Omul bolnav al Europei are din nou nevoie de medicamente, dar de
\ndata asta ar cam trebui sa-si scrie singur reteta. Dupa ce anul
\ntrecut finantatorii internationali – Banca Mondiala, Fondul Monetar
\nInternational si Comisia Europeana – au pus in fata Greciei un
\npachet de 110 miliarde de euro ca sa nu ajunga in incapacitate de
\nplata, in 2011 Atena trebuie sa stranga si mai mult cureaua pentru
\na primi urmatoarele transe din programul de credit, dar si pentru a
\nputea incepe sa-si plateasca o parte din datoria totala de circa
\n300 de miliarde de euro – peste 150% din Produsul Intern Brut.
\nGuvernul condus de Giorgios Papandreou urmeaza sa anunte pana la 15
\naprilie un plan de masuri fiscale pe termen mediu, care trebuie sa
\narate cum isi propune sa faca rost, intre 2012 si 2015, de 22 de
\nmiliarde de euro, ca sa mai echilibreze bugetul statului.<\/p>\n
Pe hartie, zerourile se insira de la sine si socotelile par
\nsimple: din aceste 22 de miliarde de euro, 15 miliarde vor veni din
\nreducerea cheltuielilor (circa 150.000 de posturi din sectorul
\npublic vor fi reduse in aceeasi perioada; nu va speriati, hartia
\nsuporta orice – Romania a redus 107.230 de posturi intre decembrie
\n2008 si octombrie 2010), iar restul de 7 miliarde din cresterea
\nveniturilor. In plus, anul acesta cheltuielile vor fi reduse cu 1,8
\nmiliarde de euro, pentru ca bugetul sa se incadreze in tinta de
\ndeficit de 7,5%. Daca asta vi se pare accesibil, tineti cont ca in
\nurmatorii patru ani guvernul s-a mai angajat sa obtina alte 50 de
\nmiliarde de euro din privatizarea de active ale statului, nivel
\nconsiderat cel putin prea optimist de aproape toti analistii
\nexterni.<\/p>\n
Ca ilustrare a faptului ca rabdarea pietelor internationale a
\najuns aproape de punctul de fierbere, agentia de rating Standard
\n& Poor’s a redus saptamana trecuta ratingul Greciei de la BB la
\nBB- cu perspectiva negativa, ceea ce inseamna ca urmatoarea
\nreducere va duce Atena nu doar cu o treapta, ci cu doua sub nivelul
\nde “investment grade”, considerat acceptabil pentru creditarea
\nexterna; asa s-a ajuns ca dobanda la obligatiunile grecesti cu
\nscadenta la doi ani sa ajunga la 15,5%, dublu fata de Portugalia,
\nprivita in ultima perioada ca urmatoarea victima a neincrederii
\npietelor. De asemenea, asigurarea in caz de incapacitate de plata a
\ndatoriilor Greciei a ajuns la ametitorul nivel de 9,75%, ceea ce
\ninseamna ca polita pentru 10 milioane de dolari datorie a Greciei
\nin urmatorii cinci ani costa 975.000 de dolari.<\/p>\n
Agentiile de rating se uita nu la promisiunile guvernului
\nsocialist condus de Papandreou, ci la indicatorii macroeconomici si
\nla ce se ascunde in spatele lor. Spre exemplu, la prima vedere,
\nevolutia PIB in 2009 si 2010 a fost oscilanta, dar nu
\ninspaimantatoare: dupa o crestere de 1,4% a urmat un recul de 1,4%;
\ninsa raportand PIB din ultimul trimestru din 2010 la cel din
\nultimul trimestru al lui 2009 rezulta o scadere abrupta de 6,6%,
\ncare a venit de mana cu reducerea cu 20% a vanzarilor din comert,
\nca urmare a masurilor de austeritate impuse de la jumatatea anului
\ntrecut. De asemenea, potrivit unor date preliminare referitoare la
\ndeficitul bugetar, guvernul a ratat binisor tinta de 9,4% pentru
\n2010 si a ajuns cam la 10% din PIB, ceea ce a contribuit si mai
\nmult la cresterea neincrederii in capacitatea guvernului atenian de
\na duce la capat orice alte promisiuni fiscale.<\/p>\n
Paradoxul face ca vestea proasta a coborarii ratingului (primita
\nde altfel cu explozii de indignare si la Atena, dar si la Comisia
\nEuropeana) sa vina dupa si din cauza unei vesti bune: liderii
\neuropeni reuniti la Bruxelles la 24-25 martie au decis nu doar sa
\ndubleze maturitatea creditului Greciei, pana la peste 7 ani, si
\nsa-i reduca dobanda, dar si sa schiteze modelul Mecanismului de
\nStabilitate Europeana (ESM), succesorul actualului Fond de
\nStabilitate (EFSF) creat anul trecut dupa salvarea Greciei. Agentia
\nde rating Fitch, care inca nu luase o decizie referitoare la
\nGrecia, a explicat ca prin coagularea formei viitorului ESM (care
\nva intra in vigoare din 2013) cresc sansele ca investitorii sa fie
\ndescurajati sa mai cumpere datoriile statelor cu credibilitate
\nindoielnica si sa prefere titlurile europene, cu rating maxim.<\/p>\n
<\/p>\n
