Participantii la BUSINESS Club au incercat sa
\ndefineasca clasa de mijloc si modul cum criza economica a afectat
\nveniturile, consumul si dinamica acestei categorii
\nsociale.<\/u><\/strong><\/p>\nBUSINESS MAGAZIN: Mai exista clasa de mijloc in Romania dupa
\ntrei ani de criza? Ce s-a intamplat cu aceasta clasa de mijloc in
\ncontextul programelor guvernamentale de repornire a economiei si de
\nreducere a cheltuielilor bugetare care au afectat segmente destul
\nde importante din populatie? Bineinteles, trebuie luate in calcul
\nsi definitiile destul de variate ale clasei de mijloc – in India,
\nspre exemplu, se spune ca e de ajuns ca omul sa detina o
\nproprietate pentru a se incadra in aceasta categorie sociala, in
\nMarea Britanie se ia in calcul educatia, proprietatile si functia
\nde conducere detinuta. Pentru romani definitia pare sa fie mai
\nsimpla: sa existe bani pentru ratele la casa, mancare in frigider
\nsi cate o vacanta in strainatate pe an, adica in ansamblu costul de
\nviata sa nu fie o problema.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Parerea mea despre clasa de mijloc pe
\ncare am luat-o in calcul in analizele de business este ca e formata
\ndin oameni cu un venit de cel putin 10.000 de dolari pe an,
\nclasificare de altfel valabila peste tot in Europa de Est.<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Asa este. Din punctul de
\nvedere al scoringului bancar, ce inseamna venituri sub 600 de euro
\npe luna se incadreaza sub medie. Am participat la un forum cu una
\ndintre bancile din Romania care incerca sa se adreseze si romanilor
\ncu venituri sub medie si definea media la venituri de 600 de euro
\npe luna. E vorba insa de incasarile pe familie, nu pe cap de
\nlocuitor.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Eu nu sunt de acord cu limitarea
\ndefinitiei doar la venituri. M-am uitat si eu pe internet pentru a
\nintelege cum definesc altii clasa de mijloc si am descoperit ca
\ntermenul vine din Evul Mediu, cand oamenii erau fie nobili, fie
\nsaraci, iar mestesugarii si orasenii erau exclusi. Eu as defini
\ncategoria prin oamenii care reusesc sa aduca un aport pentru o
\ncrestere sanatoasa si organica a societatii din toate punctele de
\nvedere – economic, prin plata taxelor, social, prin capitalul de
\nknow-how si initiativele care ajuta alti membri ai societatii.<\/p>\n
<\/p>\n
FADY CHREIH, REGINA MARIA: Ati definit un pic si categoria
\nantreprenorilor care se incadreaza in clasa de mijloc. Din punctul
\nmeu de vedere, cred ca in clasa de mijloc intra o persoana care are
\nvenituri lunare nete cuprinse intre 800 si 1.500 de euro pe luna,
\nare o pozitie de middle-management intr-o companie, din punctul de
\nvedere demografic este casatorita si are cel putin un copil si isi
\npermite macar o vacanta in strainatate pe an.<\/p>\n
CARMEN PELI, PELIFILIP: Dar cei care sunt peste acest prag cum
\nvi se par? Sunt o categorie exclusivista?
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Nu, cei cu venituri de peste 1.500 de
\neuro pe luna se incadreaza in clasa de mijloc superioara. Au alte
\nnevoi si sunt adresati diferit de companii, pentru ca interesele
\nlor din punct de vedere social si cultural sunt altele.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Privind strict acest caz al unui
\nmiddle-manager cu un salariu de 1.500 de euro pe luna, ce se
\nintampla cu cel care in perioada de dinainte de 2008 a luat un
\ncredit si are acum o rata de 1.200 de euro pe luna.
\nFADY CHREIGH, REGINA MARIA: Nu, eu ma refeream la banii care ii
\nraman net in mana, degrevate de asemenea cheltuieli.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Clasa medie n-are legatura cu studiile.
\nCel putin acesta e punctul meu de vedere.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Sunt de acord.<\/p>\n
CARMEN PELI, PELIFILIP: Ar trebui totusi luate in considerare,
\npentru ca exista oameni care clar nu fac parte din corpul social al
\nclasei de mijloc. Sa spunem teribilistii, poate manelistii, in tot
\ncazul o zona mai colorata a societatii pe care nu o vedem ca fiind
\nparte din clasa de mijloc.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Vorbim de cantaretii care castiga
\nsume foarte mari?
