{"id":46714,"date":"2011-03-29T07:00:00","date_gmt":"2011-03-29T07:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46714"},"modified":"2026-04-02T19:57:36","modified_gmt":"2026-04-02T19:57:36","slug":"cat-de-putina-bere-vom-mai-bea-in-2011","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46714","title":{"rendered":"Cat de putina bere vom mai bea in 2011?"},"content":{"rendered":"<p>Trei fabrici au fost inchise si 2.000 de oameni au iesit din<br \/>\nindustria berii pe parcursul ultimului an. Consumul anual pe cap de<br \/>\nlocuitor s-a intors la nivelul inregistrat in anii 2007-2008,<br \/>\najungand la o medie de 78 de litri. Altfel spus, un roman adult a<br \/>\nbaut anul trecut 1,2 litri de bere pe saptamana, mai putin decat in<br \/>\n2008, cand s-a inregistrat cel mai ridicat nivel de consum. In urma<br \/>\ncu mai bine de doi ani, berea atinsese un nivel de consum de 93 de<br \/>\nlitri pe cap de locuitor, Romania ocupand la acea vreme locul sase<br \/>\nla nivel european in aceasta privinta.<\/p>\n<p><img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8097167\/2\/grafic-1.jpg?width=799&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 600px; height: 450px;\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>&#8220;Nu cred ca actualul nivel este normal si mai potrivit este cel<br \/>\ndin 2008&#8221;, spune Constantin Bratu, director general al asociatiei<br \/>\nBerarii Romaniei. In opinia lui, factorul care are un rol cheie in<br \/>\npiata este puterea de cumparare (&#8220;ce ne lipseste este, practic,<br \/>\nputerea de cumparare&#8221;); vremea influenteaza, la randul sau,<br \/>\nputernic consumul de bere, la fel cum si traditiile de consum au un<br \/>\ncuvant de spus. &#8220;Cand toti acesti factori vor fi favorabili, cu<br \/>\nsiguranta ca berea se va vinde mai bine&#8221;, spune Bratu. In opinia<br \/>\nlui, varful de consum inregistrat in 2008 nu este o exceptie, ci o<br \/>\nnormalitate.<\/p>\n<p>Anul trecut vanzarile au continuat panta descendenta si au<br \/>\npierdut 3,5% din volumul inregistrat in 2009, ajungand la 17<br \/>\nmilioane de hectolitri, conform datelor asociatiei, care reuneste<br \/>\ncinci producatori de pe piata. In total, in ultimii doi ani, piata<br \/>\nde profil a suferit o contractie de 16% in volum fata de 2008. In<br \/>\nacest moment membrele asociatiei &#8211; Ursus Breweries, Heineken,<br \/>\nBergenbier, Romaqua Group, United Romanian Breweries Bereprod &#8211; au<br \/>\nun volum cumulat de vanzari de 15,3 milioane de hectolitri, cu 4,4%<br \/>\nmai putin decat in 2009. Cu acest volum ele au adjudecat insa peste<br \/>\n90% din piata.<\/p>\n<p><img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8097167\/3\/grafic-2.jpg?width=799&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 600px; height: 451px;\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>Despre ce s-ar putea intampla in acest an, reprezentantii<br \/>\nindustriei spun, indeobste, ca este imposibil de previzionat.<br \/>\n&#8220;Vanzarile de bere sunt ca un meci de fotbal. Nu poti sti dupa<br \/>\nprimele zece minute care va fi finalul meciului&#8221;, spune Jan Derk<br \/>\nvan Karnebeek, presedintele asociatiei.<\/p>\n<p>Companiile care sunt membre in Berarii Romaniei produc in<br \/>\nprezent in zece fabrici, dupa ce anul trecut au inchis trei unitati<br \/>\nde productie: la Cluj (operata de Ursus), la Hateg (Heineken) si la<br \/>\nBlaj (Bergenbier). Acestea sunt insa cele mai sonore exemple de<br \/>\ninchideri de fabrici, dar numarul de berarii inchise din 1994<br \/>\nincoace este mult mai mare. Cu 17 ani in urma erau nu mai putin de<br \/>\n125 de fabrici de bere, iar numarul lor s-a redus semnificativ. In<br \/>\nafara de cele zece unitati detinute de membrii asociatiei, pe piata<br \/>\nmai activeaza si European Drinks, precum si firme mai mici care au,<br \/>\nde regula, activitati la nivel regional.<\/p>\n<p><img src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5853\/8097167\/4\/grafic.jpg?width=799&#038;height=600\"\nstyle=\"width: 602px; height: 452px;\" alt=\"\" \/><\/p>\n<p>In total, circa 2.000 de oameni din industrie si-au pierdut in<br \/>\nultima perioada locurile de munca; 4.100 sunt inca angajati in<br \/>\ndomeniu. &#8220;In total, sectorul berii din Romania genereaza, direct si<br \/>\nindirect, locuri de munca pentru 96.400 de oameni&#8221;, spune Alexandru<br \/>\nBratu, care citeaza datele unui studiu realizat de Ernst &#038;<br \/>\nYoung.<\/p>\n<p><!