{"id":46337,"date":"2011-03-13T23:30:00","date_gmt":"2011-03-13T23:30:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46337"},"modified":"2026-04-02T19:47:31","modified_gmt":"2026-04-02T19:47:31","slug":"ghid-de-promovare-in-social-media-cum-sa-te-vinzi-pe-internet","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46337","title":{"rendered":"Ghid de promovare in social media. Cum sa te vinzi pe internet"},"content":{"rendered":"

In primavara anului 1999 pozele celor trei studenti disparuti
\nintr-o padure din Maryland erau deja peste tot pe internet. La fel
\nsi imagini cu masina lor abandonata pe un drum din apropierea
\npadurii, descoperita ulterior de politie. Nimic nu era insa real.
\nHeather Donahue, Josh Leonard si Mike Williams erau doar personaje,
\nchiar daca sub numele lor real, din filmul Blair Witch Project,
\ncare urma sa fie lansat in luna iulie a aceluiasi an. Oamenii de
\nmarketing s-au folosit insa de internet pentru a promova cu un
\nbuget foarte mic ecranizarea, generand interes pentru o poveste
\ndespre care nimeni n-a stiut o vreme daca este sau nu adevarata, cu
\natat mai mult cu cat a fost sustinuta si de aparitii platite in
\ndiverse publicatii. Campania a fost una dintre cele mai reusite din
\nsocial media si printre primele de acest gen la acea vreme, iar
\nfilmul s-a soldat cu incasari de 249 de milioane de dolari in toata
\nlumea.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Niste ani mai tarziu, producatorul apei minerale Evian publica
\npe internet un clip video cu bebelusi pe patine cu rotile,
\nconsiderat de Cartea Recordurilor cea mai accesata reclama online
\ndin toate timpurile, cu 60 de milioane de vizionari si 54.000 de
\ncomentarii. Tot cam in aceeasi perioada, Ikea inaugura cu ocazia
\ndeschiderii unui nou magazin in Suedia un showroom de mobila
\nvirtual pe reteaua sociala Facebook si indemna consumatorii sa
\nnumeasca produsele pe care puteau de altfel sa le castige, campania
\nfiind premiata anul trecut la Cannes. Modele cu totul diferite fata
\nde cel ales pentru Blair Witch Project, dar in esenta cu acelasi
\nscop, anume sa creeze o comunitate online cu care compania sa
\ninteractioneze prin diverse metode si care sa transmita mesajul mai
\ndeparte pe internet.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Companiile exploreaza de ani de zile internetul si in ultima
\nperioada tot mai mult si zona de social media pentru promovare.
\nDaca in urma cu cativa ani retelele sociale, blogurile si
\nserviciile de microblogging erau luate in gluma de directorii de
\nmarketing, in mare parte din cauza publicului restrans si a lipsei
\nde relevanta a acestuia pentru businessul lor, acum datele
\nproblemei arata cu totul altfel. S-au ingrosat practic atat
\nrandurile companiilor interesate sa-si faca reclama in acest mediu,
\ncat si bugetele cheltuite pentru asta. Iar sumele totale nu mai
\nsunt de ordinul sutelor de milioane de euro la nivel mondial, cum
\nse intampla inainte de 2008, ci mai degraba de 4,26 miliarde de
\neuro anul acesta, potrivit estimarilor companiei de cercetare
\neMarketer, cu 70% peste nivelul din 2010. Facebook este
\nraspunzatoare insa in cea mai mare masura pentru conturarea si
\nevolutia impresionanta a pietei.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