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Nu, ei deja fac parte din clasa
\nsuperioara.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: A doua etapa ar fi sa definim si
\ncare este nivelul superior al clasei de mijloc. Unde se
\nopreste?
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Eu as zice ca cei din clasa de
\nmijloc contribuie cumva la o crestere. Clasa superioara isi apara
\npozitia.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Poate nici n-ar trebui sa incercam o
\ndefinitie foarte exacta. In alte tari, majoritatea mai asezate,
\nclasa de mijloc are ponderea cea mai ridicata din societate. Inca
\nnu e cazul la noi, nu am ajuns inca in stadiul in care sa spunem ca
\neste baza societatii. Probabil ca in Romania ponderea nu e mai mare
\nde 20% dintre cetateni.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Statistica practic asta arata. In 2008,
\n19,6% dintre cetatenii romani castigau peste 10.000 de dolari pe
\nan. Anul trecut, procentul s-a redus la jumatate. E vorba doar de
\ncei declarati ca angajati cu carte de munca, nu intra si
\nantreprenorii sau cei platiti prin alte mijloace.
\nBUSINESS MAGAZIN: Dinamica si situatia in care a ajuns clasa de
\nmijloc sunt tocmai indicatorii cei mai interesanti. Toata lumea
\nvorbeste de cresterea consumului. Aici este practic consumul. Sau
\ncel putin ar trebui sa fie.<\/p>\n
IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Este, dar intr-o proportie mai mica
\ndecat in alte tari.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Si cred ca asistam la startul existentei
\nunei clase de mijloc in adevaratul sens al cuvantului. Pentru ca
\ndaca pana acum cativa ani ea nu prea exista, acum se vad niste
\ntendinte din perspectiva consumului, a intereselor sociale sau a
\nmodului cum isi desfasoara activitatea profesionala si isi vad
\ninteresul in cariera si in familie. Ponderea de 20% este reala, dar
\ndeloc satisfacatoare pentru mediul privat, pentru ca ar trebui sa
\nfie de fapt de cel putin 60% intr-o realitate economica stabila. Nu
\nstiu daca putem spune acum ca este un motor al economiei, dar cred
\nca deseneaza o buna parte dintre produsele din mediul de
\nafaceri.\n <\/p>\n
<\/p>\n
CARMEN PELI, PELI FILIP: Are cineva un indicator despre cat
\ncheltuie clasa de mijloc?
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Cel putin in ce priveste piata
\nimobiliara, spre exemplu, fara aceasta clasa de mijloc ea n-ar mai
\nexista, pentru ca ei sunt singurii cumparatori. Nu fac referire la
\nmilioanele de euro venite din clasa superioara pentru ca le numaram
\npe degete, dar un client care isi permite o rata de 400-500 de euro
\npe luna este pentru noi in clasa de mijloc, iar fara el nu prea ar
\nexista tranzactii. S-ar putea ca o mare parte din acest buget pe
\ncare el si-l permite sa fie avans sau sa provina din depozitele pe
\ncare le mai avea la banca. Am identificat momentul si viteza de
\nrotatie a clasei de mijloc din imobiliare, pentru ca ea a disparut
\ndestul de repede pentru aceasta industrie. Toti cei care aveau in
\nplan sa cumpere o locuinta cu 200.000 de euro au folosit banii de
\navans pentru a cumpara un apartament vechi de 80.000 de euro, dar
\nnu inseamna ca acum se incadreaza sub medie. Pentru noi,
\nrestrangerea clasei de mijloc inseamna ca mai putin de jumatate din
\npotentialii clienti mai cumpara locuinte. Piata imobiliara este
\nextrem de sensibila la situatia clasei de mijloc.<\/p>\n
TUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Si cred c-a fost si cea mai
\nafectata. Pe de alta parte, ma uit la mine in companie si vad ce
\ns-a intamplat. Salariile erau in lei, nu in euro inainte de 2008.
\nIn momentul crizei am inghetat salariile, iar leul s-a devalorizat
\ncu 17%, ceea ce a insemnat ca angajatii au suferit o scadere de 20%
\na salariului in euro, in timp ce ratele la banci au ramas
\nconstante. Astfel, puterea de cumparare a angajatului a scazut cu
\nmai mult de 20%. Impactul pe consum este mai mare decat
\ndiminuarea.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Iar impactul asupra apetitului de consum
\neste si mai mare.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Cei mai loviti au fost insa
\nantreprenorii. Si se simte. Probabil 90% dintre cei de aici ne
\nconsideram in clasa de mijloc si sigur avem prieteni antreprenori.
