In octombrie 1990, Comisia Europeana schita manualul de
\nutilizare al unei monede unice europene in studiul “One Market, One
\nMoney” si sustinea ca “potentialul impact economic al uniunii
\nmonetare rezida in natura unui joc de suma pozitiva”. “Nu este, cel
\nputin nu in primul rand, o problema de distribuire a costurilor si
\nbeneficiilor intre tari, cum s-ar fi petrecut in cazul unui joc de
\nsuma nula”, se spunea in documentul semnat de presedintele CE de
\natunci, Jacques Delors. S-ar putea ca, dupa 21 de ani, sa aveti o
\nparere sensibil diferita si in plus, de data aceasta sa nu mai fiti
\nin minoritate.<\/p>\n
Reuniunile ministrilor de finante ai zonei euro de la jumatatea
\nlunii martie nu au reusit decat sa dea impresia unui succes de
\nmoment in creionarea viitorului monedei unice europene:
\npromisiunile de coordonare a politicilor fiscale – noul Pact pentru
\neuro – si un acord de principiu pentru creditarea pe piata
\nprincipala a datornicilor (nu pe piata secundara, unde beneficiile
\npentru cei din urma ar fi fost mai mari) nu sunt decat paleative de
\nsuprafata, cred multi economisti, si inca nu au trecut de filtrul
\nConsiliului European din 24-25 martie, consacrat tocmai acestei
\nchestiuni. Oricum, criticii sustin ca motivele principale ale
\ncrizei din zona euro raman inca neatinse: nivelurile mari ale
\ndatoriilor si fragilitatea sectorului bancar din unele state
\n(clamata de agentiile de rating dar mai putin recunoscuta oficial)
\nvor atarna in continuare amenintator asupra perspectivelor de
\nrevenire a economiei europene in ansamblu. De altfel, dupa ce
\naburii euforiei au trecut si pietele s-au mai calmat, presedintele
\nBancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a si calificat drept
\n“insuficiente” propunerile prezentate intrucat acestea “nu vor
\ncorecta” slabiciunile scoase la iveala de catre criza.<\/p>\n
In pachetul care va fi discutat in forma finala la summitul
\neuropean din 24-25 martie se vor mai afla si cresterea capacitatii
\nde creditare a fondului de urgenta pentru zona euro la 440 de
\nmiliarde de euro si pansarea cu sare a ranilor financiare ale
\nGreciei. Aceasta ar urma sa beneficieze de o reducere cu un procent
\na dobanzii (acum de 5%) la imprumutul sau de 110 miliarde de euro
\nsi prelungirea maturitatii creditului pana la sapte ani, conditii
\nsimilare celor obtinute de Irlanda la sase luni de la cutremurul
\nfinanciar european din mai 2010 care a avut epicentrul in
\nAtena.<\/p>\n
Deja sunt mai multe semnale ca Grecia oricum va cadea in
\ngenunchi sub povara datoriilor, fie si cu aceasta restructurare din
\nmers (in 2013, serviciul datoriei publice va ajunge la 160% din
\nPIB), mai ales ca Banca Centrala Europeana pregateste o noua
\nmajorare a ratei dobanzilor ceea ce implicit va duce si la
\nscumpirea.<\/p>\n
In al doilea rand, mecanismul prin care fondul european de
\nurgenta ar urma sa poata ajunge la limita de credit propusa – fata
\nde 250 de miliarde de euro acum – este inca invaluit in mister,
\nceea ce nu are deloc darul de alinisti pietele. Nervozitatea
\nacestora este inca la niveluri foarte inalte, chiar daca in
\nsaptamana ce a trecut, atat Spania – proaspat luata prin
\nsurprindere de o retrogradare cu perspectiva negativa a ratingului
\nde tara de catre Moody’s – cat si Portugalia au obtinut
\nrostogolirea la dobanzi mai mult sau mai putin suportabile a unor
\nimprumuturi.<\/p>\n
<\/p>\n
Cazul Lisabonei este insa unul paradoxal pentru ca, in ciuda
\noptimismului din piata portughezii trebuie sa plateasca in mod
\ncurent dobanzi de peste 7%, nivel considerat anticamera solicitarii
\nde ajutor financiar extern. In ce o priveste, Spania a avut o
\nsaptamana pe muchie de cutit dupa retrogradarea de catre Moody’s
\n(care ar fi putut redeschide discutiile despre marile probleme ale
\nsistemului sau economic) reusind sa stranga de pe piete peste 4
\nmiliarde de euro si sa mai castige astfel putin timp. Analistii au
\navertizat ca norocul Madridului – lipsa unor alternative de
\nplasament financiar in conditiile problemelor din Orientul Mijlociu
\nsi din Japonia, s-ar putea sa se termine repede si sa iasa apoi la
\niveala somajul de peste 20%, nevoia masiva – de ordinul zecilor de
\nmiliarde – de capitalizare a bancilor regionale, cajas (spre
\ndeosebire de estimarile ilar de mici ale oficialilor spanioli) dar
\nsi intrarea in faliment a mai multor guverne regionale din cele 17
\nale Spaniei.<\/p>\n
In plus, o alta aripa franta a eurozonei, Irlanda, se pare ca nu
\nva obtine nicio concesie daca nu-si da acordul pentru majorarea
\nimpozitului de 12,5% aplicat corporatiilor, nivel care face din
\nDublin o capitala a unui “paradis fiscal”. Acest pseudo-paradis
\nfiscal este de fapt o alta consecintelor a clivajelor din care este
\ncompusa Uniunea Europeana in ansamblu si zona euro, in special:
\nnordul si-a adjudecat deocamdata suprematia in lupta economica cu
\nsudul, in ceea ce seamana tot mai mult a joc de suma nula unde
\nGermania strange cam tot ce se poate de la oricare dintre colegii
\nde eurozona, carora nu le ramane decat sa caute atuuri artificiale
\nde competitivitate, cum sunt impozitele diminuate pe profitul
\ncompaniei sau sa continue sa se imprumute ca sa poata functiona la
\nparametri acceptabili si in viitor.<\/p>\n
Vor reusi liderii europeni sa uite ca sunt in an electoral sau
\npre-electoral si vor incepe sa traseze harta unei uniuni economice
\nsi monetare care sa-si poata gestiona mai bine diviziunile? Din
\npacate, privind la modul in care astfel de intrebari fundamentale
\nsi-au primit raspunsul in trecut, nu sunt multe motive de
\noptimism.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La sfarsitul acestei saptamani ar trebui sa aflam cum considera liderii UE ca trebuie sa se transforme zona euro ca sa nu faca implozie sub greutatea dezechilibrelor interne. Dar nu avem nicio garantie ca de aceasta data lucrurile vor iesi substantial mai bine.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[3826],"tags":[21704,188,8988,13242],"class_list":["post-46577","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-special","tag-dezechilibre","tag-economie","tag-special","tag-zona-euro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46577","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46577"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46577\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63937,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46577\/revisions\/63937"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46577"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46577"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46577"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}