{"id":47041,"date":"2011-04-10T22:32:00","date_gmt":"2011-04-10T22:32:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47041"},"modified":"2026-04-02T20:06:00","modified_gmt":"2026-04-02T20:06:00","slug":"conduce-una-dintre-cele-mai-mari-fabrici-de-cash-din-romania-ce-planuri-are-gheorghe-benea-pentru-loterie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=47041","title":{"rendered":"Conduce una dintre cele mai mari fabrici de cash din Romania. Ce planuri are Gheorghe Benea pentru Loterie?"},"content":{"rendered":"


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Din biroul aflat la etajul sase al cladirii in care se afla
\nsediul central al Companiei Nationale Loteria Romana, la
\nintersectia unor stradute inguste, in apropiere de Piata Unirii,
\nGheorghe Benea nu vede pe fereastra altceva decat blocuri si masini
\nparcate inghesuit si haotic. Ar fi de asteptat sa fie cu totul
\naltfel, dar omul care are pe mana una dintre cele mai puternice
\nfabrici de cash din economia romaneasca nu pare sa fie foarte
\nderanjat de acest lucru. Pentru ca, de obicei, nici n-are prea
\nmulta vreme sa admire peisajul.<\/p>\n

Cand a preluat pozitia de presedinte al companiei de stat, la
\ninceput de 2009, inlocuind-o pe Liliana Minca, Benea visa sa
\nconduca Loteria ca pe firma privata. “S-a dovedit a nu fi chiar
\natat de simplu”, spune acum managerul in varsta de 57 de ani intr-o
\ndiscutie cu BUSINESS Magazin. Insa nu pentru ca ar fi mai greu de
\ncoordonat ca orice alta companie, ci pentru ca orice pas presupune
\nmulta birocratie, iar miscarea angrenajelor pentru o decizie cat de
\nmica este atat de greoaie incat timpul pana la realizare poate
\najunge sa se masoare in luni, daca nu chiar ani. Un timp pe care
\nBenea nu pare foarte dispus sa-l accepte, pe de-o parte pentru ca
\nuneori este mai fezabil sa renunti la un proiect decat sa astepti
\nsa fie pus in aplicare, iar pe de alta parte pentru ca mandatul sau
\nse incheie peste doi ani si planurile pe care le are pentru Loterie
\nincap cu greu in acest interval: “In momentul in care vorbesti de
\nun brand national, te astepti ca lucrurile sa mearga ca unse. Dar
\nvorba <in afara e vopsit gardul si inauntru leopardul> se
\npotriveste in multe privinte”.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n


\n
<\/a>BILA 17
\nN-a fost simplu nici din punct de vedere financiar. Dupa 21 de ani
\nin diverse pozitii de conducere in fabrici de celuloza si hartie
\ndin tara, Gheorghe Benea a fost fortat sa-si schimbe punctul de
\nvedere asupra obiectivelor economice ale unei companii. Orice
\nafacere se concentreaza pe maximizarea profiturilor, insa, pentru
\nLoteria Romana, mai importante<\/p>\n

s-au dovedit a fi veniturile care ajung la jucatori sub forma de
\npremii sau la stat prin contributii la buget, chiar si cu pretul
\ndiminuarii profitului, la nevoie. “Recunosc, mi-am nuantat destul
\nde mult opinia si obiectivele pe care le aveam la inceput”, spune
\nBenea, mai ales acum, in contextul crizei.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n