\nCei cu care imi fac eu concediile fac parte din aceasta categorie
\nsi au avut de suferit si si-au schimbat obiceiurile de consum. Nu
\nstiu cat se vede asta in statistici.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Antreprenorul roman este putin
\naltfel decat cel din alte tari europene. Totdeauna cand au existat
\nbani si economia a mers bine, antreprenorul roman a pus bani
\ndeoparte si nu i-a investit. Cand a venit criza, a vrut cu atat mai
\nputin sa investeasca in companie si n-a avut educatia sa sustina
\ncompania cu bani de acasa, asteptand rezultate pe termen mai lung.
\nDe asta au fost si atat de afectati. Cel mai lovit a fost insa
\nsegmentul salariatilor din multinationale si din mediul
\nprivat.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: S-au invatat insa niste lectii. Nu s-au
\ngandit pana acum sa scoata resurse in afara companiei, ci si-au
\nlegat intreaga existenta de sanatatea unei companii.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Se identifica practic cu compania.<\/p>\n
IOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Nu s-au gandit, spre exemplu, ca ar
\nputea da faliment. Majoritatea de fapt au fost in situatia
\nasta.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Bine, recomandarea bancii este in
\ngeneral sa pui totul intr-un singur loc in eventualitatea unei
\nlinii de finantare.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: In propria companie am incercat sa aplic
\nmasuri anticiclice referitor la salarii, ceea ce am putut face
\nprintr-un joc politic cu firma mama. In 2009 ne-au crescut
\nveniturile. Iar anul trecut am avut profit record, in conditiile in
\ncare cifra de afaceri n-a fost una record.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Ati aplicat probabil si masurile
\nde criza destul de rapid.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Nu in mod neaparat.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Noi am comandat anul trecut un studiu
\nintern, nu numai la nivel de Bucuresti, ci si in tara, din care am
\nobservat trei modificari importante de comportament vizavi de
\ncriza. Au inceput sa foloseasca mai des cardurile de fidelitate sau
\nde reduceri pe care le aveau de la diferite magazine, lucru care
\ns-a reflectat inclusiv in randul abonatilor de servicii medicale.
\nAl doilea lucru tine de puterea de cumparare – chiar daca unii
\ndintre ei n-au fost afectati direct, au luat masuri sub influenta
\nexemplelor din jur si nu au facut investitii si cheltuieli
\nnejustificate din prudenta. Si pentru zona de servicii medicale,
\nconsumul a crescut foarte mult din pacate. Problemele economice au
\ncrescut nevoia de servicii medicale pe specializari care pana acum
\nerau considerate tabu sau un pic jenante, precum psihologia si
\npsihiatria, dar in general pe toate segmentele. Inevitabil au
\naparut si probleme medicale.
\nCARMEN PELI, PELI FILIP: Ne-am intalnit in foarte multe companii cu
\nun numar mai mare de angajati cu concediu medical sau cu un numar
\nmai mare de astfel de zile libere.\n <\/p>\n
<\/p>\n
FADY CHREIH, REGINA MARIA: Intr-adevar, a fost o avalansa din
\nacest punct de vedere, dar la noi n-a fost cazul pentru ca noi avem
\ncontracte cu angajatorii. Resimtim insa un lucru pozitiv, anume ca
\nau reinceput angajarile, lucru pe care il vedem in numarul de
\nabonati. Daca in 2009 a fost o cadere puternica in multinationale
\nsi companii medii si mari, spre finalul anului trecut am observat o
\ncrestere a angajatilor in companiile cu care lucram.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Criza cred ca a si desteptat putin
\nlumea si implicit clasa de mijloc. Evolutia economiei si
\ndeclaratiile despre potentialul de crestere au indus in piata o
\nstare euforica resimtita si in consum. Practic, ne-am dezmeticit si
\ncheltuim mai putin pentru ca suntem cumpatati.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Statisticile Bancii Nationale
\narata ca au crescut depozitele in ultima perioada, semn ca
\npopulatia economiseste.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Iar in retail, spre exemplu, clientii
\ncauta foarte mult oferte si reduceri, ceea ce pana in 2008 parea
\ndestul de rusinos. S-a mutat o buna parte din consum pe branduri
\nlow-cost si produse proprii ale lanturilor de magazine.<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: In domeniul financiar
\nlucrurile se vad destul de clar. Depozitele au crescut, oamenii
\nsunt mai prudenti, consumul s-a diminuat din cauza crizei, masinile
\nnu se mai inlocuiesc la fel de des ca pana acum, oamenii se gandesc
\ndaca investitia e eficienta si daca este momentul si au crescut
\nfoarte mult si avansurile date de clienti la achizitii mai mari in
\nincercarea de a-si micsora rata. Nu e o decizie a bancilor, ci a
\nclientului. In 2006-2007, avansul era in medie de 16% din totalul
\nsumei, acum a ajuns la 33-35%.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Cu alte cuvinte, reconfirmam faptul ca
\ncei care fac investitiile in perioada asta sunt cei care chiar au
\nnevoie de ele si nu e doar un moft la mijloc.
