In conditiile in care la mai bine de o luna de la implementare
\nnu a fost finantat niciun proiect, programul reprezinta pentru
\ntinerii romani un dublu extemporal: un test al abilitatilor
\nantreprenoriale, cat si un test al rabdarii. Inedit, legea a creat
\nsi un soi de portite fiscale.<\/p>\n
Neculai Pantelimon este adminis-tratorul primei firme
\ninregistrate la Registrul Comertului in baza legii prin care
\nGuvernul acorda 10.000 de euro pentru tinerii intreprinzatori.
\nBacauanul de 24 de ani, proaspat absolvent al Facultatii de Drept
\nsi Sociologie de la Brasov, a gandit un proiect online de promovare
\nsi socializare pentru firmele din Romania. Dupa depunerea
\nproiectului pe site-ul agentiei pentru IMM-uri pe 22 februarie, i
\ns-a comunicat de catre autoritati ca va primi rezultatul evaluarii
\nin “maxim 45 de zile lucratoare de la data depunerii”. La sfarsitul
\nlunii martie, alte 500 de proiecte asteapta unda verde de la stat,
\ninsa nicio firma nu a primit vreun ban.<\/p>\n
“A fost mai dificil la inceput pentru ca nu am avut procedurile
\nde evaluare si verificare a proiectelor”, spune Cristian Haiduc,
\ndirectorul Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si Programelor
\npentru IMM-uri (AIPPIMM), subliniind ca se asteapta ca primele
\nrezultate sa fie livrate la inceputul lunii aprilie. Conform
\ninstitutiei, fiecare proiect este aprobat daca strange un punctaj
\nminim de 60 de puncte, evaluarea fiind facuta de un soft care
\nverifica daca ceea ce a scris aplicantul este adevarat: de exemplu,
\ndaca spune ca vrea sa aiba 4 salariati, la elaborarea bugetului de
\ncheltuieli trebuie sa prinda salariile aferente celor 4
\nangajati.
\nIncercarile de stimulare a tinerilor prin acordarea unor fonduri de
\npana la zece mii de euro nerambursabili poate fi inclusa in acelasi
\ncapitol cu “Prima Casa” si “Primul Siloz”. Daca rezultatul celor
\ndoua programe este in continuare dezbatut, “Prima afacere” pare,
\ncel putin in teorie, o initiativa care ar putea ajuta concret
\neconomia prin crearea de locuri de munca si stimularea micilor
\nfirme.<\/p>\n
In nota de motivare din ghidul pentru accesarea programului,
\nMinisterul Economiei precizeaza ca, in Romania, un tanar din o suta
\ndecide sa inceapa o afacere pe cont propriu, fata de unu din patru
\ntineri in Cehia, Polonia sau Ungaria. Un studiu despre
\nantreprenoriat, realizat anul trecut in randul tinerilor din
\nprincipalele centre universitare din tara, a aratat ca peste 70%
\ndintre ei s-au gandit sa isi demareze propria afacere, insa doar
\n17% au facut eforturi in acest sens, pentru ca accesul la
\ninformatii este inca destul de limitat.<\/p>\n
Statul a pus la bataie anul acesta aproape 5 milioane de euro
\nintr-un program menit sa scoata macar un mic Steve Jobs de Romania.