\n
<\/a>Sa conduci una dintre companiile cu cei mai multi bani
\nlichizi din economie, o adevarata masinarie de cash intr-o piata in
\ncare patru firme din cinci au probleme din acest punct de vedere,
\nnu este insa deloc putin lucru. In fond, expresia “cash is king”
\neste cat se poate de adevarata, iar multi manageri si antreprenori
\nsunt dispusi la aproape orice pentru a asigura lichiditati, de la
\nrestructurari, schimbari in portofoliul de produse sau diminuare a
\ncosturilor si pana la adaptarea strategiei in ansamblu la noile
\nconditii de piata. “Loteria sta pe multi bani lichizi si nu are
\nprobleme din acest punct de vedere. Este asadar o sursa importanta
\nde cash pentru bugetul de stat si sustinuta prin masuri
\ncorespunzatoare”, spune Benea, la prima vedere un om modest, dar cu
\nlegaturi in lumea politica (a fost membru PSD si actual PDL), care
\nnu cauta sa epateze nici prin tinuta si nici prin biroul care, in
\nafara de dimensiuni, nu tradeaza cu nimic pozitia pe care o detine
\nin cea mai ravnita afacere a statului roman. De altfel, un singur
\nobiect lasa de inteles cu ce anume se ocupa managerul, o bila de
\nloterie cu numarul 17, ziua sa de nastere si un numar care pana
\nacum i-a purtat noroc, pe care a primit-o cadou in preajma
\naniversarii si care si-a gasit de atunci loc pe biroul sau.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n


\n
<\/a>Ce-i drept, n-a fost ferita de criza nici Loteria, cu
\ntoate ca se spune ca, in vremuri dificile din punct de vedere
\neconomic, cel mai bine o duc jocurile de noroc si bauturile
\nalcoolice. Problemele au inceput abia anul trecut, cand mediul
\nprivat era deja puternic afectat de probleme financiare, dar cand
\napareau si primele semne de revenire. “2009 a fost un an de varf
\npentru companie, iar 2010 a adus intr-adevar venituri mai mici,
\ninsa, printr-o politica prudenta de cheltuieli, profiturile s-au
\nmentinut la un nivel constant”, spune presedintele Companiei
\nNationale Loteria Romana.
\n
<\/a><\/p>\n<\/p>\n

<\/p>\n

CRESTERI SI SCADERI
\nIn moneda nationala, compania a avut in 2009 cel mai frumos bilant
\ncontabil din ultima perioada, cu incasari de 1,4 miliarde de lei,
\nin crestere cu aproape 15% fata de anul precedent si un profit net
\nde 150 de milioane de lei care s-a majorat fata de 2008 cu aproape
\n32%. In euro insa, lucrurile n-au mai aratat insa la fel de bine,
\navand in vedere minusul de aproape zece milioane de euro din cifra
\nde afaceri, pana la 336,7 milioane de euro; profitul mai mare cu
\naproape 15 procente raportat la moneda europeana, de 35,6 milioane
\nde euro, a fost suficient sa compenseze.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n


<\/a>In ansamblu, anul trecut a fost unul
\ndestul de prost pentru jocurile loteristice. S-a facut simtita
\ndestul de mult scaderea puterii de cumparare, precum si scaderea
\nconsumului pe fondul banilor mai putini la salariu, al precautiei
\nvizavi de cheltuieli si al eforturilor de a economisi cat de putin
\npentru vremuri chiar mai grele. Loteria Romana a tras linie cu o
\ncifra de afaceri in minus indiferent de moneda luata in calcul, mai
\nexact de 1,1 miliarde de lei (262,2 milioane de euro). Scadere care
\ns-a resimtit nu numai in cadrul companiei, ci si in economie,
\npentru ca o buna parte din aceasta suma merge catre bugetul de
\nstat, ceea ce a insemnat prin urmare si aici incasari mai mici fata
\nde anul precedent. Mai precis, suma in cauza a fost de 116 milioane
\nde lei (27,6 milioane de euro), de patru ori mai mult decat cele 31
\nde milioane de lei (7,3 milioane de euro) pe care le retine
\ncompania drept sursa de finantare a activitatii, ceea ce reprezinta
\nmai putin de 15% din totalul platilor pe care le face anual – la
\nbuget si pentru finantarea obiectivelor stabilite prin lege, dar si
\na proiectelor culturale sau sportive.<\/p>\n