\nCARMEN PELI, PELI FILIP: Practic oameni care si-ar permite oricum
\nsa cumpere masina sau locuinta si fara un credit.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: In tot anul 2009, toti clientii
\nau preferat sa astepte, lucru care s-a reflectat in afacerile
\ncompaniilor.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Obiceiurile de consum au fost si inca
\nsunt fara indoiala influentate de asteptarile veniturilor viitoare.
\nS-a schimbat perceptia consumatorului, de la euforie la un pesimism
\npoate exagerat fata de realitate. Oamenii asteapta mesajele
\noptimiste cu privire la viitor.<\/p>\n
TUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Noi facem periodic niste studii
\ninterne si, din punctul de vedere al salariilor, in 2008 peste 40%
\ndintre angajati era nemultumiti de nivelul salarial, iar un an mai
\ntarziu, in conditiile in care n-am umblat la salarii, doar putin
\npeste 20% mai erau nemultumiti.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Aveau inainte mai multe
\nalternative. Stiau ca pot gasi locuri de munca mai bine platite,
\nsiguranta care a disparut.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Concluzionez prin a spune ca nu doar
\ncomportamentul de consum s-a schimbat, ci cel general, vizavi de
\nangajator sau de responsabilitati.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Pentru ca puterea s-a mutat de la
\nangajat la angajator.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Trecerea puterii de la angajat la
\nangajator este un cerc vicios. Noi am transferat puterea de la
\nangajator la angajat prin faptul ca lucrurile mergeau atat de bine
\nincat ni se parea normal sa crestem salariile cu 20-25% in fiecare
\nan sau sa pescuim oameni de la concurenta.\n <\/p>\n
<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Asta s-a intamplat pentru ca
\npiata a crescut mai repede decat puteam noi sa ducem si noi ce
\nputeam sa facem – sa crestem in interior, dar nu aveam nici timpul
\nnecesar, nici dorinta de a face asta, fie sa aducem pe cineva deja
\npregatit de la concurenta. Acum, usor-usor, piata se reface. Despre
\nclasa de mijloc am inceput sa vorbim de prin 2000 incoace. Noi am
\nfost afectati foarte mult pentru ca am crescut extraordinar intr-un
\ntimp foarte scurt. Parerea mea este ca acum ne formam ca si clasa
\nde mijloc. Spunem ca suntem afectati, dar inca mai avem de
\ninvatat.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: In publicitate, asta se vede foarte
\nbine pentru ca publicitatea este un fel de pshiholog al
\nbusinessului. La noi criza a inceput in octombrie 2008.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Noi nici nu avem educatia de a ne
\ncomporta in situatii de criza. Foarte multe falimente au avut loc
\ndin cauza unui management prost ale unor companii carora daca pana
\nin 2008 aveai curajul sa le semnalezi ceva, nici nu te bagau in
\nseama. Acestea sunt lucruri care acum s-au platit. Foarte multi
\nantreprenori au luat credite de la banci pentru afacere, dar au
\nbagat banii in imobiliare.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Deci, dumneavoastra ne spuneti ca
\navem o clasa de mijloc nu numai mica, dar acum este si
\ninteleapta.<\/p>\n
TUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Eu mai cred un lucru – ca foarte
\nmulti antreprenori si oameni dinamici au emigrat. Din punctul meu
\nde vedere, ei sunt o baza foarte importanta a clasei de mijloc –
\noamenii cu idei, oamenii cu ambitii, dinamici, muncitori. S-au
\nsaturat si au plecat. Se estimeaza ca sunt vreo doua milioane de
\noameni pe afara.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: 17.000 de medici din 2008 pana in
\n2010.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Ei ar fi trebuit sa faca parte din
\nclasa de mijloc.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Cei care au plecat in Italia si Spania
\nau plecat pe joburi nu foarte calificate. A fost sansa lor sa plece
\npentru ca economia noastra nu avea locuri de munca pentru ei.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Si cu ajutorul lor, Banca Nationala a
\nreusit sa echilibreze balanta.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Este foarte bine ca au plecat si ar fi
\nfoarte bine daca se vor intoarce candva. Important este si in ce
\nmasura antreprenorii romani sau angajatorii romani si-au schimbat
\nmentalitatea in privinta angajatilor. Daca nu vei avea niste
\nsalarii bune, vei avea si productivitate mica. Economia Germaniei a
\nreusit sa se restructureze prin taierea locurilor de munca unde
\nvaloarea adaugata era mica si prin crearea a sute de mii de locuri
\nde munca cu valoare adaugata mare. Imi spunea un coleg din Germania
\nca la ei nu mai exista formatii care sa cante in restaurante pentru
\nca este foarte scump.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: O sa va spun si eu un lucru care o
\nsa va amuze – erau circa 4.000 de agentii imobiliare in Bucuresti.
