{"id":46513,"date":"2011-03-20T23:30:00","date_gmt":"2011-03-20T23:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46513"},"modified":"2026-04-02T19:51:53","modified_gmt":"2026-04-02T19:51:53","slug":"povestea-omului-care-aduce-vantul-jan-veskrna","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46513","title":{"rendered":"Povestea omului care aduce vantul, Jan Veskrna"},"content":{"rendered":"

\nAvea cam 8 ani in ziua cand tatal sau, doctor de profesie, a venit acasa si a povestit ca amputase piciorul unui om. S-a ascuns speriat crezand ca tatal sau e un om rau, criminal sau macelar, de a putut face asa ceva. Tatal sau a inteles si i-a explicat ca piciorul omului era bolnav si astfel i-a salvat viata. Peste aproape 40 de ani, Jan Veskrna a transpus in business ceea ce a inteles de la tatal sau atunci cand a concediat peste 1.000 de oameni pentru a salva costurile unei companii. “De cand sunt in business, pot spune ca <am taiat multe picioare>, dar cred ca am crescut afaceri si am adus profit actionarilor”, povesteste Jan Veskrna (45 de ani), care conduce afacerile CEZ in Romania inca de cand compania ceheasca a castigat licitatia pentru achizitia Electrica Oltenia.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nEra manager in cadrul furnizorului de servicii pentru industria energetica Dalkia in Cehia cand cel mai important client al sau, CEZ, a inceput sa il curteze: intai il voiau pentru a conduce potentialele afaceri din Bulgaria, unde compania participa la niste licitatii. Nu le-au castigat, asa ca managerul a ramas la Dalkia, dar nu pentru mult timp, pentru ca CEZ s-a intors la el cand a castigat licitatia pentru Electrica Oltenia.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nA oscilat un pic atunci. “Dar a fost cea mai buna decizie pe care am luat-o in viata mea”, considera acum managerul care se afla aproape de sfarsitul celui de-al doilea mandat in Romania. In cadrul CEZ, ca si in cazul celor mai multe multinationale, mandatele expatilor sunt pe trei ani; in 2008, cand a expirat primul mandat, i s-a propus un al doilea, pentru a putea finaliza planul de afaceri pe care il incepuse.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nAcum isi doreste un al treilea si, eventual, ultim mandat: “In decembrie 2011 ar trebui sa se termine si al doilea contract; am solicitat insa un al treilea si astept raspunsul in aprilie. Am fost nomad toata viata, 80% din cariera mea a fost in afara Cehiei, dar mi-a ajuns; doresc sa muncesc in Romania pana ma voi retrage”. Daca nu se va putea prelungi contractul – desi zambetul managerului vorbeste de la sine despre aceasta decizie -, Veskrna este decis sa se retraga din management si din CEZ. Asadar, in cazul in care contractul din Romania nu se va prelungi, vrea sa ramana in Romania si sa isi faca aici o afacere intr-unul din domeniile care il inspira: arta, servicii medicale sau mancare bio. Mai pe scurt, ceva folositor pentru oameni. “Mi-as folosi filosofia de viata de a fi folositor. Pana acum nu am facut deloc asta, nu sunt folositor nimanui vanzand energie”, considera managerul. Chiar daca ii va fi prelungit contractul, Veskrna nu are oricum planuri de foarte lunga durata cu managementul si energia: “Vreau sa mai fac maximum 5 ani ceea ce fac acum. Apoi vreau sa ma retrag si sa am o viata activa plimbandu-ma cu barca si creionand benzi desenate in casa mea de piatra din Bretania”.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\nPlanul de a se pensiona la 50 de ani a fost dintotdeauna pe lista de lucruri de facut a lui Jan Veskrna inca de cand a venit in Romania si marturisea intr-un interviu din 2005 ca munca in Romania e intensa: “Un an de munca in Romania este cat doi in alte tari”, estima atunci managerul. Estimarea de la inceput, cand a preluat o companie in care lucrau mult prea multi oameni si care pierdea bani, s-a intensificat pe parcurs, cand managerul s-a vazut pus in fata unei piete care juca dupa propriile reguli si unde o companie straina nou-venita nu avea de unde, de exemplu, sa cumpere energie. “Haideti sa nu vorbim despre asa-numitii baieti destepti”, a raspuns inainte de inceperea evenimentului MEET THE CEO Jan Veskrna – “subiectul acesta chiar a ajuns sa ma oboseasca”. In anii de dupa venirea CEZ in Romania, contractele bilaterale incheiate intre furnizorii de energie si producatorii locali scoteau de pe piata cam toata energia hidro si o parte din cea nucleara, lasand in cosul celorlalti energie termo, mai scumpa. “Mie imi place sa joc carti, in special poker, dar niciodata nu ma plang de cartile care mi-au cazut, incerc sa joc cu ele cat de bine pot”, explica CEO-ul CEZ cum s-a descurcat in aceste conditii in piata din Romania.<\/p>\n