“Dincolo de venituri, inclusiv un profit mai mare inseamna in
\nfinal sume in crestere alocate la bugetul de stat si folosite drept
\ninvestitii in diverse activitati din piata”, explica Gheorghe
\nBenea. Conform legii, doua procente din toate incasarile companiei
\nmerg catre Fondul Cultural National, institutie publica aflata in
\nsubordinea Ministerului Culturii si Patrimoniului National, iar din
\nprofitul contabil ramas dupa deducerea impozitului pe profit al
\nLoterieri Romane, cel putin 60% se repartizeaza pentru finantarea
\nconstructiei de locuinte pentru tineret si sali de sport.<\/p>\n

Profitabilitatea in sine nu este insa o problema pentru
\ncompanie, mai ales avand in vedere marja de peste 30 de procente,
\npeste nivelul mediu din multe sectoare ale economiei, ci tocmai
\nveniturile pe care Benea are in plan sa le creasca concomitent cu
\nmarja de profit estimata sa ajunga anul acesta la peste 35%. “Ar
\ntrebui sa incheiem anul cu un avans al incasarilor”, spune
\npresedintele fara a preciza totusi daca revenirea va fi cel putin
\nla nivelul anului 2009.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

DE UNDE VA VENI CRESTEREA?
\nO varianta ar fi atragerea unui numar mai mare de jucatori spre
\nprodusele existente ale companiei. Cea mai sigura metoda ar fi
\npremii mai mari, dar aici se formeaza un soi de cerc vicios –
\npremiile nu pot fi mai consistente daca nu exista jucatori mai
\nmulti si implicit venituri in crestere, iar jucatorii nu vor fi
\natrasi spre astfel de jocuri de noroc cata vreme potentialul de
\ncastig este mai redus decat inainte sau in alte tari europene. Anul
\ntrecut premiile au insemnat 61% din veniturile Loteriei Romane, in
\npondere mai mare fata de media de 55% din anii precedenti, crestere
\ndoar procentuala insa, avand in vedere incasarile mai mici. Mai
\nexact, anul trecut au fost platite premii totale de 176 de milioane
\nde euro, in timp ce in 2009 suma ajungea la peste 190 de milioane
\nde euro.<\/p>\n

“Calculul final e cat se poate de simplu: cu cat sunt mai mari
\nveniturile, cu atat cresc si sumele puse la bataie drept premii”,
\nrezuma Benea, cu explicatia ca Loteria Romana este obligata sa
\nacorde premii anuale ca procent din venituri, de 70% in cazul
\nvideoloteriei (aparatele de jocuri de noroc) sau de 40-50% pentru
\njocurile loteristice. Cu toate acestea, calculul depinde de
\napetenta consumatorilor pentru jocurile de noroc. La extragerile 6
\ndin 49, potentialul de joc al romanilor este estimat la circa 14
\nmilioane de variante, dar saptamanal se joaca ceva mai putin de
\ndoua milioane. Potentialul este plauzibil raportat la numarul de
\nromani care ar putea juca la loterie, tari precum Bulgaria sau
\nUngaria fiind cel mai bun exemplu. Acolo un numar mai mic de
\nlocuitori cumpara mai multe variante la un joc loteristic similar.
\nLa noi acest potential este nevalorificat, in parte si pentru ca
\nromanii nu au cultura unor asemenea jocuri de noroc.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Jocurile de tip loto inseamna acum doar 40% din venituri, cea
\nmai mare pondere apartinand videoloteriei (58%), in timp ce restul
\nrevine lozurilor, pariurilor si loteriei pasive. Si desi in cazul
\njocurilor loto introducerea unei extrageri suplimentare pe
\nsaptamana a insemnat incasari cu aproape 40% mai mari, miza
\nprincipala pentru cresterea veniturilor o reprezinta acum
\ndiversificarea portofoliului de produse.<\/p>\n