\nFiecare plan de afaceri poate beneficia de o finantare de pana la
\n10.000 de euro, daca cel care o cere vine cu o suma egala din
\nfonduri proprii sau credit. In plus, solicitantul poate beneficia
\nde garantii de la Fondul de Garantare de pana la 80% dintr-un
\ncredit de maximum 80.000 de euro. Programul a dat nastere unui nou
\nspecimen in terminologia firmelor: SRL-D, cu D de la debutant. Noua
\nfirma trebuie sa angajeze cel putin doi angajati, dar beneficiaza
\nde scutiri de taxe pentru primii patru angajati. Antreprenorul
\ntrebuie sa reinvesteasca insa 50% din profitul anual.<\/p>\n
In primele zece zile de la demararea proiectului (11 februarie,
\ndata publicarii OUG 6\/2011, care stabileste cadrul legal al
\nprogramului), la Registrul Comertului s-au inscris 657 de
\nmicrointreprinderi. O luna mai tarziu, numarul aspirantilor s-a
\ndublat, pentru ca la finalul lunii martie sa fie consemnate aproape
\n1.500 de firme inscrise ca SRL-D-uri, si inca atatea care asteptau
\naprobarea. Datele Agentiei pentru Implementarea Proiectelor si
\nProgramelor pentru IMM-uri arata insa ca doar 540 dintre firmele
\ninscrise au solicitat fonduri nerambursabile de la Guvern. Ce se
\nintampla cu celelalte? Sorin Marciu, un avocat din Arges, spune ca
\ncei mai multi dintre clientii pentru care a asigurat consultanta de
\ninfiintare a firmelor incercau sa profite de scutirile fiscale
\nacordate pentru angajatii noilor SRL-D-uri. Conform actului
\nnormativ, primii patru angajati ai nou-infiintatei firme
\nbeneficiaza de scutirea contributiilor sociale, chiar daca solicita
\nsau nu finantare de la guvern. “Noi am colaborat cu 7-8 firme, cu
\ndomeniu de activitate in intretinerea si reparatia autovehiculelor,
\ninsa majoritatea nu erau interesate sa urmareasca mai departe
\natragerea fondurilor nerambursabile. Ce i-a atras sa infiinteze un
\nSRL-D a fost scutirea de taxe”, spune Sorin Marciu.<\/p>\n
<\/p>\n
Valentin Iordache este unul dintre cei 33 de tineri antreprenori
\ndin Arges si printre primii zece din tara care si-au inmatriculat
\nun SRL-D pana la sfarsitul lunii martie. “Pe mine nu prea m-ar
\ninteresa partea de finantare. Dureaza mult si nu merita, mai ales
\nacum ca piata este moarta”, spune tanarul care marturiseste ca
\nscopul sau a fost sa transfere afacerea de familie cu geamuri
\ntermopane de pe numele fratelui sau pentru a beneficia de scutirea
\nde taxe pentru angajati. “Deocamdata nu am cum sa asigur aportul
\npersonal, iar la credit nici nu ma gandesc. In curand termin de
\nplatit creditul afacerii cu termopane luat in urma cu cinci ani si
\nnu vreau sa mai vad rate pentru o perioada.” Valentin recunoaste
\ninsa ca in familie se discuta posibilitatea pentru o noua afacere,
\n“o spalatorie auto sau o vulcanizare”, insa “pentru asta iti
\ntrebuie 50.000 de euro”, iar banii de la guvern nu ar ajunge.<\/p>\n
Alti trei tineri antreprenori aflati pe lista primilor zece
\nentuziasti care si-au infiintat noile firme au spus ca renunta fie
\ndin cauza fondurilor insuficiente, fie din cauza ritmului lent al
\nprogramului.<\/p>\n
Exista insa si optimisti. Ionita Petre, un economist din Arges,
\nspune ca a depus impreuna cu sotia sa un proiect de prelucrare a
\ndatelor contabile, pentru care a cerut o finantare guvernamentala
\nde 8.500 de euro.
\nIn ceea ce priveste domeniile de activitate alese de firmele
\ninscrise, cele mai multe solicitari trimit la segmente care seamana
\nmai degraba cu initiativele de afaceri ale anilor ’90: intretinerea
\nsi repararea autovehiculelor, fabricarea painii si a produselor de
\npatiserie, restaurante, constructii si comert cu alimente. Aceste
\ncinci domenii din totalul de aproape 250 alese de antreprenori au
\natras un sfert din initiativele de afaceri. Drumul de la ateliere
\nde vulcanizare si brutarii la afaceri inovatoare care sa concureze
\nchiar si pe plan european pare sa traverseze inca etapa micilor
\nzvacniri antreprenoriale, in parte din lipsa capitalului suficient
\nsi a procedurilor mai rapide, dar si pentru ca, cel putin
\nstatistic, antreprenorul roman pare mai atras de directiile
\ntraditionale de afaceri. In tabara cealalta, afacerile noi se
\nhranesc cu optimism. Neculai Pantelimon, bacauanul care vrea sa
\natraga antreprenorii romani pe un portal dedicat de socializare si
\npromovare, crede ca cei 13.000 de euro pe care-i va pune langa
\nfondurile de 10.000 de euro de la Guvern ii vor aduce in primul an
\nde functionare o cifra de afaceri de circa 60.000 de euro. Pentru
\nel, “diferenta dintre reusita si esec in cele mai multe cazuri este
\ndata de perseverenta pe care o afisam”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Finantarea micilor afaceri cu 10.000 de euro nerambursabili de la stat, una dintre initiativele legislative ale executivului local pentru combaterea recesiunii, a fost anuntata cu entuziasm la inceputul lunii februarie, dar isi asteapta in continuare primele rezultate.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[401,472,7981,518],"class_list":["post-46915","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-antreprenoriat","tag-finantare","tag-firme","tag-rezultate"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46915","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46915"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46915\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64240,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46915\/revisions\/64240"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46915"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46915"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46915"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}