br \/>\n(104) si importanta IT&#038;C in viziunea guvernului (115). Spre<br \/>\ncomparatie, aceleasi punctaje in Tunisia sunt 4, 14 si respectiv 7<br \/>\n(mai bine decat Suedia). Prost stam si la capitolul piata (cu un<br \/>\n&#8220;maxim&#8221; absolut la taxare: 130), la eficienta corpurilor<br \/>\nlegiuitoare (104), la eficienta sistemului legal (114), la<br \/>\ncheltuielile campaniilor pentru cercetare-dezvoltare si colaborarea<br \/>\ncu universitatile (ambele 102), iar la utilizarea IT&#038;C la nivel<br \/>\nguvernamental suntem pe locul 121 (pentru comparatie, Estonia e pe<br \/>\n8, iar Tunisia pe 16).<\/p>\n<p>Poate nu e relevant&#8230; Exista insa un index global al<br \/>\ncompetitivitatii, care are o lunga traditie si ia in calcul toate<br \/>\naspectele relevante ale unei economii. Surpriza, acolo suntem pe<br \/>\npozitia 67, iar Tunisia e pe 32. Se cam potriveste si nu e greu de<br \/>\nvazut cum se potenteaza reciproc cele doua masuratori.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Asezati in fata computerelor, navigand internetul printr-o conexiune broadband, cautand stiri din lumea larga, dezvoltand aplicatii pentru clienti din tari bogate, uitam uneori unde traim de fapt. din cand in cand vine cineva si ne aduce la realitate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[13052,171,87,22181],"class_list":["post-47231","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-conexiune","tag-internet","tag-opinie","tag-pluton"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47231","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47231"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47231\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64534,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47231\/revisions\/64534"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47231"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47231"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47231"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}