\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

\nCONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE ->>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

“Sa nu ma intelegeti gresit, nu mi-e frica de obstacole: am
\ntrecut peste destule de cand am venit in Romania, cei mai mari
\ndusmani ai businessului fiind recuperarea datoriilor de la CFR (de
\nunde CEZ are de recuperat 215 milioane de lei – n.red.), dar si
\nfaptul ca a fost scump sa ne procuram energia si in felul acesta am
\npierdut foarte multi consumatori eligibili”, povesteste Veskrna,
\ncare nu isi mai construieste strategia viitoare pe clienti
\neligibili, neavand in plan sa rascumpere cumva portofoliul pierdut.
\n“Ar fi prea scump. Strategia viitoare e in clientii casnici. Ideea
\ne sa detinem controlul asupra costurilor si sa detinem controlul in
\ngeneral.”<\/p>\n

Privind la ultimii ani, dintre companiile din energie de pe
\npiata locala, CEZ pare ca s-a miscat cel mai mult – a intrat si a
\niesit din proiecte, a pompat peste un miliard in energie eoliana, a
\ncumparat un proiect hidro si este in discutii pentru proiecte noi.
\nToata aceasta libertate de miscare vine dintr-o alta decizie a CEZ
\nsi anume aceea de a cumpara pachetul minoritar al companiei de la
\nstatul roman si Fondul Proprietatea. Compania a platit 374,9
\nmilioane de euro pe 49% din companie (229 milioane de euro fiind
\nplatite Fondului Proprietatea pentru 30% din actiuni), insa Veskrna
\nconsidera ca asta i-a facut sa fie operatorii celui mai mare parc
\neolian din Romania acum: “Libertatea de a lua decizii, cand ai 100%
\ndin actiuni, e extraordinara; nu mai am frustrari legate de faptul
\nca nu pot face una sau alta din cauza minoritarilor, sunt liber
\nacum”. Iar faptul ca acum este un producator de energie eoliana ii
\nmai aduce o multumire managerului: “Eu sunt mandru ca CEZ, care e o
\ncompanie mica dintr-o tara mica, a reusit sa faca in Romania un
\nparc eolian mare, depasind companii gigant din tari mari precum
\nItalia sau Germania (Enel, respectiv E.ON – n.red.)”. Si cele doua
\ncompanii intrate in Romania odata cu privatizarea altor distributii
\nde energie au in plan proiecte de productie a energiei: Enel deja a
\ninstalat 64 MW si are in plan atingerea a 400 MW in urmatorii patru
\nani, iar E.ON are in plan instalarea a 112 MW in Vaslui si alte
\nproiecte in Dobrogea.<\/p>\n

