In adolescenta am invatat sa cant la chitara. Dupa cativa ani de
\npractica am constatat ca s-a schimbat felul in care ascult muzica
\nsi n-am stiut daca e mai bine sau mai rau. Pe de-o parte imi era
\nteama ca mi-am pierdut o doza de “inocenta” ca ascultator, ca am
\ndevenit prea interesat de ce face si cum face un instrument sau
\naltul, pe de alta parte ma bucuram ca nu mai sunt un ascultator
\nnaiv. Cam acelasi lucru mi s-a intamplat cu presa scrisa. Dupa ce
\naproape zece ani am lucrat ca redactor si editor, am invatat cum se
\nconstruiesc publicatiile, care sunt mecanismele economice din
\nspatele lor si cum se impleteste mesajul scris cu mesajul
\nsubliminal (ma refer la “atmosfera” pe care o degaja paginile
\ntiparite). Efectul a fost acelasi: mi-am pierdut naivitatea in
\nrelatia cu mass-media si am devenit un fel de “consumator
\nprofesionist” de presa, dotat cu o oarecare abilitate de a discerne
\ncalitatea informatiei care mi se livreaza.<\/p>\n
Cu internetul, relatia e putin mai complexa, pentru ca e vorba
\nde mai multe medii convergente unde comunicarea este
\nmultidirectionala, iar modalitatile de a crea si agrega informatia
\nsunt adesea diferite de cele utilizate in mediile traditionale.
\nChiar si asa, faptul ca utilizez si dezvolt aplicatii in acest
\nspatiu ma pune intr-o pozitie favorizata in raport cu aceasta cale
\nde comunicare. Ca si in cazul presei, stiu cum se face si cum
\nfunctioneaza, asa ca sunt destul de precaut cu informatia pe care o
\nprimesc. Un exemplu clasic in aceasta privinta este Wikipedia, o
\nresursa fabuloasa prin cantitatea si diversitatea informatiei, dar
\nmereu pusa sub semnul intrebarii din perspectiva calitatii pe
\nmotivul ca aceia care contribuie cu material nu sunt in mod necesar
\nexperti in domeniu si nu exista editori profesionisti care sa
\nverifice acuratetea informatiilor. Mai mult, identitatea
\ncontributorilor este cel mai adesea incerta, asa ca nu este deloc
\nexclus ca sub numele unui eminent profesor universitar sa gasim un
\nelev de liceu. In aceste conditii, merita sa apelam la
\nWikipedia?<\/p>\n
Pe cei care raspund cu “nu categoric” ii invit sa caute in
\nBritannica informatii despre participiul prezent al verbelor in
\nlimba armeana. Probabil, rezultate asemanatoare vor obtine si din
\nenciclopedii online in care expertii aproba continutul, iar
\ncontributorii trebuie sa se prezinte cu identitatea reala (cum sunt
\nCitizendium sau Google Knol). Daca totusi Wikipedia este solutia
\ncea mai la indemana, atunci cunoasterea mecanismelor care o
\nguverneaza poate sa minimizeze riscul de a obtine informatii
\ngresite sau chiar menite sa dezinformeze. Prima observatie este ca
\nWikipedia nu trebuie privita ca o interfata transparenta (o
\n“fereastra”) spre informatia pe care o cuprinde, ci ca o “oglinda”
\nce adauga informatiei propriu-zise modalitatile tehnice si
\norganizatorice in care informatia este asamblata. Cu alte cuvinte,
\nvom obtine cele mai bune rezultate daca ne vom pune in joc spiritul
\ncritic si vom explora toate straturile informative gazduite de
\naceasta resursa.<\/p>\n
In primul rand trebuie sa evaluam in ce masura subiectul pe
\ncare-l avem in vedere este controversat. In unele cazuri, astfel de
\narticole sunt marcate ca atare, dar de cele mai multe ori editorii
\najung la un compromis (aceasta este regula). In aceste cazuri se
\nintampla ca anumite perspective asupra subiectului sa fie omise din
\ntextul articolului. Cam toate temele cu tenta nationala pot fi
\nsuspectate din aceasta perspectiva. De exemplu, articolul despre
\nlimba aromana nu este marcat in varianta engleza, dar are in spate
\no controversa ce anima mai multe natiuni balcanice. In aceste
\ncazuri este recomandabil sa consultam pagina de discutii, care
\npoate fi uneori mai informativa decat articolul propriu-zis si, cu
\nsiguranta, ne permite sa apreciem seriozitatea abordarii. O alta
\nresursa valoroasa este istoricul, care ne permite sa urmarim cum
\ns-a ajuns la forma publicata.<\/p>\n
Dincolo de neutralitate se pune problema corectitudinii.
\nWikipedia nu-si propune sa stabileasca adevarul, nici sa fie o
\ntribuna a opiniilor sau a cercetarilor personale, in schimb pune
\naccentul pe verificabilitate, astfel incat referintele sunt mereu
\nla indemana atat pentru a verifica informatia, cat si pentru a
\nextinde cercetarea. Adesea, pornind de aici, obtinem trimiteri mai
\nbune decat dintr-un motor de cautare. Pana la urma, o excursie in
\nspatele paginilor Wikipedia ne permite sa intelegem intreaga
\nconstructie si ne antreneaza sa aplicam acelasi filtru critic
\ninformatiilor de oriunde ar veni. Ne ajuta sa ne pierdem
\nnaivitatea.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Daca ne intrebam cat de credibila este Wikipedia, trebuie sa ne punem aceeasi intrebare cu privire la orice alta sursa. Poate principala contributie a enciclopediei este faptul ca ne permite sa vedem in spatele paginilor si ne antreneaza astfel spiritul critic.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7107,7104,7105,13223],"class_list":["post-46351","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-mircea-sarbu","tag-opinii","tag-weboscop","tag-wikipedia"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46351"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46351\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63708,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46351\/revisions\/63708"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}