![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8140825\/4\/munca.jpg?width=584&height=446\"\nalt=\"\")
<\/p>\nIn afara de celebra gluma cu pacientul stabilizat, dar care nu
\ns-a sculat inca din pat, Jeffrey Franks a mai facut una, la aceeasi
\nintalnire din ianuarie cu sindicatele si patronatele. Ea a parut
\ninsa atat de ermetica, incat numai unul dintre patronii prezenti a
\nzis ca a inteles-o: cea cu pozele simbolice – in prima aparea un
\nmineralier rasturnat, a doua cu un mineralier ruginit, dar inca in
\nfunctiune si a treia cu o salupa ultraperformanta, dar foarte mica.
\nPrima voia sa fie economia Romaniei acum doi ani, a doua – cea de
\nacum, iar a treia – economia romaneasca a viitorului. Gluma, a
\npovestit acelasi patron, n-a fost gustata de sindicalistii
\nprezenti, care a comentat ca nu vom mai incapea toti intr-o salupa
\natat de mica.<\/p>\n
Mineralierul a devenit apoi, in talmacirea ambasadorului Mark
\nGitenstein, un Titanic pe care navigatorii isi rearanjeaza
\nsezlongurile – in cazul citat de el, in loc ca statul sa
\nprivatizeze total sau partial companiile din energie, un sector
\ncare are nevoie de investitii de 10 miliarde de dolari, vrea sa
\nrearanjeze peisajul, creand cei doi campioni energetici, Electra si
\nHidroenergetica. Remarca lui Gitenstein venea la scurta vreme dupa
\nce FMI ceruse (iar Guvernul isi asumase) liberalizarea preturilor
\nla gazelor si a energiei, ceea ce le-a prilejuit reprezentantilor
\nAsociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania sa protesteze contra
\nimixtiunii FMI in politicile statului roman si sa spuna ca Romania
\nare un grad suficient de deschidere a pietei energiei. I-a
\ncontrazis insa, mai nou, Comisia Europeana, care a cerut Romaniei
\noficial, saptamana trecuta, sa liberalizeze preturile la
\nenergie.<\/p>\n
Ce au comun toate acestea? Un singur lucru, dar decisiv:
\npolitica fiscala a statului. Pe de o parte e vorba de capacitatea
\nstatului de a-si finanta cheltuielile, in conditiile in care
\nresursele atrase la buget, venituri fiscale si nefiscale, au ramas
\ncu cea mai mica pondere in PIB din UE, conform datelor prezentate
\nde Consiliul Fiscal (32,4% in 2009), iar ponderea in total a
\nveniturilor fiscale (impozite si contributii sociale) era tot in
\n2009 cu 12% mai mica decat media UE, respectiv 27,1%, situand
\nRomania pe penultimul loc din UE. De cealalta parte e vorba de
\ncheltuieli, care sunt nu numai dezechilibrate (ponderea
\ncheltuieilor sociale in totalul veniturilor, de 33% in 2009, situa
\nRomania exact dupa tarile PIGS – Grecia, Irlanda, Spania si
\nPortugalia; in 2010, ponderea a coborat totusi la 28%), dar si
\nineficiente: desi Romania a avut in perioada 2006-2009 cea mai mare
\nalocare pentru investitii publice din UE, ca procent din PIB si din
\nveniturile bugetare, calitatea infrastructurii, reflectata in
\nperceptia investitorilor si in clasamente receptate de ei, de genul
\nWorld Competitiveness Report, a ramas inferioara celei din tari
\nunde s-a cheltuit mai putin, precum Polonia, Ungaria si
\nBulgaria.<\/p>\n
“In plus, lipseste prioritizarea si lipseste coerenta
\ninvestitiilor publice, pentru ca acestea sunt foarte fragmentate in
\nfunctie de ciclurile politice. Ar fi excelent daca un proiect ar
\nputea depasi un ciclu politic”, comenteaza Ionut Dumitru,
\npresedintele Consiliului Fiscal.<\/p>\n
<\/p>\n
O parte de vina pentru veniturile insuficiente la buget o poarta
\ncontribuabilii care fac evaziune fiscala, neprinsi de stat pentru
\nca sistemul de colectare e inca slab, precum si scutirile si
\nexceptarile care priveaza statul de venituri realizabile. Ionut
\nDumitru sugera la un moment dat, in acest din urma sens, ca statul
\nsi-ar putea mari veniturile din impozitele pe stocul de capital (pe
\navere), din aplicarea unor taxe de mediu sau din redevente mai mari
\npercepute companiilor energetice, insa deocamdata subiectul
\nrelatiei cu acestea din urma ramane tabu pentru Guvern, care nu mai
\nvrea nici macar sa comenteze, de pilda, majorarile de preturi la
\nbenzina.<\/p>\n
Cealalta parte de vina pentru veniturile mici apartine insa
\ncompaniilor de stat, a caror ineficienta face obiectul criticilor
\ninsistente ale FMI inca din anii ’90. Statistica nu lasa loc de
\ndubii: la sfarsitul lui 2009 erau 722 de companii cu capital
\nmajoritar de stat, care contribuiau doar cu 6% la cifra de afaceri
\ntotala din economie, dar platile restante acumulate de ele, in
\nspecial fata de buget, insemnau 27,1% din totalul arieratelor din
\neconomie. Tot companiile de stat au ramas si cei mai mari datornici
\nla bugetele de asigurari sociale, totalul datoriilor restante catre
\nbugetul general consolidat insumand peste 2% din PIB in iunie 2010.
