{"id":46886,"date":"2011-04-04T09:00:00","date_gmt":"2011-04-04T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46886"},"modified":"2026-04-02T20:01:43","modified_gmt":"2026-04-02T20:01:43","slug":"sampanie-si-prostie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46886","title":{"rendered":"Sampanie si prostie"},"content":{"rendered":"<p>Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, critica de<br \/>\ncurand confuzia de termeni intre criza si recesiune, indemnand<br \/>\nopinia publica sa nu astepte nicio minune de la data de 1 aprilie,<br \/>\nconsiderata a aduce sfarsitul recesiunii, ori de la data de 12 mai,<br \/>\ncand Statistica va comunica verdictul privind PIB pe primul<br \/>\ntrimestru. Ba mai mult, acelasi Vasilescu spunea ca poate nici la<br \/>\nanul nu iesim din criza, afirmatia cu care l-a citat presa fiind<br \/>\n&#8220;Dumnezeu stie cand o sa iesim din criza&#8221;.<\/p>\n<p>Daca ar fi sa fim rigurosi cu definitia cea mai vehiculata a<br \/>\nrelansarii dupa recesiune &#8211; doua trimestre de crestere consecutiva<br \/>\nfata de trimestrele corespunzatoare din anul anterior -, atunci<br \/>\nne-ar mai trebui probabil inca trei luni ca sa iesim din recesiune.<br \/>\nPremierul Emil Boc ar gresi deci cand spune ca in martie vom fi<br \/>\niesit din recesiune, luand ca baza doar cresterile fata de<br \/>\ntrimestrele precedente. Dupa datele INS, economia a crescut in<br \/>\nultimul trimestru din 2010 cu 0,1% fata de trimestrul precedent,<br \/>\ndar fata de perioada corespunzatoare din 2009 a scazut cu 0,6%.<br \/>\nAsadar, chiar daca in perioada ianuarie-martie PIB va fi crescut<br \/>\nfata de ianuarie-martie 2010, ar mai fi nevoie de inca un trimestru<br \/>\npentru iesirea din recesiune.<\/p>\n<p>Dar aceasta definitie tehnica nu e unanim acceptata, din cauza<br \/>\nsituatiilor cand activitatea economica e constant slaba, chiar daca<br \/>\nPIB scade doar intermitent, dar si din cauza faptului ca evolutia<br \/>\nPIB ca singura masura produce strutocamile precum cele definite<br \/>\nacum de economistii FMI drept &#8220;jobless recovery&#8221; (relansare<br \/>\nneinsotita de crearea de locuri de munca, adica venita exclusiv din<br \/>\ncresterea profiturilor companiilor) sau &#8220;creditless recovery&#8221; (cand<br \/>\nbancile sunt substituite de stat ca factor de stimulare a<br \/>\neconomiei, care creste din majorari de stocuri, din jocul<br \/>\nvalutelor, din tiparnita bancii centrale si din &#8220;grasimea&#8221; firmelor<br \/>\nprivilegiate de globalizare). In SUA, de pilda, recesiunea e<br \/>\ndefinita de Oficiul National de Cercetare Economica drept un declin<br \/>\nsemnificativ al activitatii economice timp de mai multe luni, care<br \/>\nse reflecta in PIB real, venitul real, somaj, productie industriala<br \/>\nsi comert; neexistand deci norma celor doua trimestre de scadere,<br \/>\nlipseste si norma relansarii definita dupa alte doua trimestre de<br \/>\ncrestere.<\/p>\n<p>O masura propusa de alti economisti este somajul, recesiunea<br \/>\nfiind identificata atunci cand rata somajului creste cu mai mult de<br \/>\n1,5% in decurs de 12 luni. La noi insa, migratia fortei de munca si<br \/>\neconomia subterana au alterat constant statistica, dupa cum se vede<br \/>\nsi din ultimele date ale Comisiei Nationale de Prognoza, din<br \/>\naceasta luna, care indica o rata a somajului inregistrat de 4,4% in<br \/>\n2008, 7,8% in 2009, 6,9% in 2010 si 6,8% pentru 2011. Relevant e<br \/>\ninsa in datele CNP faptul ca institutia nu indrazneste sa prevada o<br \/>\nscadere cu mai mult de 0,1% a ratei somajului in acest an, ceea ce<br \/>\ninseamna ca de la 4,6 milioane de persoane ocupate pe piata muncii<br \/>\nla sfarsitul lui 2010 s-ar ajunge doar la 4,623 milioane la<br \/>\nsfarsitul acestui an, pentru ca in 2012 numarul celor cu loc de<br \/>\nmunca sa fie de 4,669 milioane.<\/p>\n<p>O definitie mai bine intemeiata economic a recesiunii este cea<br \/>\nbazata pe diferenta dintre PIB real si PIB potential; in graficele<br \/>\nBNR, aceasta diferenta apare ca o prapastie al carei fund se<br \/>\ngaseste undeva la sfarsitul lui 2010, cu o deviatie fata de PIB<br \/>\npotential de peste 6%, pentru ca iesirea la lumina sa se faca<br \/>\ntreptat si incet, spre mai putin de 3% la sfarsitul lui 2012, dar<br \/>\ntot fara a se ajunge la liman (iar graficele actuale ale BNR acolo<br \/>\nse termina). Cu aceasta ne putem intoarce cu mai putina emotie la<br \/>\nspusele lui Adrian Vasilescu despre criza si recesiune.<\/p>\n<p>Ce relevanta are deci afirmatia premierului Emil Boc despre<br \/>\niesirea din recesiune la sfarsitul lui martie? Ea marcheaza o<br \/>\npremiera: faptul obiectiv ca pentru prima oara din 2008 incoace, o<br \/>\nestimare facuta de un oficial se indeplineste, fie ea si<br \/>\nreferitoare la faptul ca economia a crescut in loc sa scada. Iar<br \/>\nacesta e un fapt care trebuie luat ca atare, nici mai mult, nici<br \/>\nmai putin decat este. Cine vrea poate sa interpreteze totul in<br \/>\ncheie politica si fie sa ridice in slavi autoritatile, fie sa le<br \/>\nironizeze, jucandu-se de-a desfacutul sampaniei de 31 martie. Cine<br \/>\nare chef poate sa mearga chiar mai departe, interpretand drept<br \/>\ncriza nu doar situatia (finita si masurabila economic) care<br \/>\npremerge si subzista recesiunii, ci tot ce ne-nconjoara din 1989<br \/>\nsau din 1945 incoace, cu concluzia-cliseu ca Romania e intr-o criza<br \/>\nperpetua de unde, dupa caz, ne poate scoate opozitia, un guvern<br \/>\nstrain, o revolutie sau poate nimeni, niciodata. Dar ar fi, vorba<br \/>\nlui Ponta intr-un cu totul alt context, &#8220;mai mult decat o greseala<br \/>\n&#8211; o prostie&#8221;.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Un comentator se intreba in seara de 31 martie daca e cazul sa desfacem sampania ca sa sarbatorim iesirea din recesiune. Altii se margineau sa reflecteze, amar, ca de recesiune poate scapam, dar de criza niciodata. Nu parea nimeni sa stie despre ce vorbeste.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[21923,188,7236,7104,179],"class_list":["post-46886","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-crenguta-nicolae","tag-economie","tag-editorial","tag-opinii","tag-recesiune"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46886","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46886"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46886\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64212,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46886\/revisions\/64212"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46886"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46886"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46886"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}