Lipsa surselor proprii de energie l-a convins pe Jan Veskrna ca,
\nde-a lungul ultimilor sase ani, sa se implice in orice proiect
\navantajos de productie de energie, pentru a rezolva aceasta
\nproblema. In 2008, CEZ a intrat in doua proiecte mari: centrala de
\nla Galati (un proiect de 400 MW putere instalata in cogenerare, in
\nparteneriat public privat si cu o valoare de 400 de milioane de
\neuro) si in compania de proiect de la Energonuclear, care urma sa
\nse ocupe de proiectarea, finantarea si constructia reactoarelor 3
\nsi 4 de la Cernavoda. Pe rand, ambele proiecte au iesit din
\nplanurile CEZ: intai Galati (“am renuntat la proiectul de la Galati
\ndupa o intalnire interna a sefilor din CEZ, cand s-a luat decizia
\nca, din cauza crizei financiare, compania sa se focalizeze pe free
\ncash flow”) si un an mai tarziu, in 2009, Cernavoda (“la
\nNuclearelectrica, totul a fost foarte fluctuant, iar asteptarile
\nCAPEX erau foarte mari; ne-am intrebat atunci de ce sa mai incercam
\nsa colaboram cu statul roman cand prioritatea lor e alta”). In
\ncazul Nuclearelectrica, Veskrna considera ca Romania ar trebui sa
\ninvesteasca in energie nucleara, deoarece este o sansa pe care
\nRomania nu ar trebui sa o rateze. In cazul termocentralei insa,
\nlucrurile sunt mai personale: “Cogenerarea e dragostea mea. De
\naceea am incercat sa imbunatatesc evaluarea proiectului de la
\nGalati, dar pana la urma nu am reusit sa il pastram; acolo era un
\nsistem de productie in ciclu combinat pe care noi avem foarte multa
\nexperienta si care este singura sansa a Romaniei de a deveni
\nexportator de energie si nu importator net”.<\/p>\n

Jan Veskrna crede acum ca investitorii ar trebui sa se opreasca
\nun pic din goana dupa energie verde si sa reconsidere lucrurile:
\n“Trebuie sa revenim la cogenerare; e foarte dificil ca business,
\ndar merita investit pentru ca acum nu mai ardem carbuni cum ne
\ntrece prin cap si omoram planeta. Sistemele sunt cu totul altele si
\neste important pentru echilibrul energetic”. Nu numai Veskrna
\nsustine domeniul: productia de energie in cogenerare este
\nincurajata si de guvern printr-o schema de sprijin prin care
\nautoritatile estimeaza ca vor aloca 17,2 miliarde lei pentru
\naproximativ 500 de companii. De asemenea, consumatorilor li se va
\nimpune o contributie lunara, directionata catre producatorii in
\ncogenerare In perioada 2010-2023.<\/p>\n

Nu este vorba numai de sansa Romaniei la mijloc, ci si de sansa
\nCEZ de a produce energie fara a depinde de forta vantului si de
\nreglementarile UE sau ale statului roman privind energia eoliana.
\nDar, in lipsa de proiecte pe nuclear sau cogenerare, Veskrna s-a
\nconcentrat pe energie verde. Tot in 2008, CEZ a cumparat de la
\nContinental Wind Partners (care la randul lor cumparasera de la
\ndezvoltatorul local Monssom Alma) proiectul de energie eoliana de
\nla Fantanele si Cogealac, de 600 MW, ale carui costuri totale – de
\nla achizitie si pana la punerea in functiune – erau de 1,1 miliarde
\nde euro. Compania a inceput constructia parcului in 2009 la
\nFantanele, unde anul trecut a si produs energie eoliana.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>\n <\/p>\n

<\/p>\n

“Energia eoliana nu este favorita mea; in cogenerare, am si
\nexperienta, si predictibilitate; in energia eoliana, depinzi de cat
\nbate vantul, iar Dumnezeu iti opereaza centrala”, isi explica
\nVeskrna filosofia fata de proiectul care l-a adus in atentia
\nintregii piete locale. De fapt, Veskrna nu e preocupat doar de
\nfaptul ca energia verde are nevoie si de cogenerare pentru a se
\ncrea o piata echilibrata, ci de modul cum piata locala a reactionat
\nla ideea de energie verde. In ultimii doi ani, energia eoliana a
\nocupat cumva locul imobiliarelor pentru toti oamenii de afaceri
\ncare voiau o investitie rapida si vandabila investitorilor
\nstrategici interesati. Partea aceasta a povestii nu este favorita
\nlui Veskrna: “Excesele de niciun fel nu sunt bune. Mie imi place
\nideea de energie verde, dar nu imi place ce a devenit ea in
\nRomania; dupa ce au aparut primele idei despre asta, a inceput
\nisteria, speculatorii s-au inmultit, a devenit o moda. Nu poti face
\ndin binele planetei o moda”.<\/p>\n