<\/p>\n

CORIDA
\nUnul dintre pariurile Loteriei Romanie este introducerea unei
\nloterii internationale, EuroLoto, in prima faza ca rezultat al unei
\ncolaborari cu loteria din Spania, co-autoare a renumitei
\nEuroMillions. “Am avansat destul de repede cu pregatirile tehnice
\nsi economice, insa ne-am incurcat in partea birocratica legata de
\nfiscalizare”, spune Benea. Prima extragere europeana ar fi trebuit
\nsa aiba loc cu ocazia sarbatorilor de Paste din acest an, dar mai
\nplauzibil pare sa fie acum finalul anului. Asteptarile sunt insa
\nfoarte mari pentru EuroLoto. Dat fiind ca premiul minim este de
\ncinci milioane de euro, suma care la extragerile 6 din 49 se
\nacumuleaza dupa mai multe luni fara castigator, romanii ar trebui
\nsa fie indemnati sa cumpere mai des bilete la loto. “Poturile pot
\najunge si la 45 de milioane de euro, pe cand in Romania cel mai
\nmare premiu de pana acum s-a situat sub 12 milioane de euro”, spune
\nDragos Badita, seful de marketing al Companiei Nationale Loteria
\nRomana. Pe termen mai lung, planurile ar fi ca loteria
\ninternationala sa fie extinsa si in alte tari europene, primele pe
\nlista fiind cele vecine – Moldova, Ungaria sau Bulgaria – urmate
\napoi de tari cu loterii nationale de anvergura, precum Italia.<\/p>\n

Nu in ultimul rand, o solutie pentru crestere ar putea fi data
\ninclusiv de extinderea prezentei in piata. In alte tari europene,
\nexista in medie o agentie loto la fiecare 1.100 de locuitori, dar
\nin Romania raportul este mai degraba de unu la 11.000. “Extinderea
\nretelei de agentii este unul dintre principalele obiective pentru
\nurmatoarea perioada, pana la finalul lui 2012 urmand sa existe cate
\no agentie la fiecare 8.000 de cetateni”, spune Gheorghe Benea. In
\nacest moment, reteaua numara 1.938 de agentii loto, dintre care 936
\nproprii, care functioneaza in spatii detinute de Compania Nationala
\nLoteria Romana sau inchiriate cu personal din companie, iar restul
\nin franciza, prin agenti economici care desfasoara activitati
\nloteristice si obtin venituri sub forma de comision din vanzarile
\nrealizate. Pe langa acestea, mai exista canale alternative de
\nvanzare a produselor companiei, precum 70 de magazine Inmedio, 30
\nde benzinarii OMV, 20 de puncte Carrefour Romania si 19 oficii ale
\nPostei Romane. Iar pe termen mediu, o prima extindere va fi data de
\nparteneriatul recent cu Posta Romana, unde sunt vandute bilete la
\njocurile loto si lozuri, numarul oficiilor urmand sa ajunga la 200
\npentru bilete si 7.000 pentru lozuri.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

INTRE GRECIA SI ROMANIA
\nAgentiile propriu-zise ar trebui sa ajunga in urmatorii doi ani la
\naproximativ 3.000, investitia necesara fiind probabil de ordinul
\nzecilor de milioane de euro. In calcul sunt luate si cheltuielile
\ncu echipamentele necesare, furnizate prin contract de compania
\ngreceasca Intralot, la care se adauga apoi costurile lunare pentru
\nfunctionarea agentiilor, care reprezinta cam 70-80% din incasari.
\nContractul pentru furnizarea de echipamente expira in 2013, insa
\nLoteria Romana spera sa ajunga la o rezolutie pana atunci, in urma
\nunei licitatii in conformitate cu legea achizitiilor publice, prin
\ncare sa aleaga viitorul furnizor. “Performanta aparaturii si pretul
\nsunt principalele criterii. Cu actualul furnizor suntem parteneri
\ndin 1992, deci cunosc bine piata si implicit au sanse mai mari in
\nfata unei companii noi in piata, insa decizia va fi luata in final
\nin urma unor proceduri riguroase de selectie”, spune Benea, cu
\nmentiunea ca asteapta acum propuneri din partea Intralot, intrucat
\nincearca sa evite ca Loteria Romana sa fie luata pe nepregatite
\npeste doi ani sau chiar sa gaseasca o solutie mai devreme de
\nfinalizare parteneriatului actual.<\/p>\n