Pare asadar putin probabil ca Atena sa mai gaseasca intelegere
\nla investitori pentru a-si rostogoli datoriile – in 2012, tara
\ntrebuie sa stranga de pe piete 25 de miliarde de euro, cifra care
\nin acest moment pare de neatins; in plus, luna aceasta, Banca
\nCentrala Europeana este asteptata sa anunte cresterea dobanzii de
\nreferinta, dupa ce inflatia in zona euro a crescut de la 2,4% in
\nfebruarie la 2,6% in martie, ceea ce pentru Grecia inseamna inca un
\nobstacol in calea spre finantare. Insa in cazul ei se complica ceva
\nmai mult problema clasica a statelor aflate in dificultate care
\nsunt impinse sa ia finantare internationala, sa adopte masuri de
\nausteritate ca sa se incadreze in parametrii finantarii si apoi sa
\ndescopere ca economia s-a sufocat si ca nu-si mai pot achita
\ndatoriile.<\/p>\n
Grecia are o istorie recenta total nefavorabila increderii pe
\ncare o pretinde de la investitori: nu doar ca este singura tara din
\nUE care a mintit blocul european cu privire la fundamentele sale
\nmacroeconomice, dar cultura disimularii s-a propagat la mai toate
\nnivelurile societatii sub forma de evaziune fiscala, ceea ce face
\nfoarte dificila orice incercare de reasezare bugetara; FMI
\nestimeaza ca economia gri, compusa din evaziune fiscala si
\ncoruptie, aduna cam 27% din PIB in fiecare an, aproape triplu fata
\nde media de 11% a celor 34 de membre ale Organizatiei Europene
\npentru Cooperare si Dezvoltare (OECD).<\/p>\n
Desi guvernul si-a propus sa obtina 50 de miliarde de euro din
\nprivatizari pana in 2015, premierul Papandreou a fost deja nevoit
\nsa promita, in fata reactiilor de tip “nu ne vindem tara”, ca va
\npromova o lege care sa oblige orice guvern sa aiba acordul
\nparlamentului ca sa instraineze orice petic din pamantul Greciei.
\nDincolo de retorica politica – rare sunt guvernele de coalitie in
\nGrecia, deci oricum ar exista majoritatea parlamentara care sa
\nadopte o astfel de masura cand va fi cazul – Papandreou a aratat ca
\nsensibilitatea sa electorala este mai importanta decat arhitectura
\nbugetara pe care s-a angajat sa o puna in practica. In plus,
\nsituatia terenurilor in Grecia este cel putin ambigua: nu exista un
\nregistru unic in care loturile sa poata fi identificate cu
\nprecizie, ministrul de finante Giorgios Papaconstantinou spunea
\nrecent parlamentarilor ca 40% din proprietatile statului sunt in
\nlitigiu, iar pentru alte 25% nu exista suficiente date referitoare
\nla statutul lor juridic.<\/p>\n
“Perlele coroanei” la privatizare ar putea fi detinerile
\nstatului in sistemul bancar – 77% din ATEbank, in valoare de 570 de
\nmilioane de euro, pachetul majoritar la operatorul de
\ntelecomunicatii OTE, cele 850 de porturi ale tarii sau in
\ncompaniile de utilitati. Impreuna cu perlele, Grecia ar mai putea
\nscoate la vanzare si Cenusaresele din industria de aparare si din
\ncea feroviara (care reuseste de una singura sa gaureasca in fiecare
\nan bugetul cu un miliard de euro), dar si total nefolositorul
\ncomplex olimpic dezvoltat pentru Jocurile Olimpice din 2004 si
\nnemaifolosit de atunci. Problema, atrag atentia analistii, este ca
\nnici in cele mai optimiste calcule nu se ajunge la valoarea de 50
\nde miliarde de euro, iar preturile de lista ale activelor
\nrespective ar putea fi mult diminuate de neincrederea
\ninvestitorilor sau chiar de tendinta lor fireasca de a forta mana
\nguvernului pentru a obtine preturi de achizitie mai bune.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Daca majoritatea analistilor economici nu se insala, Grecia a ajuns la capatul drumului si mai are in fata doar doua optiuni: sa declare incapacitatea de plata a datoriei externe sau sa amane declararea ei prin impunerea unor noi masuri de austeritate cu care spera sa convinga pietele ca inca mai merita creditata. Dar sunt tot mai putini cei care cred in promisiunile grecesti.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[7734,188,5842],"class_list":["post-46940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-analisti","tag-economie","tag-grecia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46940"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46940\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64264,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46940\/revisions\/64264"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}