Agitatia din jurul eolienelor a contribuit cumva si la
\nproblemele pe care cei de la CEZ le au acum in continuarea
\nproiectului din Dobrogea. Anul trecut, un incident in care au fost
\nimplicate si focuri de arma izbucnea la Cogealac. Un conflict intre
\nprimaria localitatii, care spune ca CEZ nu este proprietarul
\nterenului, si CEZ, care a cumparat “cu buna-credinta” un proiect
\ncare cuprindea si terenurile pe care ar trebui sa se dezvolte a
\ndoua parte a proiectului. “Primarul din Cogealac ne-a creat
\nintotdeauna probleme. Am ramas blocati cu proiectul, am primit de
\nla Consiliul Judetean <binecuvantarea> sa mergem mai departe,
\ndar prefectura ne-a reclamat. Eu sunt increzator ca vom reusi sa
\nrezolvam si sa nu incepem un proces cu ei”, detaliaza Veskrna
\nsituatia actuala de la Cogealac, unde compania nu a decis inca ce
\nva face mai departe, in cazul in care situatia nu se rezolva. “De
\nce ni se intampla asta? Acolo e o banda mica pe care toata lumea
\nvrea sa intre. Daca CEZ nu livreaza energie in acea banda, e loc
\npentru altii”, considera Veskrna, incercand o explicatie a
\nconflictului, dar motivand totodata de ce nu ii place modul cum
\nideea de energie eoliana a fost inteleasa in Romania.<\/p>\n

Tocmai pentru a fi primii acolo au si decis cei de la CEZ sa
\ncumpere proiectul in 2008, cand proiectele eoliene erau la cel mai
\nscump nivel de pana acum, preturile lor scazand intre timp cu pana
\nla 40%. “Nu cred ca am facut o greseala cumparand Fantanele si
\nCogealac – chiar daca am cumparat cand preturile erau mult mai sus
\nsi am platit mult pe proiect, am facut-o ca sa fim primii si am
\nfost. Dobrogea are potential foarte mare si toata lumea se
\ninghesuie. Reteaua nu poate duce foarte multa energie de acolo, de
\naceea consider ca e foarte important ca ne-am pozitionat. Daca nu,
\nputeam construi parcul si ne uitam la el ca la muzeu; ne-am luptat,
\nam fost primii, a meritat”, explica Veskrna. Proiectul de la
\nCogealac ar trebui sa fie gata la sfarsitul lui 2011, cand si
\nIberdrola ar incepe productia in parcul de 80 MW, cand si Enel ar
\nputea ajunge la aproape 100 MW putere instalata, iar omul de
\nafaceri Emanuel Muntmark – dezvoltatorul cel mai activ cand vine
\nvorba de proiecte eoliene – ar mai putea lansa un proiect de 1.000
\nMW.<\/p>\n

Chiar daca nu stie inca ce se va intam-pla la Cogealac sau cu
\nmandatul sau in Romania, Jan Veskrna stie ca ar mai putea investi
\nin Romania: “Putem investi, dar avem nevoie de predictibilitate si
\nproiecte bune. Daca ma duceam in 2005 la Martin Roman (presedintele
\nCEZ – n.r.) sa ii propun o investitie, e posibil sa nu fi obtinut
\nnimic; daca ma duc acum sa ii cer 1 miliard de euro pentru un
\nproiect, as obtine cu totul alta reactie, pentru ca acum ma
\ncunoaste si are incredere in mine”. De aceea spune ca a primit
\nimediat ok-ul pentru a cumpara la sfarsitul anului trecut proiectul
\nTMK Hydroenergy Power de la TMK-Resita – combinatul siderurgic
\ndetinut de grupul rus TMK, specializat in productia tevilor de otel
\npentru industria petrolului si a gazelor naturale.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