\nAcum mai sunt aproximativ 200.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Eu cred ca segmentul de multinationale
\na creat o clasa de mijloc pe care a si educat-o sa se comporte ca o
\nclasa de mijloc.
\nVALENTIN ILIE, COLDWELL BANKER: Multe companii multinationale au
\nfost si formatoare de antreprenori.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: O mare parte din clasa de
\nmijloc, cam 80%, vine din zona multinationalelor, numai ca aceasta
\nclasa de mijloc ar trebui sa fie in jur de 60% dintr-o societate
\nnormala, capitalista din cadrul Comunitatii Europene.<\/p>\n
CARMEN PELI, PELIFILIP: Este cam greu, avand in vedere ca
\njumatate din populatie este rurala.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Cred ca ar fi bine daca doar 6% ar
\nface parte din clasa de mijloc, avand in vedere ca avem doar 4,5
\nmilioane de angajati, dintre care sub 1,5 milioane sunt la stat.
\nSegmentarea este foarte detaliata: avem urban si rural, dupa care
\navem urban mare si orasele cu peste 200.000 de locuitori, dupa care
\nmai avem Bucurestiul, care iar este foarte segmentat. Toate
\nsegmentarile astea inseamna, in realitate, niste diferente foarte
\nmari. Daca luam oamenii care au terminat o facultate si au intre 20
\nsi 35 de ani, procentul celor care intra in clasa de mijloc este
\nmare.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Bucurestiul are probabil clasa de mijloc
\ncu cea mai mare pondere din totalul populatiei din Romania.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: In orasele cu 50.000-60.000 de
\nlocuitori e jale si nu stiu ce procent de clasa de mijloc avem
\nacolo si daca trecem si in rural, lucrurile sunt si mai
\ntriste.\n <\/p>\n
<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Sa ne aducem aminte si de
\ncomportamentul de vot. In momentul in care nu exista o clasa de
\nmijloc, comportamentul de vot este orientat catre social democratie
\nsi extremism. Din momentul in care am inceput sa traim mai bine, au
\ncrescut si chiar au devenit destul de importante si celelalte
\npartide. Faptul ca ele au crescut a fost un semnal destul de
\nimportant.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Practic, putem spune ca clasa de mijloc
\ns-a nascut in jurul anului 2004. Atunci, brusc, tuturor colegilor
\nmei le-au crescut salariile cu 20% minim. Acela mi se pare ca a
\nfost un moment de cotitura in formarea clasei de mijloc.<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Eu, de meserie, sunt sociolog
\nsi de asta spun – clasa de mijloc a fost intotdeauna legata de
\ncomportamentul politic si nu neaparat de venituri.
\nBUSINESS MAGAZIN: Englezii cred ca fundamentala pentru clasa de
\nmijloc este credinta in valorile burgheze. Pentru ei foarte
\nimportante erau manierele, prietenii si accentul pe care il
\nfoloseau. The Economist spune ca in clasa de mijloc tocmai au
\nintrat doua miliarde de oameni din zona BRIC. Sunt complet lipsiti
\nde maniere, dar sunt in clasa de mijloc in acest moment.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Pentru Romania, esentiala in acest sens
\na fost si aderarea la Uniunea Europeana. Pana la acel moment, noi
\neram, efectiv, o societate sud-americana. Din momentul in care am
\nfacut acest pas, structura legislativa romaneasca nu mai poate
\nfunctiona in afara structurii europene, care va duce la cresterea
\nclasei de mijloc.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: In momentul de fata este destul de greu
\nsa atragi un investitor din cauza lipsei de predictibilitate
\nlegislativa si economica. Totusi, faptul ca am intrat in Uniune
\neste ca un cec in alb pentru investitori, ca nu exista riscuri
\ncatastrofale pentru banii pe care ii investesc.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Predictibilitatea nu conteaza pentru
\ntoate companiile. Daca esti un lider global pe o piata, Romania
\nchiar nu este o tara de neglijat, ca piata de desfacere.