“E la moda si din acest motiv trage toata industria in sus”,
\ncrede Calin Rotarus, directorul general al regiei de publicitate
\nARBOinteractive. Cu 600 de milioane de utilizatori in toata lumea,
\nreteaua sociala a deschis o cutie a Pandorei care nu mai are nicio
\nsansa sa se inchida. Iar Romania nu face exceptie. “Campanii pe
\nsocial media existau la noi si inainte de aceasta explozie, dar
\nnivelul era foarte mic. Facebook a fost practic motorul”, explica
\nBogdan Prajisteanu, directorul general al agentiei de media
\nMediaedge:cia. Numarul consumatorilor prezenti pe Facebook este
\ndeja aproape de trei milioane, dublu fata de acum sase luni, si se
\nestimeaza ca va atinge pragul de cinci milioane anul acesta. “Nu
\nmai e doar un experiment, cum era la inceputul anului trecut, cand
\navea doar jumatate de milion de utilizatori, ci e deja un domeniu
\ncare nu mai poate fi ignorat”, spune Bogdana Butnar, head of new
\nbusiness la agentia Headvertising.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Se adauga in ecuatie si Hi5.com, retea accesata in medie de
\n600.000 de romani pe zi, dar si Tpu.ro, care atrage intr-o luna
\naproape doua milioane de clienti unici, sau Neogen, cu peste
\n750.000 de unici in februarie, conform datelor Studiului de
\nAudienta si Trafic pe Internet (SATI). Si, nu in ultimul rand,
\ntrebuie mentionate blogurile spre care se duc deja de mai multa
\nvreme bani din publicitate si platforma de microblogging Twitter,
\ncare, desi nu are un model de business definit, este un loc bun
\npentru reclama sub forma mesajelor publicate. |n strainatate,
\nexista deja destule vedete platite de companii pentru a scrie
\nmesaje despre ele, dar in Romania modelul inca n-a fost
\ninradacinat, chiar daca platforma atrage deja jumatate de milion de
\nutilizatori unici pe luna, conform Google AdPlanner.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

Printre primii care au inteles ca trebuie sa aiba o prezenta in
\nsocial media au fost cei mai mari investitori in publicitate, care
\nau adaugat aceasta componenta in strategia de promovare de
\ntimpuriu. Acum, mai toate companiile mari cu operatiuni pe piata
\nlocala sunt intr-un fel sau altul prezente in aceasta zona, chiar
\ndaca investitiile pe care le fac nu sunt in mod neaparat cele mai
\nmari. BCR, Vodafone, Orange si Cosmote, Dacia sau Procter &
\nGamble sunt doar cateva dintre exemple. “Anul trecut, 30% din
\nclientii din lume ai GolinHarris comunicau si prin social media,
\nprocent care a ajuns deja la 80%”, spune Matt Neale, co-managing
\ndirectorul agentiei GolinHarris Europe, care a venit recent si in
\nRomania prin afilierea cu agentia locala de relatii publice Lowe
\nPR. Pentru americani, miza cea mai importanta va fi familiarizarea
\nclientilor romani cu aceasta componenta. Companiile mai mici au
\ninceput si ele sa se uite spre social media, in cele mai multe
\nsituatii din ratiuni de costuri, pentru ca alternativele nu au fost
\npana acum foarte la indemana.<\/p>\n


\n\"\"<\/a><\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

Autovit.ro, spre exemplu, cheltuie pe Facebook 20% din bugetul
\nlunar de promovare de cel mult 3.000 de euro, dupa spusele
\ndirectorului de marketing Stefan Radu, bani care nu includ si
\ncampaniile ample, desfasurate pe o perioada mai lunga de timp. Suma
\npe care o directioneaza catre internet este insa chiar mai mare,
\npentru ca site-ul cu anunturi de masini investeste si in promovarea
\nprin Google AdWords si in reclame sub forma de bannere publicate pe
\ndiverse site-uri. “|ncercam practic sa construim o comunitate pe
\nFacebook”, spune Radu, cu mentiunea ca in septembrie anul trecut,
\ncand a inceput sa se ocupe de pagina Autovit.ro de pe reteaua
\nsociala, numarul fanilor era de numai 120. Acum depaseste 4.700,
\noameni pasionati de masini sau potentiali vanzatori si cumparatori.
\nDe asemenea, a fost demarata si o campanie pe Facebook, care se va
\nderula pe tot parcursul anului si care ar trebui sa creasca numarul
\nfanilor cu cel putin 15%. “Este practic o campanie de suport care
\nformeaza o comunitate. Nu ne asteptam la vanzari mai mari sau la
\ndublarea traficului pe site de pe urma ei”, explica Stefan
\nRadu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Nu face decat sa confirme faptul ca, pentru cele mai multe
\ndintre companiile mici, Facebook este deocamdata un domeniu la moda
\nprin care promovarea poate ajunge sa nu coste nimic. “Chiar daca
\ncei care intra din greseala si ies imediat sunt mai multi decat
\nmedia, avantajul este ca aceia care devin clienti sunt in numar mai
\nmare decat cei atrasi prin alte forme de promovare”, spune Valentin
\nHaicu, directorul general al VHCI Business Development, compania
\ndin spatele FunGadgets.ro. Deruleaza in acest moment o campanie pe
\nFacebook si investeste lunar 20% din cifra de afaceri in promovare,
\ndin care mai mult de o treime merge catre reteaua sociala.
\nRezultatele sunt insa destul de bune – in luna decembrie, 40%
\ndintre clientii magazinului online au venit de pe Facebook, ca
\nurmare a accesarii reclamei.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