In decembrie 2010, CEZ Romania a cumparat 100% din actiunile
\ncompaniei TMK Hydroenergy Power SRL, care detine patru lacuri cu
\nbaraje – Trei Ape, Gozna, Valiug si Secu -, si patru
\nmicrohidrocentrale – Crainicel I, Crainicel II, Grebla si Breazova
\n-, cu o capacitate totala instalata de aproximativ 18 MW. “Le-am
\ncumparat, dar acum va trebui sa le retehnologizam si va fi vorba de
\no investitie de aproape 30 de milioane de euro. Inainte de a ne
\napuca de investitie trebuie sa obtinem aprobarea UE pentru
\ncertificate verzi”, spune Veskrna, care a avut saptamana trecuta,
\nin 18 martie, o intalnire la Bruxelles in acest sens. Conform
\nmanagerului CEZ, “daca nu ni se acorda certificate, investitia nu
\neste rentabila; daca ni se acorda, as vrea sa cumparam mai mult
\nhidro, nu vreau sa cedez sau sa ma opresc aici”. Mai ales ca, atata
\ntimp cat nu apar proiecte interesante in cogenerare, energia hidro
\nsau eoliana sunt solutiile cele mai bune.<\/p>\n

Acum, compania-mama CEZ se afla Intr-o perioada prudenta in ceea
\nce priveste investitiile, dar Veskrna are unda verde pentru o
\nasociere cu Hidroelectrica, companie inca detinuta de stat, pentru
\nmodernizarea unor hidrocentrale. Hidroelectrica vrea sa dezvolte In
\nparteneriat public-privat cinci proiecte de productie a
\nelectricitatii, In valoare totala de 280 milioane euro, pentru care
\nsunt In curs de realizare studiile de fezabilitate. Cele cinci
\nproiecte de amenajari hidroenergetice ar urma sa aiba o putere
\ninstalata totala de 63,3 MW, cu o productie de electricitate
\nestimata la 300,8 GWh pe an (0,3 TWh), potrivit datelor
\nHidroelectrica.
\nInvestitia intr-un MW de capacitate in domeniul hidrocentralelor de
\nmici dimensiuni se ridica la aproximativ 1,8 milioane de euro, un
\npic mai mult fata de 1,5 milioane de euro, cat costa in medie
\ninstalarea unui MW in energie eoliana. Pentru amandoua se acorda
\ninsa certificate verzi, care pot face investitia rentabila, cel
\nputin pe termen mediu.<\/p>\n

“Cum se face ca orice discutie despre CEZ sfarseste a fi o
\ndiscutie despre energia eoliana?”, intreaba razand Jan Veskrna,
\nprecizand ca productia de energie a cehilor in Romania e oricum
\nseparata din punct de vedere financiar si operational de businessul
\nde distributie si furnizare de energie, care i-a adus aici in 2005.
\nDar managerul isi raspunde singur: “Daca energia eoliana este
\ninteresanta acum, nu ma pot opune singur curentului”. Si nici nu se
\nopune, pentru ca, pana la urma, orice energie e buna pentru a o
\nvinde celor 1,4 milioane de clienti. Si, mai ales, orice energie e
\nbuna cand e produsa de CEZ. Adica avand controlul.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

In vremurile in care toata lumea alearga dupa orice megawatt de energie eoliana, Jan Veskrna, seful afacerilor CEZ in Romania, se declara indragostit de cogenerare. Cu toate acestea, a pus in functiune la Fantanele al doilea cel mai mare parc eolian din Europa.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698,531,16291],"tags":[9404,202,150,19069,17572],"class_list":["post-46513","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","category-energie","category-meet-the-ceo","tag-cez","tag-cover-story","tag-energie","tag-jan-veskrna","tag-parc-eolian"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46513"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46513\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63876,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46513\/revisions\/63876"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}