\nInvestitorii mei au intrat in Romania cand era 160% inflatie.<\/p>\n
FADY CHREIH, REGINA MARIA: Un mare atu al multinationalelor este
\nca impun niste standarde angajatilor, creeaza niste obiceiuri,
\ncreeaza niste asteptari din partea angajatilor, care se reflecta
\napoi in societate. In ultimii doi ani, a existat o avalansa in
\ncompaniile din Romania de programe de well-being si health
\nmanagement, inlocuind astfel un sistem de invatamant. Aceste
\nlucruri le inveti in alte tari din scoala, din cultura generala,
\ndin societate. Anul trecut a fost o explozie la nivelul companiilor
\nmultinationale pentru crearea acestor programe. Oamenii incep sa
\ndevina din ce in ce mai interesati si sofisticati in aceasta
\nzona.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Valorile se creeaza in timp si trebuie
\nvalidate in timp. Toate aceste valori s-au distrus pana in ’89 si
\nabia apoi au inceput sa se construiasca din nou.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Se vorbea destul de mult ca romanii sunt
\nlenesi. Nu e adevarat. Am un coleg in Spania care era foarte placut
\nimpresionat de femeia de serviciu, de origine romana. Omul simplu
\ndaca are un loc de munca care ii permite sa aiba o existenta
\ndecenta poate sa fie foarte harnic.
\nCARMEN PELI, PELIFILIP: Imi spunea chiar si un director de la o
\ncompanie multinationala ca s-a umplut Europa de romani in pozitii
\nde management.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Fenomenul managerilor expati a inceput
\nde mult. Atat eu, cat si Tudor Furir, Pernod Ricard, am facut parte
\ndin generatia, ce a reunit vreo 20 de oameni, care au fost romani
\nexpati in multinationale.<\/p>\n
CARMEN PELI, PELIFILIP: Romanii sunt cam singurii disponibili
\ndupa program.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Aici intervine iar sistemul de valori.
\nIn cazul celor mai multi romani nu exista un balans intre viata de
\nla serviciu si cea personala. In strainatate nu este doar bine
\ndelimitat, dar este perfect delimitat. Cand s-a facut ora 5 sau 6
\nfoarte putini mai stau peste program.
\nCARMEN PELI, PELIFILIP: Dar si productivitatea este alta.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Noi avem un profil latin si ne comportam
\naltfel.
\nIOAN MEZEI, STIHL ROMANIA: Aveam multi colegi irlandezi in perioada
\n’94-’95, pe vremea cand Irlanda nu era un mare succes economic.
\nOameni care au lucrat in alte tari si au mers sa invete.\n <\/p>\n
<\/p>\n
FADY CHREIH, REGINA MARIA: Era o perioada dificila pentru
\nIrlanda. Intrebarea mea, pentru care nu am raspuns, este daca putem
\narde etape?
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Am si ars etape foarte repede.
\nGanditi-va cum erati in urma cu zece ani sau la vremea cand erati
\nexpati. Eu cred ca ne-am si format foarte mult in aceasta perioada,
\nca si clasa de mijloc.<\/p>\n
Ne-am format si noi valorile.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Si cred ca am depins foarte mult de
\noamenii care ne-au format pe noi. Dar acum noi suntem mult mai
\nmulti decat eram in urma cu sapte ani. Dar care sunt costurile
\npentru arderile acestor etape?
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Din punctul de vedere medical sunt
\nsemnificative si se poate reflecta in statisticile care sunt
\ndevastatoare fata de orice alt popor. Si aici ma refer inclusiv la
\nBulgaria care este mult mai avansata fata de noi pe anumite zone,
\ncu ajutorul statului. Si problema principala la noi este ca statul
\nnu are o strategie coerenta pe termen mediu si lung cu acest popor.