\nIn top cinci – aceiasi de pe lista de supraveghere speciala a FMI:
\nCFR, Compania Nationala a Huilei, Termoelectrica, Oltchim si
\nCNADR.<\/p>\n
Pierderile si arieratele companiilor unde statul e actionar
\nmajoritar reprezinta “un risc potential pe termen mediu la adresa
\nsustenabilitatii fiscal-bugetare”, apreciaza Ionut Dumitru, pentru
\nca preseaza asupra bugetului: pierderile lor au fost principala
\ncauza pentru care in 2009, deficitul bugetar dupa standarde
\neuropene a fost revizuit de la 8,3% la 8,6% si pentru care, mai
\nnou, UE a cerut Romaniei sa se alinieze acestor standarde atunci
\ncand raporteaza deficitul bugetar. Or, daca indisciplina financiara
\ndin companii duce deficitul peste tintele convenite cu FMI si UE –
\n4,4% in acest an si 3% din PIB la anul – atunci statul va avea o
\nproblema cu finantarea pe credit. “Deficitul nu trebuie sa ajunga
\nla 3% fiindca asa vrem noi, ci fiindca altfel nu te mai poti
\nfinanta de pe pietele externe”, spune Ionut Dumitru. Sau, in
\ntermenii lui Jeffrey Franks, Romania nu e SUA sau Germania, ca
\nsa-si permita luxul sa creasca deficitele ca sa stimuleze economia,
\nfiindca investitorii nu stau la coada ca sa cumpere obligatiuni
\nromanesti, cu rating slab, ci obligatiuni americane.<\/p>\n
Toate cele de mai sus explica foarte clar rezistenta din mediul
\npolitic si din opinia publica la ceea ce i se cere Romaniei:
\nprivatizarile sau lichidarile de companii inseamna someri in plus,
\nliberalizarile de preturi inseamna scumpirea cosului zilnic,
\nreducerea cheltuielilor sociale inseamna saracirea sau emigrarea
\nmultora, iar cresterea eficientei investitiilor publice se traduce
\nprin scaderea accesului la bani al clientelei partidelor.
\nPresedintele Consiliului Fiscal nu e, deci, din cale-afara de
\noptimist cand spune ca reducerea la 3% a deficitului in 2012 i se
\npare un obiectiv “provocator” sau “foarte ambitios”. Optimist se
\narata, in schimb, ministrul muncii, Ioan Botis, care a folosit (si
\nel) metafora Titanicului pentru economie, afirmand fara ironie ca
\ndatoria Guvernului e “sa-si gaseasca regimul cel mai bun de
\ninaintare” si ca “Titanicul va ajunge cu siguranta la
\ndestinatie”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cand trei iti spun ca esti beat, poate trebuie sa te culci: poate fi inteles asa faptul ca FMI, UE, Consiliul Fiscal sau Ambasada SUA spun mereu acelasi lucru statului roman. Cei mai nedormiti dau vina, in schimb, pe intentiile rele ale strainilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7208],"tags":[18780,188,150,10371,7433,15239,17438,9727,340,7152,15335],"class_list":["post-47124","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-servicii-financiare","tag-consiliul-fiscal","tag-economie","tag-energie","tag-evaziune","tag-fmi","tag-franks","tag-gitenstein","tag-liberalizare","tag-preturi","tag-privatizare","tag-titanic"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47124","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47124"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47124\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64453,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47124\/revisions\/64453"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47124"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47124"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47124"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}