“Scopul unei campanii in social media nu poate fi vanzarea.
\nRezultatele se masoara in alti termeni si nu vin de obicei peste
\nnoapte”, spune Bogdan Nitu, directorul general al agentiei
\ninteractive Webstyler. Poate dura practic luni de zile pana cand
\nincep sa se vada primele rezultate, lucru care a pus pe ganduri
\nmulti directori de marketing care pana acum au ocolit social media,
\ncu atat mai mult cu cat nu aveau foarte multe exemple. “Suntem o
\npiata dominata de nevoia de a avea puncte de reper pentru a putea
\ninvesti in ceva, motiv pentru care nu s-au facut prea multe lucruri
\nin social media in anii trecuti. Anul 2011 va sta, fara doar si
\npoate, sub zodia Facebook”, mai spune managerul.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Odata luata decizia de promovare pe internet, primul pas pentru
\no companie este sa decida cat este dispusa sa cheltuiasca si apoi
\ncum procedeaza. “Bineinteles, nu fara o strategie coerenta si o
\nviziune pe termen lung pentru social media, mai indicat intr-un mix
\nal tuturor mediilor de promovare”, spune Veronica Nicolae, managing
\npartner la Snapshot, parte a McCann PR Interactive and Emerging
\nMedia Division. Cu sume de la cateva mii la cateva zeci de mii de
\neuro la dispozitie, cea mai eficienta solutie este angajarea unei
\nagentii specializate care sa se ocupe de intreg procesul.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Altfel, o firma mai mica nu are decat sa completeze strategia
\npentru online, definita in cea mai mare parte din cazuri prin
\nexistenta unui site, cu un blog care sa deschida comunicarea si cu
\nprezenta pe cat mai multe dintre retelele de socializare
\nimportante, actiuni care nu costa nimic in afara de timp. Nu e insa
\npromovare, ci un concept care se cheama social media relations si
\ndefineste practic stabilirea unei relatii de comunicare cu clientii
\nactuali si potentiali. “Publicitatea propriu-zisa e greu de facut
\nfara o agentie, dar pana la urma oricine poate cumpara o reclama pe
\nFacebook prin sistemul propriu al retelei, indiferent de bugetul pe
\ncare il are”, spune Bogdana Butnar. Suma minima este de 10 euro,
\niar pentru cei care nu dispun de foarte multi bani pentru acest tip
\nde promovare, cateva sute de euro pot face uneori minuni. “Am avut
\nla un moment dat o reclama de 50 de euro pe Facebook care a fost
\naccesata de 900 de oameni”, confirma Butnar, mentionand insa ca
\neficienta depinde foarte mult de tipul produselor pentru ca, in
\nfond, nu va fi la fel de usor sa convingi utilizatorii sa dea click
\npe reclama daca vinzi tancuri.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