\nAsa cum exista in Anglia de peste 600 de ani. Pentru ca acolo se
\ntraseaza niste idei, proiecte, in care pe langa faptul ca se
\ninvestesc bani se urmareste intamplarea unor lucruri peste 15-20 de
\nani. Nu mai vorbesc de poporul chinez care are planul facut pe 50
\nde ani. In cazul nostru ar trebui sa ne gandim macar la ceea ce
\nvrem sa facem peste 5-6 ani. Un exemplu in cazul clientilor nostri
\nsunt initiativele – unele din partea noastra, unele initiate de ei
\n– pentru programele de health si wellbeing. E destul de usor sa
\ncreezi astfel de programe in scoli si universitati. Nu este cine
\nstie ce stiinta si totusi n-o face nimeni aici. Noi ne bucuram ca o
\nfacem noi. Dar asta in mod normal se vede in strainatate din
\ngradinita si apoi pe parcursul scolii, in diferite etape.<\/p>\n
TUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Nu exista nici educatia, pentru ca
\nniciunul dintre noi nu a auzit de preventie. Pana in urma cu cativa
\nani aproape nimeni nu-si facea analizele anuale. Dar sunt convins
\nca numarul celor care sunt interesati acum este mai mare.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Din ce in ce mai mare.<\/p>\n
CALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Pentru ca pretul crizei este
\nfoarte mare, cati suntem bolnavi? Cati din clasa de mijloc mai
\napucam revelionul 2016?
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Statistic, speranta medie de viata
\ncreste.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Ma refer la clasa de mijloc, la
\nacesti oameni care au ars etapele. Cu un pret…
\nCARMEN PELI, PELIFILIP: Daca e sa creasca speranta de viata pentru
\ncineva, pentru ei creste.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Din pacate nu avem nici noi acces la
\nstatisticile din Programul National de Evaluare a starii de
\nsanatate a populatiei, care a fost un program salutar si apreciat
\nsi de noi. Informatiile nu au fost facute publice. In schimb avem
\nstatistici foarte bune in privinta pacientilor nostri, 75% dintre
\nei fiind din clasa de mijloc.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Noi lucram cu Regina Maria si
\nstiu cum s-a intamplat. Cand ne-am dezvoltat si am inceput sa
\ncrestem salariile, sa facem programe de training, de team-building,
\nsa platim abonamente pentru angajati, cu atat mai mult am observat
\nca s-au imbolnavit mai multi. Si m-am intrebat de ce? Au inceput sa
\nconstientizeze ce inseamna sanatatea pentru ei si au inceput sa fie
\ninteresati. Nu sunt mai bolnavi decat in urma cu cinci ani, dar au
\ninceput sa fie preocupati de sanatate, in general. Acest lucru a
\ninceput sa devina o valoare, sa inteleaga ca sanatatea are un
\npret.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Cel mai mare.<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Realmente sanatatea a devenit
\no valoare.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: In urma cu cinci ani, cand aveam
\ncontroalele anuale de medicina muncii, angajatii fugeau ca
\npotarnichile. Si trebuia sa fiu destul de ferm, dand mail-uri cu
\n“Atentie! Este obligatoriu”. Acum nu mai e o problema, n-ar lipsi
\nsub nicio forma. Lucrurile s-au schimbat.\n <\/p>\n
<\/p>\n
FADY CHREIH, REGINA MARIA: S-a mai schimbat ceva. E o valoare.
\nIn SUA, pentru angajati, peste 60% din angajati, ca beneficiu, pe
\nlanga salariu, sunt interesati de asigurarea medicala. Acolo sunt
\nsi mari probleme daca nu o ai. In Romania a intrat in primele cinci
\nbeneficii ca si factor diferentiator in momentul in care stau de
\nvorba cu un angajator. Vedem in companiile care sunt clientii
\nnostri, in ultimii doi ani, un factor diferentiator a fost tipul de
\nasigurare medicala, astfel incat au stratificat un pic valoarea
\nangajatului. La modul “daca vei deveni manager, vei avea aceasta
\nasigurare”.
\nBUSINESS MAGAZIN: Acest interes vine si din partea celor care stiu
\nce inseamna.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Numar care este extrem de mare in
\nultimul an. Revin la faptul ca incep sa foloseasca tipurile de
\ncarduri pe care le au in portofel sau intr-un sertar acasa.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Dar in urma cu cinci ani de zile cati erau
\ninteresati?
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Nu era deloc interes. Va spun,
\npentru ca in urma cu cinci ani de zile faceam angajari. Nimeni nu
\nma intreba in acel moment. In afara de salariul bun si masina, nu
\nerau interesati. In ultima perioada a intervenit asigurarea
\nmedicala, programe de training (de care nu intreba nimeni pana in
\nurma cu doi ani de zile). Poate au invatat din criza ca trebuie sa
\nse dezvolte permanent.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Si noi am schimbat modelul si nu mai
\noferim mariri salariale de 20% de la o slujba la alta, ci oferim
\nceea ce se cheama o cariera. La noi cam toti medicii pe care ii
\navem in sistem fac parte din clasa de mijloc sau mult mai sus.
