![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8122383\/1\/test.jpg?width=426&height=532\")
<\/p>\nCum bine stim de anul trecut, testele care doreau sa masoare
\nrezistenta bancilor europene la socurile unei noi crize financiare
\nau fost un esec. Din doua motive: unul, pentru ca au avut la baza
\ncriterii prea blande, cu estimari care chiar in momentul cand se
\naplicau la test erau depasite (in rau) de realitatea din teren sau
\nde previziunile mai recente, iar celalalt, pentru ca de la tara la
\ntara a fost tratata diferit problema creantelor detinute de banci,
\nminimalizand in special ponderea in portofolii a obligatiunilor
\nemise de tarile cu probleme (Grecia, Spania, Portugalia). Asa se
\nexplica faptul ca Spania, care a abordat cu strictete testul, a
\navut si cele mai multe banci cazute la test. In total, cinci
\nnefericite “cajas” spaniole si doar doua banci cu anvergura mai
\nmare (Hypo Real Estate si ATE Bank) au picat testul, adica nu s-au
\nincadrat in plafonul minim (6%) de adecvare a capitalului de rang I
\n– principalul instrument de masura a puterii financiare a unei
\nbanci, care exprima capacitatea ei de a absorbi eventuale
\npierderi.<\/p>\n
Rezultatul testului a fost ca bancile respective au fost puse sa-si
\nmajoreze capitalul, in total cu 3,5 miliarde de euro, ca sa
\ndepaseasca plafonul de 6%. Era o suma nu numai modica, ci si
\nridicola, tinand cont ca la doar cateva luni de la anuntarea
\nrezultatelor, in toamna, statul irlandez fusese nevoit sa
\nnationalizeze doua banci – Allied Irish Bank (AIB) si Bank of
\nIreland, sa injecteze in sistem 45 de miliarde de euro ca sa
\nasigure lichiditate pe piata bancara si sa aloce 35 de miliarde de
\neuro pentru salvarea sistemului bancar, din uriasul credit de 85 de
\nmiliarde contractat in noiembrie cu FMI. Pentru a intelege ordinul
\nde marime, sa spunem ca in acest an ajung la scadenta imprumuturi
\nde circa 20 de miliarde de euro facute de sase dintre cele mai mari
\nbanci din Irlanda.<\/p>\n
<\/p>\n
Asa prost cum a fost, testul de rezistenta din vara trecuta a
\nfolosit, macar pentru relaxarea de moment a tensiunilor de pe
\npietele financiare, dornice pe atunci de o noua victima, dupa
\nGrecia. Acum insa, cand dupa caderea Irlandei in noiembrie au urmat
\npe rand asaltul persistent la adresa Portugaliei, asteptata sa
\nceara si ea un imprumut de 70 de miliarde de euro de la UE si FMI,
\nretrogradarea de catre agentiile de rating a Greciei, a Portugaliei
\nsi a nu mai putin de 30 de banci spaniole, autoritatile europene
\nvor o noua runda de teste, cu alte criterii si categorii, menite nu
\nnumai sa restabileasca increderea pietelor financiare, ci si sa
\nreleve pur si simplu cum stau bancile. Pentru ca, asa cum au spus
\nmulti analisti si de dincoace, si de dincolo de Atlantic, problema
\nnu e numai ca statele au scos din criza si sustinut pana acum
\nbancile cu bani publici, ci ca nici macar nu stiu cat anume vor mai
\ntrebui sa scoata din buzunar in continuare. Aceasta in conditiile
\nin care, cum corect constatau luna trecuta expertii FMI, datoriile
\nstatelor dezvoltate vor depasi 100% din PIB in acest an pentru
\nprima data de la razboi, iar cresterea lor in continuare, inclusiv
\npe seama sustinerii masive a bancilor grevate in continuare de
\nactive toxice, saboteaza cresterea economica, mareste somajul si
\ntaie fondurile pentru asistenta sociala.<\/p>\n
![\"\"](\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5848\/8122383\/3\/banda-europa.jpg?width=205&height=31\")
<\/a><\/p>\n