De regula, o campanie in social media costa destul de putin prin
\ncomparatie cu una outdoor sau pe TV. Sumele pornesc de la 2.000 de
\neuro si pot ajunge la cateva zeci de mii de euro, in functie de
\ncomplexitate si durata, in timp ce o medie rezonabila pentru o
\ncampanie eficienta ar fi intre 7.000 si 15.000 de euro. “Nu cred sa
\nfi fost pana acum vreun proiect pe social media in Romania care sa
\nfi depasit pragul de 100.000 de euro. Poate doar daca s-a intins pe
\nun an intreg, dar nici asa nu cred. Pana la urma, nici media
\nclasice nu mai lucreaza cu bugetele de altadata”, spune Bogdana
\nButnar de la Headvertising.<\/p>\n

Dincolo de asta, cel mai puternic argument pentru care sumele
\nimplicate nu sunt mari este stadiul de inceput in care se afla
\nsocial media din Romania, fapt care justifica implicit reticenta
\ncompaniilor de a pune la bataie o componenta mai mare din bugetele
\nde care dispun pentru promovare. “E la fel ca atunci cand vrei sa
\ninveti sa mergi cu motocicleta. Nu vei cumpara de la bun inceput
\ncel mai scump model, ci vei vrea unul mai putin costisitor de care
\nsa nu-ti para rau daca il strici”, mai spune Butnar. Dar
\ndeschiderea catre acest segment incepe sa fie din ce in ce mai
\nmare. Bogdan Prajisteanu de la Mediaedge:cia vede acest lucru in
\ncheltuielile pe care le aloca in social media unele companii, “de
\ncateva zeci de mii de euro anul acesta, fata de doar mai putin de
\n10.000 de euro in 2010”.<\/p>\n

Totusi, in stadiul actual, social media este inca destul de
\ngresit inteleasa, mai ales de companiile mici care deruleaza
\ncampanii pe cont propriu. “Nu stiu exact la ce ajuta, dar pentru ca
\ne ieftin sau chiar gratis, merg pe principiul <de ce nu?>,
\niar daca cumva nu merge, proiectele sunt abandonate, iar experienta
\nnegativa duce din nou la reticenta”, spune Bogdana Butnar. Tocmai
\naceasta reticenta a limitat pana acum aceasta nisa.<\/p>\n

Din intreaga piata de publicitate pe internet, social media
\ncontinua sa fie o componenta destul de mica. Ponderea din total a
\nmai crescut, dar este inca departe de 10%. “Polonia, care este o
\npiata imensa, de-abia a depasit acest prag si este undeva la 12%.
\nLa noi cred ca nu e mai mult de cateva procente”, estimeaza Butnar.
\nMai exact, e vorba probabil de cel mult cinci procente, dupa
\ncalculele lui Prajisteanu, dar sunt sanse ca in urmatorii cativa
\nani sa ajunga la 10% din total. “Evolutia din primele doua luni ale
\nacestui an ma fac sa cred ca investitiile vor fi cel putin duble
\nfata de 2010”, apreciaza si Bogdan Nitu de la Webstyler.
\nLuand in calcul cea mai optimista dintre estimari, ca social media
\nva insemna deja din acest an zece procente din totalul
\ncheltuielilor cu publicitatea online, piata reclamelor in social
\nmedia ar trebui sa se cifreze undeva la doua milioane de euro,
\nspune Calin Rotarus, directorul general al regiei ARBOinteractive.
\nSi exista sanse sa fie chiar mai mare.<\/p>\n

Reclamele pe internet sunt estimate la 20 de milioane de euro
\ndoar pentru anul trecut, date concrete existand momentan pentru
\nprimele sase luni din an, cand industria a atins jumatate din suma,
\nconform unui studiu realizat de IAB Romania si
\nPricewaterhouseCoopers. Dar intreaga piata ar trebui sa avanseze cu
\n20-30% in 2011, dupa estimarile lui Rotarus, care prin
\ndepartamentul ARBOsocial este responsabil de vanzarea reclamelor pe
\nreteaua Hi5.com. “Anul trecut cifrele pe reteaua sociala s-au
\ndublat, iar pentru 2011 ne asteptam la un avans de cel putin 50% a
\nincasarilor din campanii”, spune managerul, fara a da insa date
\nconcrete. Cresterea se explica prin rezultatele bune pe care le au
\ncampaniile, dand drept exemplu un producator de cosmetice care a
\ncastigat astfel 75.000 de prieteni pe profilul de brand si un total
\nde peste 1.000 de comentarii, majoritatea la poze, dar si un
\noperator telecom care, prin intermediul unei aplicatii, a atras
\n114.000 de oameni si a generat aproape 3.500 de comentarii cu doar
\n15 fotografii.<\/p>\n