\nPlatim salarii foarte bune fata de sistemul de stat si competitive
\nfata de ceea ce se intampla in strainatate.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Cati medici aveti care lucreaza
\nexclusiv la Regina Maria?
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Mai mult de jumatate; in urma cu doi ani
\nerau doar 30%. A fost o crestere fantastica. Anul acesta cererea de
\nangajare a explodat.<\/p>\n
BUSINESS MAGAZIN: Daca am convenit despre clasa de mijloc ca
\neste acea coloana vertebrala care asigura verticalitatea societatii
\nastfel incat societatea sa fie societate si sa evolueze, fiind un
\norganism frumos, inchegat, de ce politicul din Romania a ignorat
\ntotdeauna aceasta zona? Nu pentru voturile pe care le aduce, ci
\npentru bazinul de potentiali aderenti pentru primenirea
\npartidelor?
\nCARMEN PELI, PELIFILIP: Partidele gandesc pe termen scurt, asta
\neste foarte clar. Nu vad decat votul de maine sau de anul viitor.
\nNu se gandesc la investitia pe care o vor face in baza de voturi de
\npeste 20 de ani, cand vor creste copiii acestor oameni si vor vota
\nsi ei.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Ei nu au mesaje pentru clasa de
\nmijloc pentru ca nu-i intereseaza acest segment. Nu s-au nascut din
\nclasa de mijloc. Nu s-au dus cu valorile clasei de mijloc in
\npolitic.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Va contrazic. Eu cred ca sunt multi cei
\ndin clasa de mijloc care s-au dus in politic.<\/p>\n
RAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: Pai nu exista clasa de
\nmijloc. Sunt ori “fostii” ori cei care s-au imbogatit in foarte
\nscurt timp pe baza politicului.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Teoria mea este foarte simpla: eu cred
\nin antagonismul mediului de afaceri cu clasa politica. Politicul
\nare nevoie de clasa de mijloc si pentru consum si ca resursa umana.
\nDar acesti oameni gandesc si reprezinta doar 5% din totalul
\nvoturilor. In plus, sistemul de invatamant e praf si nu are cum sa
\npregateasca oameni pentru clasa de mijloc.
\nRAZVAN DIACONESCU, IMPULS LEASING: O clasa de mijloc care va ajunge
\nla cateva sute de mii de oameni va genera niste lideri. Si vor
\ngenera niste miscari. Momentan insa clasa de mijloc nu a
\ngenerat.
\nTUDOR FURIR, PERNOD RICARD: Cred ca suntem cu totii de acord ca in
\nSUA clasa de mijloc este solida, dar needucata, in ideea ca “noi
\nmuncim, nu gandim”. La noi toata lumea gandeste.
\nFADY CHREIH, REGINA MARIA: Avem o inclinatie spre filosofie.
\nCALIN ROTARUS, ARBOINTERACTIVE: Sunt doua forte: una care este prea
\nsaraca pentru a-si mai pune probleme si una care trage foloasele.
\nSi clasa de mijloc este la mijloc.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Prea saraci pentru a fi bogati, prea bogati pentru a fi saraci, dupa cum bine a spus un intelept, membrii clasei de mijloc sunt coloana vertebrala a unei natii. Clasa de mijloc inseamna crestere economica, consum si antreprenoriat, reforme politice si schimbari institutionale. Un stat este sanatos si puternic din punctul de vedere social si financiar atunci cand clasa de mijloc reprezinta mai mult de jumatate din totalul populatiei. Romania a avut, in cea mai buna perioada a sa de dupa 1989, mult mai putini cetateni care sa se incadreze in standardele clasei de mijloc. Dar acum, dupa trei ani de criza, mai are Romania clasa de mijloc?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[8048,202,188,98],"class_list":["post-46881","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-clasa-de-mijloc","tag-cover-story","tag-economie","tag-romania"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46881","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46881"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46881\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64208,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46881\/revisions\/64208"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46881"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46881"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46881"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8121084\/11\/familia-escu.jpg?width=663&height=497\"\nalt=\"\")
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8121084\/2\/grafic2.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8121084\/3\/grafic3.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8121084\/4\/grafic4.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/7266\/8121084\/5\/grafic5.jpg?width=799&height=600\"\nstyle=\"width:)
<\/a><\/p>\n