Despre acest contract cu furnizorul de sisteme pentru loterie si
\njocuri de noroc Intralot s-a vorbit destul de mult in ultimii ani,
\nfiind socotit chiar de oficiali ai statului pagubos pentru Loterie;
\nAgentia Nationala de Administrare Fiscala (ANAF) a calculat ca
\nbugetul de stat a inregistat un minus de 46 de milioane de euro
\nnumai intre 2003 si 2006, insa sumele din toata perioada
\ncontractului sunt cu mult mai mari. Pentru amplasarea aparatelor de
\njoc in sediile agentiilor loto si interconectarea lor, Intralot
\nretine 75% din veniturile generate de respectivele aparate. Nu
\nexista insa in contract o valoare totala, Loteria fiind obligata sa
\nconsidere drept corecte evaluarile privind volumul exact al
\nechipamentelor necesare si sa accepte toate livrarile pe perioada
\ncontractuala indiferent de valoare.<\/p>\n

De la sine inteles, Intralot are tot interesul sa recastige
\ncontractul, pentru ca astfel ar fi asigurate operatiunile pe o
\npiata care inseamna in jur de 10% din cifra de afaceri a intreg
\ngrupului, de 903,6 milioane de euro in 2009. Daca se va intampla
\nsau nu, ramane deocamdata o loterie, insa grecii au inceput sa
\ncaute deja alternative si sa-si extinda activitatea pe piata. Anul
\ntrecut, Intralot a inaugurat 30 de agentii, in spatii de cateva
\nzeci de metri patrati, mizand pe castiguri de 7% din vanzarile de
\nbilete loto 6\/49, joker, noroc, loto 5\/40 si pronosport si 15 sau
\n20% pentru lozuri, in functie de modul de aprovizionare si
\ndecontare. Performantele n-au fost insa tocmai bune pana acum,
\nmotiv pentru care Netman, compania detinuta de Intralot care
\nopereaza agentiile, a si inchis deja cateva dintre ele. Dar daca se
\nschimba norocul, expansiunea viitoare ar trebui sa se intample in
\nacelasi ritm ca si pana acum.<\/p>\n

Tot pentru agentii, Benea are in plan si un proces de rebranding
\ncare va fi demarat cel mai probabil in acest an. Redesenarea
\nimaginii spatiilor de vanzare este pusa in discutie de mai multa
\nvreme si a fost in mod repetat amanata pe fondul investitiilor
\nfoarte mari necesare. Proiectul este insa aproape gata, iar
\ncheltuielile esalonate pe o perioada de patru ani au inceput sa fie
\nincluse in buget chiar din acest an, potrivit presedintelui
\nCompaniei Nationale Loteria Romana.<\/p>\n

