![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8149948\/4\/grafic-1.jpg?width=703&height=536\")
<\/p>\nNoua din zece romani si-au facut lista de cumparaturi pentru
\n2011. Este lunga si cuprinzatoare. Mai lunga si mai cuprinzatoare
\ndecat a altor europeni, care au decis ca inca mai trebuie sa amane
\nmomentul cand se pot hazarda cu cheltuielile. Sa puna bani deoparte
\nvor doar 14% dintre romani, potrivit studiului “Observatoire
\nCetelem 2011”, un studiu al companiei franceze furnizoare de
\ncredite de consum Cetelem despre comportamentul consumatorilor in
\n13 tari din Europa. Acest 14% nu e mult, dar e important pentru a
\nmentine tendinta de crestere a economiilor depuse de populatie in
\nbanci, manifestata pe parcursul anului trecut. Astfel, Banca
\nNationala a Romaniei a anuntat ca volumul depozitelor la termen ale
\npopulatiei a crescut de la 72,4 miliarde de lei in ianuarie 2010 la
\n82,8 miliarde de lei in luna ianuarie a anului curent, respectiv cu
\n14%.<\/p>\n
Nu-i putem ajunge insa din urma pe cetatenii din Spania, Franta,
\nItalia, Portugalia, Belgia sau Germania, care nu doar ca au un
\nvenit disponibil mai mare, dar sunt si mult mai cumpatati decat
\nnoi, fiindca sunt mai atenti la riscul reintoarcerii crizei si mai
\nsensibili la programele de austeritate impuse de guverne in tarile
\ncu deficit sau cu datorie externa mare. Britanicii, spre exemplu,
\nsunt cei mai preocupati sa-si majoreze nivelul economiilor – 58%
\ndintre respondentii sondajului Cetelem planuiesc ca in 2011 sa puna
\nmai multi bani deoparte.<\/p>\n
Este o tendinta care se generalizeaza in Europa de Vest, in timp
\nce regiunea central si est-europeana pare pregatita sa iasa la
\ncumparaturi si sa stearga cu buretele ultimii doi ani de renuntari.
\nDaca 89% dintre romani declara ca anul acesta vor sa cheltuiasca
\nmai mult, la un nivel apropiat de noi se mai afla slovacii – 85%
\ndeclara ca intentioneaza sa cheltuiasca mai mult in 2011, ungurii
\n(84%) si cehii (83%). Depasim cu mult si media europeana, de
\n56%.<\/p>\n
<\/p>\n
Cum se explica insa faptul ca ne dorim atat de mult sa ne
\nintoarcem la obiceiurile de consum dinaintea crizei, desi situatia
\neconomica nu ar incuraja deloc un astfel de comportament? “Romanii
\nau mai putina experienta de consum decat ceilalti europeni. Sunt
\nfoarte vulnerabili la strategiile de marketing si isi doresc sa
\ncumpere mult”, explica simplu sociologul Mircea Kivu.<\/p>\n
Faptul ca lectia crizei nu a fost invatata apare si in
\ndeclaratiile celor care au realizat cercetarea. “Studiul
\ndemonstreaza ca nevoia de consum si proiectele consumatorilor nu au
\ndisparut, ci doar au fost amanate, pe fondul crizei. Evenimentele
\neconomice din ultima perioada au determinat o reducere si chiar o
\nstopare a planurilor de achizitii in majoritatea tarilor europene,
\ninsa odata cu primele semne de revenire economica, si
\ncomportamentul consumatorilor incepe sa se schimbe”, crede Gilles
\nZeitoun, directorul general al Cetelem IFN, care reprezinta
\ncompania franceza in Romania. Practic, Zeitoun crede ca de indata
\nce romanii vor avea parte de o crestere a veniturilor, oricat de
\nmica, toti banii vor fi intorsi in consum. Iar oamenii stiu deja si
\npe ce ar vrea sa cheltuiasca plusul de bani.<\/p>\n
Pe primul loc stau calatoriile si activitatile de timp liber,
\nurmate indeaproape de schimbarea produselor electrocasnice si
\nrenovarea locuintei. In ceea ce priveste calatoriile, prefera
\ntotusi rezervarile de vacante pe ultima suta de metri, cand apar
\nofertele, si aleg distante mai mici. Dupa un concediu relaxant si o
\ncasa mai bine amenajata, romanii spun ca mai au nevoie de telefoane
\nmobile – evident spre a le schimba pe cele vechi, caci in acest
\nmoment exista mai multe cartele SIM active decat numarul total de
\nlocuitori din Romania. Iar daca mai raman bani, oamenii au de gand
\nsa faca o vizita si in magazinele cu mobila, echipamente
\nelectronice sau ustensile pentru gradina.<\/p>\n
Desi suntem mai pregatiti sufleteste decat alti europeni de o
\ncrestere a consumului, avem un prag valoric mai mic de la care un
\nlucru poate fi considerat scump. Spre exemplu, daca pentru un tanar
\nneamt, cu varsta de pana la 30 de ani, o calatorie devine
\ncostisitoare abia de la 389 de euro in sus, pentru un roman de
\naceeasi varsta, efortul este resimtit de la 104 euro in sus.