Metodele de promovare pe retele sociale sunt practic nelimitate.
\nPoate fi vorba de aplicatii interactive menite sa promoveze un
\nanumit produs, concursuri, pagini special create pentru a imbia
\nconsumatorii la discutie pe marginea unui brand sau actiuni ceva
\nmai inedite, cum a fost experimentul de saptamana trecuta al Warner
\nBros, de a difuza pe Facebook un film in schimbul a cativa euro.
\nRetelele sociale au insa cea mai mare rata de recuperare a
\ninvestitiei din toata social media. “Se castiga o baza mai mare de
\nfani sau potentiali clienti decat in alte cazuri, cu un buget
\nsimilar”, sustine Prajisteanu de la Mediaedge:cia. Cu alte cuvinte,
\nsunt mai eficiente, lucru confirmat inclusiv de studii facute in
\nalte colturi ale lumii, conform carora numele unui brand se va face
\ncunoscut in randul a de doua ori mai multi oameni pe o retea
\nsociala decat pe oricare alt site de internet, in timp ce intentia
\nde cumparare a produselor si serviciilor promovate poate fi de
\npatru ori mai mare. “Un argument in plus este ca rezultatele sunt
\npe termen mai lung. Campania o platesti o singura data, la inceput,
\ndar fanii raman si dupa terminarea ei”, spune Calin Rotarus. Ca sa
\nnu mai vorbim de faptul ca o referire pozitiva a unui blogger sau
\nutilizator de retele sociale cu multi prieteni ajunge adesea sa
\nvaloreze mai mult decat o reclama traditionala pe internet.<\/p>\n

\n

CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>><\/p>\n

<\/p>\n

|n toata aceasta discutie, in ultima perioada au inceput sa-si
\nfaca loc si site-urile de cupoane de reduceri precum Groupon, catre
\ncare companiile mici se orienteaza in speranta de a atrage clienti.
\nComponenta nu intra propriu-zis in piata de publicitate in social
\nmedia, nefiind practic gandita ca un mediu de promovare, desi acum
\neste folosita tocmai in acest sens. Modelul de business in sine nu
\neste acoperirea cu clienti a unui interval de cateva luni pentru o
\ncompanie, ci completarea momentelor moarte ale afacerii, ore sau
\nzile in care in mod normal clientela nu vine. Tocmai de asta,
\nofertele actuale sunt destul de prost gandite, spun specialistii.
\n“Este o adevarata arta care in Romania n-a fost inteleasa”,
\ncomenteaza Butnar.<\/p>\n

Din acest motiv, multe dintre firmele mici care s-au inscris
\ndeja pe site-uri de cupoane sunt destul de nemultumite. “Nu-mi
\nacopar nici macar cheltuielile cu materialele”, spune Catalin
\nTeodor, unul dintre medicii stomatologi de la Practic Dent, care a
\noptat in urma cu o luna pentru promovarea pe un site de cupoane. Pe
\nscurt, un detartraj si periaj profesionist a costat 29 de lei in
\nloc de 240 de lei, oferta care a atras peste 330 de clienti. Din
\nsuma incasata, comisionul retinut a fost de jumatate, ceea ce
\ninseamna ca medicul s-a mai ales cu 14,5 lei pentru o jumatate de
\nora de munca. “Nu banii au fost scopul principal”, spune insa
\nTeodor, ci promovarea si fidelizarea unei baze noi de pacienti,
\nlucru despre care este inca prea devreme sa comenteze, pentru ca
\nde-abia dupa cel putin trei luni se va vedea daca pacientii revin
\nsau nu. Medicul este insa destul de pesimist. “Am recurs la aceasta
\nmetoda doar pentru ca e la moda. Acum, nu gasesc nicio utilitate si
\nnu cred ca voi mai repeta experienta”, mai spune Teodor.<\/p>\n