--nextpage--><\/p>\n<p>Banii tot mai putini din buzunarele romanilor au avut un rol<br \/>\nimportant in schimbarea comportamentului de consum. &#8220;In loc sa iasa<br \/>\nin oras, au preferat sa bea berea preferata acasa, pentru ca nu au<br \/>\nfost dispusi sa plateasca mai mult&#8221;, spune Bratu. Pretul mediu al<br \/>\nberii este de 0,9 euro pe litru, dar diferentele de pret intre<br \/>\nrafturile magazinelor si meniurile de la baruri sau terase sunt<br \/>\nfoarte mari, putand merge pana la 50% mai mult sau mai putin fata<br \/>\nde reperul de 0,9 euro pe litru. Un calcul arata ca la un volum de<br \/>\n17 milioane de hectolitri valoarea vanzarilor se plaseaza la circa<br \/>\n1,5 miliarde de euro.<\/p>\n<p>Pe parcursul ultimului an nu s-a inregistrat nicio modificare in<br \/>\nprivinta preferintelor pentru ambalaje: PET-ul detine partea<br \/>\nleului, de peste 49%, urmat de sticla (aproape 32%), doza (16%) si<br \/>\ndraft (3%). &#8220;Romania este tara de nastere pentru berea la PET, iar<br \/>\nacest tip de ambalaj isi adjudeca felii consistente de piata si in<br \/>\nalte tari&#8221;, spune Karnebeek. El da ca exemplu, in acest sens,<br \/>\nBulgaria si Cehia si adauga ca si in Rusia si Ucraina berea la PET<br \/>\ncastiga teren. Presedintele asociatiei a recunoscut ca vanzarile la<br \/>\ndraft au, inca, o pondere &#8220;destul de mica fata de alte tari, dar<br \/>\ndezvoltarea pe acest segment trebuie facuta cu grija&#8221;. Altminteri,<br \/>\ne posibil ca, in goana nesabuita dupa vanzari, dispozitivele sa<br \/>\najunga si in spatii care nu au conditii adecvate. O bere invechita<br \/>\nla halba poate lasa clientilor unei terase o impresie cat se poate<br \/>\nde proasta, care se va rasfrange mai degraba asupra marcii si nu<br \/>\nasupra terasei.<\/p>\n<p>Reprezentantii Berarii Romaniei au tinut sa precizeze ca bautura<br \/>\nde care se ocupa este cel mai patriotic produs, pentru ca 99% din<br \/>\ncantitatea de bere care se vinde este produsa pe plan local,<br \/>\nimportul scazand pe parcursul ultimilor ani. Daca in urma cu doi<br \/>\nani berea adusa de peste hotare reprezenta 2,5% din vanzarile<br \/>\ntotale, in prezent ea &#8220;nu influenteaza negativ balanta de plati a<br \/>\nRomaniei&#8221;, sustine Constantin Bratu. Mai mult, exporturile de bere<br \/>\nau crescut in ultima perioada, luand urma romanilor emigrati.<br \/>\n&#8220;Putine lucruri sunt la fel de placute ca berea preferata pe<br \/>\nmeleaguri straine&#8221;, spune, mai in gluma, mai in serios, Jan Derk<br \/>\nvan Karnebeek. Asa se face ca desi exista &#8220;multa bere&#8221; in locuri ca<br \/>\nSUA, Spania sau Italia, marcile romanesti au cautare.<\/p>\n<p>Cei cinci berari au investit, in ultimii sapte ani, de la<br \/>\ninfiintarea asociatiei, peste 1,1 miliarde de euro pe piata din<br \/>\nRomania, din care in ultimul an 51 de milioane de euro. &#8220;Fiecare<br \/>\nsi-a bugetat diferit cheltuielile, dar in principiu tintele de<br \/>\ninvestitii au fost frigiderele si dispozitivele de draft, dar si<br \/>\nspatiile din horeca, in unele cazuri fiind vorba de amenajare&#8221;,<br \/>\nspune presedintele asociatiei, care da ca exemplu faptul ca la<br \/>\nunele terase berarii au suportat costurile pentru umbrele si<br \/>\nmobilier. Chiar daca au inchis fabrici, iar bugetele de investitii<br \/>\nau fost reduse fata de anii in care consumul duduia, berarii cred<br \/>\nca viitorul le va aduce vanzari mai mari. Doar ca viitorul poate fi<br \/>\nmai apropiat sau mai departat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Piata berii tot scade de peste doi ani si nimeni nu poate spune daca 2011 va fi mai bun. Asa cum un meci de fotbal nu poate fi decis in primele zece minute, nici in cazul berii primele doua luni ale anului nu pot fi definitorii.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[7211],"tags":[7213,9817,6278,60,9781],"class_list":["post-46714","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-comert","tag-bere","tag-consum","tag-fmcg","tag-piata","tag-revenire"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46714","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46714"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46714\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":64069,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46714\/revisions\/64069"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46714"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46714"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46714"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}