{"id":46604,"date":"2011-03-24T08:00:00","date_gmt":"2011-03-24T08:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46604"},"modified":"2026-04-02T19:54:32","modified_gmt":"2026-04-02T19:54:32","slug":"om-vs-masina-cum-au-ajuns-calculatoarele-sa-si-invinga-creatorii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46604","title":{"rendered":"Om vs. masina. Cum au ajuns calculatoarele sa-si invinga creatorii"},"content":{"rendered":"

\"\"<\/a><\/p>\n

Dupa prezentarea lui Watson, publicul emisiunii de cultura
\ngenerala Jeopardy! s-a ridicat in picioare si a aplaudat minute in
\nsir. “Exact cum ma asteptam”, spune Alex Trebek, realizatorul
\nprogramului TV. “A fost o primire foarte calda si sunt sigur ca
\nWatson ar fi apreciat aplauzele, insa nu poate sa auda si nici sa
\nvada, deoarece primeste toate informatiile electronic.”<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Watson nu e un concurent in carne si oase, ci un
\nsupercalculator, creat special de compania IBM pentru Jeopardy!.
\nNumit dupa fondatorul IBM, Thomas J. Watson si reprezentat in
\nplatoul emisiunii printr-un ecran, Watson este un computer
\nsofisticat, la care o echipa a companiei a lucrat mai mult de patru
\nani. Are o memorie RAM de 15 TB si puterea de procesare a peste
\n2.880 de calculatoare puternice, sustinuta de 90 de servere cu cate
\n32 de procesoare 8-core fiecare dintr-un laborator IBM din New
\nYork.<\/p>\n

Watson a atras atentia presei si a cercetatorilor pentru ca
\nreuseste sa adune fragmente de informatii pe care le combina si le
\ntransforma rapid in raspunsuri specifice, intr-un proces similar
\ncelui derulat in creierul uman. “Unii petrec o viata intreaga cu
\ncercetarea si dezvoltarea inteligentei artificiale, dar rezultatele
\nsunt modeste. Watson a demonstrat ca acest lucru este posibil
\nremarcabil de repede”, a spus John E. Kelly III, vicepresedinte si
\ndirector al diviziei de cercetare de la IBM.<\/p>\n

In timpul competitiei, supercalculatorul primea intrebarile
\ndigital si apoi afisa raspunsurile in fata celorlalti doi
\nconcurenti, considerati unii dintre cei mai buni – Ken Jennings si
\nBrad Rutter -, la fel cum ar fi facut orice alt jucator. La
\nsfarsitul concursului, Watson a adunat castiguri de 77.147 dolari,
\ncu mult peste ceilalti doi participanti, care au castigat 21.600,
\nrespectiv 24.000 de dolari.
\n“Jeopardy! a fost doar un test pentru Watson, care prin volumul
\nurias de informatii pe care le proceseaza poate fi folosit in
\naproape orice industrie”, afirma Steve Mills, vicepresedinte al IBM
\nSoftware. Spre exemplu, cu ajutorul lui Watson, doctorii pot afla
\nin cateva minute intregul istoric medical al unui pacient, chiar
\ndaca documentele sunt raspandite la mai multe cabinete sau spitale
\nde pe teritoriul SUA. Si, mai mult de atat, pot estima varii
\nscenarii de evolutie a bolii unui pacient.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

In prezent, cercetatorii IBM lucreaza la adaptarea Watson in
\nscopuri industriale si comerciale, dar Mills crede ca va dura ceva
\npana cand se va intampla aceasta, avand in vedere dimensiunile
\naparatului si costurile foarte mari de intretinere. “Investitia pe
\ncare noi am facut-o in acest computer nu si-o permit foarte multe
\ncompanii”, a completat Mills. Avand in vedere ca un server IBM
\nPower 750 costa 34.500 de dolari, costul unui Watson s-ar ridica la
\n3 milioane de dolari.<\/p>\n

Nu este prima data cand IBM pune oamenii fata in fata cu
\ncalculatoarele. Lansarea lui Watson le-a amintit tuturor de Deep
\nBlue, care in urma cu mai bine de un deceniu l-a invins la sah pe
\ncampionul mondial Garry Kasparov. Deep Blue a fost un supercomputer
\nde mare putere dedicat exclusiv jocului de sah si care a sustinut
\nin anii 1996 si 1997 doua meciuri, de cate 6 partide fiecare,
\nimpotriva lui Kasparov. Dupa meciul din 1996, cand Deep Blue a fost
\ninvins, calculatorul a fost imbunatatit masiv, iar la data de 11
\nmai 1997 a incheiat cu o victorie cel de-al doilea turneu,
\ninvingandu-l pe campionul mondial dupa doua victorii, o infrangere
\nsi trei partide incheiate la egalitate. Atunci Kasparov a sugerat
\nca IBM ar fi trisat si a cerut revansa, insa compania a refuzat si
\na dezasamblat supercomputerul. Deep Blue putea atinge 11,48
\ngigaflopi (miliarde de operatiuni pe secunda), putere care-i
\npermitea sa calculeze 20 de mutari in avans pe tabla de sah.<\/p>\n

<\/p>\n

De atunci au avut loc mai multe partide de sah intre oameni si
\ncalculatoare, rezultatele fiind favorabile de cele mai multe ori
\npentru masinarii. Anul trecut un robot care rula pe un calculator
\nnici macar foarte performant, “Chess Terminator”, l-a batut pe
\ncampionul mondial Vladimir Kramnik din Rusia. Un alt meci memorabil
\neste cel din 2005, cand un supercalculator numit Hydra, construit
\nin Abu Dhabi, l-a umilit pe Michael Adams, unul din cei mai buni
\njucatori de sah ai lumii la acea vreme.<\/p>\n

\nWatson este doar un exemplu recent ce arata evolutia fenomenala pe
\ncare calculatoarele au avut-o in ultima perioada. Insa nu este
\nsingurul. Oamenii de stiinta au dezvoltat aparate din ce in ce mai
\nputernice, folosite indeosebi in cercetare. Cel mai puternic
\ncalculator din lume este in prezent Tianhe-1A. Lansat in 2010,
\nacesta ruleaza 2,5 mii de miliarde de operatiuni pe secunda si este
\nfolosit in China pentru prospectiuni petroliere si proiectare in
\ndomeniul aviatiei. Guvernul american planuieste deja sa creeze in
\nurmatorii ani un calculator de 1.000 de ori mai puternic fata de
\nTiahne-1A.<\/p>\n

Daca actualele computere evolueaza in universul petascalei
\n(performante de peste un petaflop – un cvadrilion de operatiuni pe
\nsecunda), proiectul american, aflat in lucru la Departamentul
\nEnergiei si Administratia Nationala pentru Securitate Nucleara, va
\ntrece in universul exascalei (o crestere de o mie de ori peste
\nnivelul petascalei), urmand sa fie realizat in 2018-2020 si sa fie
\ncapabil sa numere toate stelele din univers in 20 de minute.
\nBugetul alocat incepand din 2012: 126 de milioane de dolari.\n <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Prima victorie a unui calculator in fata unui om a avut loc acum 15 ani la un meci de sah. Anul acesta masinariile au recidivat, de data aceasta la un concurs de cultura generala. Mai poate bate omul masina? Sau de fapt victoria lui e insusi faptul ca a reusit sa fabrice o masina care sa-l intreaca pana si pe el?<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4139],"tags":[11990,7209,13572,21167],"class_list":["post-46604","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-it","tag-calculatoare","tag-itc","tag-victorie","tag-watson"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46604","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46604"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46604\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63963,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46604\/revisions\/63963"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46604"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46604"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46604"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}