\nRaspunsurile trebuie raportate evident la venituri, din moment ce
\nin Germania salariul unui tanar ajunge sa fie si de 10 ori mai mare
\ndecat la noi.<\/p>\n
<\/p>\n
O comparatie cu alti vestici arata rezultate similare – un
\nitalian crede ca aloca resurse financiare importante daca valoarea
\ncumparaturii trece de 481 de euro, in timp ce la un rus pragul de
\nla care o achizitie e considerata importanta este de 587 de euro.
\nTotodata, daca pentru un german, o achizitie pentru utilarea
\nlocuintei este importanta atunci cand pretul depaseste 768 de euro,
\npentru un roman echivalentul psihologic este la doar 184 de
\neuro.<\/p>\n
Chiar daca in ultima perioada comerciantii s-au plans ca au
\nintrat intr-un razboi nebun al preturilor si al promotiilor si ca
\nle este aproape imposibil sa-si fidelizeze clientii, studiul arata
\nca romanii au cel mai ridicat grad de fidelitate dintre toate cele
\n13 tari ale sondajului Cetelem fata de marci. Aceasta tendinta se
\nobserva in special in cazul “seniorilor”, asa cum ii denumesc
\nrealizatorii studiului, adica persoanele care depasesc varsta de 50
\nde ani – 34% dintre reprezentantii acestei categorii sunt fideli
\nunor marci.<\/p>\n
Media pe Europa este de 15%, iar cei mai “infideli” consumatori
\nsunt nemtii (9%), ungurii (9%) si britanicii (10%).Gradul de
\nfidelitate este mai redus la tineri, inclusiv in Romania, unde 23%
\ndintre tinerii cu varsta de cel mult 30 de ani arata fidelitate
\nfata de o anumita marca. Tinerii romani sunt insa, raportat la
\ncategoria lor de varsta, cei mai fideli fata de marci, urmati de
\ntinerii belgieni (19%) si slovaci (18%). In acelasi timp, sunt
\nsensibili la promotii si nu ezita sa compare preturile de la un
\nmagazin la altul si de la o marca la alta.<\/p>\n
Vanatori fruntasi de promotii pe continent sunt tinerii
\nportughezi, urmati de unguri, de slovaci si de romani. Pe ansamblu,
\npeste 50% dintre europeni spun ca sunt mereu in cautare de
\npromotii, cu exceptia Rusiei, unde procentele sunt sensibil mai
\nmici – 40% in cazul tinerilor si doar 27% in cazul celor trecuti de
\n50 de ani. Pe fondul crizei, europenii au revenit la fundamentele
\nconsumului: o buna achizitie este, inainte de toate, un bun raport
\ncalitate-pret, iar cautarea unui pret bun presupune comparatii
\npermanente. In aceste conditii, peste 59% dintre europeni compara
\ncu atentie preturile, iar acest tip de comportament afecteaza toate
\ngeneratiile, in toate tarile.<\/p>\n
In Romania, peste 65% din populatie compara preturile inainte de
\na trece la achizitia propriu-zisa, procent ce se numara printre
\ncele mai ridicate din Europa, alaturi de cele reiesite din
\nsondajele facute in Belgia, Portugalia si Slovacia. Rusii sunt cei
\nce acorda cea mai mica importanta acestui aspect – in medie, doar
\n47% purced la o analiza comparativa a costurilor.
\nStudiul “Observatoire Cetelem” a fost realizat in decembrie 2010,
\npe un esantion reprezentativ de 8.700 de persoane cu varsta de
\npeste 18 ani din 13 tari: Germania, Belgia, Spania, Franta,
\nUngaria, Italia, Polonia, Portugalia, Cehia, Romania, Marea
\nBritanie, Rusia si Slovacia.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Doi ani in care s-au abtinut de la cumparaturi importante au fost suficienti pentru romani, asa ca pentru acest an au planuri sa cheltuiasca mai mult, desi nici salariile nu au crescut, nici economia n-a iesit din recesiune. Si nu sunt singurii: aceeasi tendinta o au si alti est-europeni.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[82,9038,240,9817,182,10129,7573,8018,34],"class_list":["post-47203","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-bani","tag-cetelem","tag-comert","tag-consum","tag-criza","tag-cumparaturi","tag-economii","tag-planuri","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47203","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47203"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47203\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64507,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47203\/revisions\/64507"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47203"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47203"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47203"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}