<\/p>\n

ALBA-NEAGRA PE PIATA
\n“Reteaua de care dispun este foarte mare, dar nu este folosita la
\npotential maxim. Loteria ar putea produce mult mai multi bani decat
\nin prezent daca s-ar folosi de acest atu”, sustine Sorin
\nConstantinescu, presedintele Asociatiei Organizatorilor de
\nCazinouri din Romania si directorul general al cazinoului Regent
\ndin hotelul bucurestean Novotel. La nivel national, agentiile loto
\nformeaza cea mai ampla retea comparativ cu cazinourile sau casele
\nde pariuri, dar cu toate acestea Loteria are o cota de doar
\naproximativ 18,5% din piata totala a jocurilor de noroc din
\nRomania, mai exact banii cheltuiti de romani anual in acest sens,
\nconform calculelor BUSINESS Magazin, estimata la peste 1,7 miliarde
\nde euro cu tot cu cea neagra. “Cazinourile, pariurile sportive si
\naparatele de jocuri insumeaza anul trecut 600 de milioane de euro,
\nde patru ori mai putin fata de perioada de dinainte de criza”,
\nspune Constantinescu. La calcul se mai adauga jumatate de miliard
\nde euro din jocurile online si alte 325 de milioane de euro din
\npiata neagra cu aparate si mese de jocuri.<\/p>\n

Jocurile de noroc inseamna o sursa consistenta de bani lichizi
\npentru economie. Numai anul trecut, incasarile la bugetul de stat
\nde la cazinouri, case de pariuri si companii care opereaza aparate
\nde jocuri a fost de 250 de milioane de euro, din care 160 de
\nmilioane de euro au provenit din taxele fixe – 2.000 de euro pentru
\nfiecare aparat de joc si 5.000 de euro pentru fiecare masa de
\npoker, ruleta sau blackjack, la care se adauga si taxele de
\nlicenta, potrivit Asociatiei Organizatorilor de Cazinouri din
\nRomania. “Regent plateste lunar la buget 400.000 de euro”, spune
\nSorin Constantinescu despre unul dintre cele 13 cazinouri ramase in
\ntara, in conditiile in care inainte de criza erau cam 25. Restul au
\ndat faliment in ultimii doi ani, presati de taxele tot mai mari si
\nde banii din ce in ce mai putini alocati de pasionatii de jocuri de
\nnoroc pe fondul situatiei economice dificile.<\/p>\n

“Jocurile de noroc simt pulsul cash al pietei. In acest moment,
\nconcluzia e ca nu mai sunt bani lichizi pe piata”, mai spune
\nConstantinescu. Pentru cazinouri a devenit deja imposibil sa-si mai
\nacopere macar cheltuielile, motiv pentru care patronii aduc destul
\nde multi bani de acasa. O contributie la aceasta situatie a avut si
\ndisparitia jucatorilor cu bani, cam 40 de oameni care inainte de
\n2008 erau dispusi sa cheltuie de cateva sute de mii de euro si pana
\nla milion intr-o singura noapte la mesele de poker. Au mai ramas
\nacum doar cel mult 10, iar comportamentul lor s-a schimbat destul
\nde mult; daca in vremurile bune, castigau si continuau jocurile in
\nalte cazinouri, miscare care asigura astfel castiguri pentru
\nmajoritatea cazinourilor, acum pleaca cu orice suma in plus fata de
\nsuma initiala.<\/p>\n

Cei mici si-au diminuat si ei bugetul pus la bataie. De la o
\nsuma medie de 400 de euro per client, in conditiile in care acum
\npiata bucuresteana a cazinourilor este formata de aproximativ
\n10.000 de clienti pe luna, s-a ajuns acum la o medie de sub 100 de
\neuro. Rulajul cat mai mare care asigura castiguri a devenit astfel
\no Fata Morgana in aceste vremuri pentru patronii de cazinouri. “A
\ndevenit un produs de lux. Cei care jucau in cazinou s-au orientat
\nacum spre aparate, iar cei de la aparate au mers spre pariuri”,
\nsustine Sorin Constantinescu. Practic, s-au diminuat sumele
\ncheltuite, dar dorinta de joc a ramas la fel de mare in randul
\nconsumatorilor, motiv pentru care acestia n-au facut decat sa se
\nreorienteze catre alternative mai putin costisitoare.\n <\/p>\n