Experienta este cam peste tot aceeasi. |mpreuna cu sora ei,
\nMonica Nilca are un salon de infrumusetare deschis recent in urma
\nunei investitii de 40.000 de euro. Tot din ratiuni de promovare si
\natragere de clientela, a acceptat sa deruleze trei campanii pe mai
\nmulte site-uri de cupoane precum Zumzi.ro, Coolbuy.ro si
\nGetADeal.ro. Primele au atras in jur de 15 clienti fiecare, fiind
\noferte cu cost ceva mai ridicat. Scopul nu a fost atins – clientii
\nveniti la salon pe baza cupoanelor au ramas de ocazie. Oferta de 19
\nlei pentru tratamente corporale a atras 139 de clienti, dar nici
\nacestia n-au mai revenit. “Cei care vin sunt doar niste vanatori de
\noferte.
\nNu pot nici macar sa-mi acopar investitia. Spre exemplu,
\nmaterialele si mana de lucru pentru tratamentul corporal costa 40
\nde lei, dublu fata de pretul platit de consumatori, din care a mai
\nfost retinut si un comision”, povesteste Nilca de la Cinnamon,
\nconvinsa de lipsa de beneficii a cupoanelor de reduceri – 98%
\ndintre cumparatori n-au revenit ulterior – si hotarata sa nu mai
\nfaca astfel de campanii pe viitor. “Prefer sa platesc reclame pe
\nretele sociale decat sa mai dau cupoane de reduceri”, spune Nilca,
\ninvestitiile de pana acum pentru promovare ridicandu-se la
\naproximativ 4.000 de euro.<\/p>\n

Romanii se inghesuie insa pe astfel de pagini online, sperand sa
\neconomiseasca bani in contextul economic actual. Desigur, ajung sa
\ncumpere produse si servicii de care n-au nevoie sau pe care in alte
\nconditii n-ar fi dat banii doar pentru ca sunt ieftine. |n primele
\ndoua luni ale acestui an au platit un milion de euro pentru 147.000
\nde cupoane, adica in medie aproape sapte euro pentru un cupon, dupa
\ncalculele facute de Matei Pavel, proprietarul cautareduceri.ro,
\npentru Ziarul Financiar. “|n cel mai bun caz, companiile care ofera
\nreduceri pe astfel de site-uri ies pe zero cu banii, dar de cele
\nmai multe ori nici macar asta nu se intampla”, comenteaza Bogdana
\nButnar.<\/p>\n

Pentru multi, vanatoarea de cupoane a devenit deja dependenta.
\nLa fel s-a intamplat si cu retelele sociale. “Iar pe viitor vom
\nvorbi tot mai mult de social media in jocuri”, crede Veronica
\nNicolae de la McCann PR Interactive. Cei mai multi dintre
\nconsumatori intra pe Facebook, Hi5.com sau Twitter cel putin o data
\npe zi. Timp pretios care se poate transforma in bani cat ai zice
\n“Facebook”.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Multi vor sa fie in social media, dar putini stiu exact la ce ii ajuta. De la un simplu experiment, reclamele pe retele sociale au devenit acum una dintre cele mai la moda forme de promovare de pe internet, cu o piata de peste patru miliarde de euro la nivel mondial si de doua milioane de euro in romania in 2011. Cum poate social media sa vanda o companie, cat costa si cat de eficienta este ca forma de publicitate sunt doar cateva dintre intrebarile care ii mai pun inca in dilema pe directorii de marketing. Dar nu pentru multa vreme.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[698],"tags":[202,7320,171,444,20293],"class_list":["post-46337","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cover-story","tag-cover-story","tag-facebook","tag-internet","tag-promovare","tag-social-media"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46337","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46337"}],"version-history":[{"count":3,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46337\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":87475,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46337\/revisions\/87475"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46337"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46337"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46337"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}