{"id":46605,"date":"2011-03-24T09:00:00","date_gmt":"2011-03-24T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46605"},"modified":"2026-04-02T19:54:33","modified_gmt":"2026-04-02T19:54:33","slug":"ce-planuri-are-noul-sef-de-la-enel-pentru-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46605","title":{"rendered":"Ce planuri are noul sef de la Enel pentru Romania"},"content":{"rendered":"

Proiectul 2011-2015. Urmatoarea etapa pentru care Enel si-a
\nfacut planul. Niciodata italienii nu vorbesc de planuri pentru
\nurmatorul an. Vizeaza o perioada mai lunga, in care sa poata
\nfinaliza proiecte, dar si sa schimbe lucruri din mers. Oricum s-au
\nschimbat multe in ultimii ani la Enel – compania gusta din ce in ce
\nmai mult din fructul globalizarii, iar achizitia Endesa i-a facut
\nsi pe cei mai italieni dintre italieni sa considere Spania si
\nAmerica Latina “home business”.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Fulvio Conti & co. privesc lucrurile mult mai in ansamblu
\nacum: cand li s-a propus sa isi reduca din datoriile acumulate in
\nultimii ani de investitiile masive, au renuntat la operatiunile din
\nBulgaria despre care spuneau in 2006 ca sunt “the highlight” al
\nproductiei lor internationale de energie. Mai precis, cu ocazia
\nprezentarii rezultatelor financiare la Londra saptamana trecuta,
\ns-a confirmat ceea ce jurnalistii bulgari prezenti stiau deja de
\naproape doi ani: ca Enel s-ar putea retrage din proiectul de
\nproductie a energiei electrice Maritza Est 3.<\/p>\n

Enel a luat 230 de milioane de euro de la Contour Global pentru
\npachetul de 73% din actiunile centralei care produce 10% din
\nenergia bulgara (908 MW). Jurnalistii bulgari mai stiau ceva ce s-a
\nconfirmat in timpul conferintei: ca italienii au in plan sa vanda
\nsi cele doua ferme eoliene (cu 42 MW putere instalata) care produc
\nenergie in vestul tarii. “O centrala si un parc eolian singure nu
\nne puteau ajuta sa ne punem amprenta intr-o tara asa cum suntem noi
\nobisnuiti sa facem”, a raspuns Fulvio Conti singurei intrebari
\nprivind Bulgaria. Presedintele Enel a acceptat ca se mai uita dupa
\noportunitati, “dar ca piata de acolo nu ne mai ofera multe
\nposibilitati”. Amprenta despre care vorbea Conti atunci cand se
\nreferea la Bulgaria se gaseste insa, nici aici la scara pe care ar
\nvrea-o italienii, mai la nord, in Romania.<\/p>\n

Cu o cota de piata de 26% in distributie si cu 2,6 milioane de
\nclienti in 2010, Enel isi adjudeca pe plan local o pozitie
\ndominanta, dupa ce a platit 820 mil. euro pentru a castiga cea mai
\nvaloroasa distributie din Romania, Electrica Muntenia Sud. Pozitia
\nsigura din piata de distributie trebuia insa completata cu
\nproductie – motiv pentru care si Enel a incercat, ca si CEZ, E.ON
\nsau alte companii din energia locala, parteneriate public-private
\ncu statul sau participarea in cadrul EnergoNuclear pentru
\nconstructia reactoarelor 3 si 4 de la Cernavoda. Cum acestea nu au
\ndus la rezultate, italienii au decis si ei constructia de parcuri
\neoliene, avand instalati la sfarsitul anului trecut 64 MW.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Tot energia eoliana ar trebui sa atraga si cea mai mare parte a
\ninvestitiilor companiei in urmatorii cinci ani, pentru care
\nitalienii au facut deja strategia: pentru aceasta perioada, Enel a
\nprevazut un buget de 500 de milioane de euro, care ar trebui sa fie
\ninvestit in instalarea a 400 MW de centrale eoliene. Bugetul peste
\ndezvoltarea Enel Renewables este estimat la 6,4 miliarde de euro
\npana in 2015 – dintre care 2,4 miliarde vor fi in Italia si Iberia,
\niar restul in celelalte tari unde grupul opereaza.<\/p>\n

Pe plan local, bugetul pentru regenerabile se adauga celui
\npentru dezvoltarea si consolidarea retelelor, de 800 de milioane de
\neuro, tot pentru urmatorii cinci ani. Asta dincolo de “eventuale
\noportunitati” care ar putea aparea in Romania si pentru care
\ncompania ar putea fi dispusa sa investeasca. “Rezultatele din
\nRomania au fost solide si suntem in continuare decisi sa investim”,
\nspunea Fulvio Conti la anuntarea rezultatelor. Veniturile Enel in
\nRomania anul trecut au fost de 970 milioane de euro, iar EBITDA a
\najuns la 208,8 milioane de euro, in crestere cu 25% fata de anul
\ntrecut (EBIT a fost de 86 milioane de euro, iar investitiile
\nderulate au cumulat 284 milioane de euro).<\/p>\n

Altfel spus, o companie cu un rulaj de aproape un miliard de
\neuro si un buget de 1,3 miliarde de euro pentru urmatorii cinci
\nani, pe care il va gestiona noul CEO al companiei, Luca D’Agnese.
\nManagerul va prelua de la Claudio Zito atributiile companiei si va
\navea o perioada de acomodare de o luna. Al patrulea CEO al Enel in
\nRomania a fost adus la conducerea operatiunilor din Romania in
\ncontextul in care proiectul eolian al italienilor este destul de
\nambitios. Luca D’Agnese are “o importanta experienta in domeniul
\nenergiilor regenerabile”, spun oficialii companiei italiene.<\/p>\n

De la sfarsitul anilor ’90 si pana in 2003, cand s-a angajat la
\nEnel, Luca D’Agnese a fost director general executiv al
\nErgyCapital, fond de investitii listat la bursa italiana care
\nactiveaza in domeniul energiilor regenerabile, conservarii energiei
\nsi tehnologiilor conexe. In cadrul Enel, D’Agnese s-a ocupat mai
\nmult cu managementul retelelor si integrarea de operatiuni, dar tot
\nCV-ul lui Agnese ii va fi folositor in Romania, dat fiind ca anii
\nurmatori pot fi cruciali in pozitionarea companiei pe piata.
\nSchimbarile care se anunta in mixul de productie, dezvoltarile
\neoliene, capacitatea retelei, expirarea contractelor bilaterale
\ndintre Hidroelectrica si furnizorii privati, dar si eventualele
\nprivatizari ale unor companii de stat sunt tot atatea oportunitati
\nde business de care D’Agnese ar putea profita pentru a face inca un
\nsalt pentru companie. Primul salt este ca si facut: in timpul
\nmandatului sau Enel va atinge si probabil va depasi pragul de 1
\nmiliard de euro. Urmeaza sa vedem cu cat.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Noul CEO al afacerilor Enel in Romania preia din aceasta luna un business de aproape un miliard de euro. O cifra la care italienii au ajuns in cinci ani, dupa curse scumpe pentru castigarea licitatiilor si investitii de miliarde de euro.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[531],"tags":[81,9403,150,8018],"class_list":["post-46605","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-energie","tag-afaceri","tag-enel","tag-energie","tag-planuri"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46605","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46605"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46605\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63964,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46605\/revisions\/63964"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46605"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46605"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46605"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}