<\/p>\n

TARA PACANELELOR
\nAparatele de jocuri aduna cea mai consistenta parte din piata alba
\na jocurilor de noroc. Mai exact, romanii cheltuie 300 de milioane
\nde euro, suma la care se mai adauga inca pe atat la aparate care
\nfunctioneaza ilegal. In piata mai exista acum putin peste 43.000 de
\naparate, potrivit Ministerului Finantelor, la care se adauga 6.200
\nde aparate de tip videoloterie din posesia Loteriei Romane si inca
\n20.000 care functioneaza la negru, dupa estimarile lui
\nConstantinescu. Acestea din urma sunt in teorie scoase din uz si
\ndepozitate, lucru care trebuie declarat oficial, insa in practica
\nsunt folosite ilegal.<\/p>\n

Aparatele din aproximativ 9.500 de locatii sunt totusi
\natragatoare pentru jucatorii de noroc, pentru ca sumele cheltuite
\npot fi destul de mici, in medie de 50 de lei pe vizita. Prin
\nurmare, oamenii au sentimentul ca nu cheltuie mult si revin mai des
\ndecat in cazinou, spre exemplu, iar un aparat ajunge astfel sa
\nincaseze 500 de euro intr-o luna.<\/p>\n

La loto, cheltuiala medie a unui jucator este mai mica de 4 lei,
\nmai exact 0,75 de euro pe cap de locuitor, cu mult sub media de 7,5
\neuro la nivel european. Jucatorul tipic este barbat, locuieste la
\noras, are studii medii, varsta cuprinsa intre 30 si 49 de ani si
\njoaca in general doua variante pe biletul loto. “Loteria are insa
\njocuri pentru toate buzunarele, asa incat sa compensam diminuarea
\nbugetului alocat de consumatori”, sustine Dragos Badita, seful
\nserviciului marketing al Companiei Nationale Loteria Romana. De
\naltfel, numarul jucatorilor nu s-a redus pana acum, pentru ca s-au
\ncernut cei care jucau ocazional, atrasi de castiguri foarte mari la
\njocuri. Casele de pariuri online au ridicat insa din 2008 incoace o
\nproblema, insa exista planuri pentru lansarea unor astfel de jocuri
\nsi in portofoliul Loteriei, chiar daca Benea nu da un termen exact
\npentru acest plan.<\/p>\n

In competitia cu cazinourile, casele de pariuri sau salile de
\njocuri, Loteria are insa un avantaj greu de ignorat. “Are
\ncredibilitate, pe cand restul industriei are o imagine patata,
\nlucru la care au avut o contributie si filmele sau povestile cu
\nmafioti”, argumenteaza Sorin Constantinescu. Credibilitate care nu
\nface decat sa creasca apetitul romanilor pentru jocuri de noroc si
\nimplicit sa traga in sus si restul industriei. “Revenirea jocurilor
\nde noroc la cifrele de altadata nu va fi insa usoara si va avea loc
\natunci cand va iesi si economia din criza”, adauga presedintele
\nAsociatiei Organizatorilor de Cazinouri din Romania. Gheorghe Benea
\npare ceva mai optimist, mai ales avand in vedere planurile pentru
\nLoteria Romana. Deocamdata insa, perspectivele pentru restul
\njocurilor de noroc nu sunt prea bune, dar exista toate sansele sa
\nse schimbe norocul.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Pana in 2013, Gheorghe Benea are in mana fraiele uneia dintre cele mai mari fabrici de bani cash din economie. Loteria Romana genereaza anual lichiditati de sute de milioane de euro, un lux de care nu se mai pot bucura de ceva timp cele mai multe companii din tara. Scaderea incasarilor din ultimii ani a redesenat insa obiectivele lui Benea, care trebuie acum sa creasca veniturile cu orice pret, chiar daca asta inseamna sacrificarea profiturilor.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,22050,8312,10611],"class_list":["post-47041","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-gheorghe-benea","tag-incasari","tag-loteria-romana"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47041","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=47041"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47041\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87549,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/47041\/revisions\/87549"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=47041"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=47041"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=47041"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}