Retineti, era finele deceniului sapte: la putere era rockul,
\nbaietii inca aveau pantaloni evazati si plete, iar PC-ul era
\nprezent doar in povestirile SF. Iar lumea nu era inca bantuita de
\ndemonul tehnologic. Asa ca oamenii trebuiau atrasi spre automatele
\ncu Pac Man. Si nu era numai asta: aparatele trebuia sa fie
\nprofitabile, atat pentru proprietari, cat si pentru creatorii de
\njocuri. Dar, in acelasi timp, trebuia sa ofere jucatorului o
\nexperienta placuta, trebuia ca acesta sa nu se simta inselat. In
\nStatele Unite moneda de baza era sfertul de dolar, iar in Japonia
\ncea de 50 de yeni. Insuficient, incasarile trebuia sa se
\ndubleze.<\/p>\n
In SUA salile de jocuri au intrat in declin. O solutie, aplicata
\nsi in SUA si in Japonia, a fost introducerea masinilor la care
\nputeau juca doi oameni odata, jocurile fiind simulatoare de lupte,
\nbox sau arte martiale. O alta strategie a fost aparitia
\nsimulatoarelor care creau o anume dependenta, de genul Hang-on
\n(motociclete), After Burner (avioane) sau OutRun (auto). Noile
\njocuri au revigorat intr-o oarecare masura salile, dar incasarile
\nau ramas insuficiente.In Statele Unite salile au pierit, pur si
\nsimplu.<\/p>\n
In Japonia o solutie miraculoasa a salvat industria. Japonezii
\nau trecut de la moneda de 50 de yeni la cea de 100 de yeni. Si nu-i
\nde joaca: acesta este un moment major nu numai pentru salile de
\njocuri, care au devenit emblematice pentru arhipelagul nipon, ci si
\npentru industria computerelor, a jocurilor electronice, a
\nconsolelor de jocuri si in general a intregii nebunii tehnologice
\npe care o traim. Faptul ca unii au schimbat niste maruntis cu ceva
\nmai mult maruntis. O industrie intreaga a pierit pentru ca America
\nnu s-a putut rupe de magia sfertului de dolar. O industrie mondiala
\na aparut pentru ca japonezii au dublat valoarea banutului cerut
\njucatorului. Aceasta este o poveste minunata, folositoare oricui
\nvrea sa justifice o majorare de pret.<\/p>\n
Din pret se isca inovatia, cercetarea, noile tehnologii, slujbe.
\nSi ceva profit, desigur. Dar daca ne-am opri aici, povestea ar fi
\nnedreapta, pentru ca nu este intreaga. Pentru a o intregi trebuie
\nsa vorbim de concurenta si de speculatori. Speculatorii sunt in
\nprezent o specie cat se poate de detestata acum: intreaba pe
\noricine de ce au crescut preturile marfurilor si ale alimentelor,
\nale petrolului sau bumbacului si iti va raspunde, instantaneu si
\npavlovian, ca din vina speculatorilor. Ei au inlocuit “lacomia”
\natat de criticata undeva prin 2008 – 2009 si acum incaseaza o doza
\nbuna din oprobiul public pentru dublarea pretului petrolului. Dar
\ncei ce iti vorbesc, pavlovian, repet, despre speculatori, ignora
\nChina si alte state care au purces la stocarea de marfuri pentru a
\ndetermina o crestere a preturilor acestora. Pe acestia cum ii
\nclasifici, speculatori sau realisti si preocupati de economiile
\nnatiilor lor?<\/p>\n
In Romania veti mai gasi insi care, la fel de pavlovian, se vor
\nplange de importurile considerabile de produse alimentare si de
\ncheltuielile pe care le facem, si cum suntem o tara care care ar
\nputea hrani 60 de milioane de oameni, dar care nu reuseste sa isi
\nasigure un minimum de consum. Toata lumea iti va povesti despre
\nproductivitatea scazuta si costuri mari si despre taxe si nemunca,
\ndar nimeni nu spune ca suferim din cauza ca nu sunt destul de multi
\nspeculatori.<\/p>\n
Care sa determine taranul sa munceasca oferin-du-i un pret
\ncorect pentru cereale, lapte si carne. Speculatori care sa puna la
\npunct niste sisteme coerente din punct de vedere logistic,
\nfinanciar si tehnic de colectare a produselor, care sa intregeasca
\nlantul rupt dintre producatori si procesatori si magazine.
\nSpeculanti care sa se concureze intre ei si astfel sa dinamizeze
\npiata.
\nCresterile preturilor la benzina si motorina din ultima perioada
\npot fi privite drept frane in calea revenirii economice a Romaniei;
\nla fel solicitarile producatorilor si distribuitorilor de majorare
\na preturilor la gaze sau la electricitate. Cred ca e un punct de
\nvedere oarecum gresit. Petrom nu greseste cand obtine cel mai mare
\nprofit din istoria companiei, greseste economia Romaniei care nu
\ndetermina Petrom sa reinvesteasca acest profit tot aici. Nu gresesc
\nproducatorii care cer cresterea pretului la gaze, aflat undeva
\nintre jumatate si o cincime fata de preturile practicate in alte
\nstate europene, gresesc diriguitorii care joaca prin pret cartea
\nieftina a populismului si care ruineaza si elimina astfel orice
\npotentiala sansa de dezvoltare.<\/p>\n
Gresesc toti cei ce permit, prin imobilism si imbecilitate,
\nperpetuarea starii de saracie. Ne trebuie speculatori care sa
\nspeculeze si institutii care sa-i controleze si sa-i tempereze.
\nFundamental, trecerea de la 50 la 100 de yeni in slotul jocului din
\nanii ’70 si cresterea de acum a pretului benzinei sunt miscari
\nasemanatoare – pot parea daunatoare pentru unii si folositoare
\npentru altii. Este o chestiune de perspectiva; importanta benzinei
\nar fi mult mai redusa daca economia ar fi competitiva, eficienta,
\neliberata de capusele politico-economice, iar romanii ar avea un
\nnivel de trai decent.
\nFundamental, a schimba niste maruntis cu ceva mai mult
\nmaruntis.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Caracteristice pentru sfarsitul deceniului sapte al secolului trecut au fost salile de jocuri electronice, cel putin in japonia si o mare parte din statele occidentale. cel putin in japonia era nebunie, care s-a pastrat destul de mult timp. dar in acea perioada jocurile au avut de trecut un mare hop. nu era vorba de tehnica, nu era vorba de atractivitatea jocurilor, era vorba de un banut.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[529],"tags":[7990,21443,7104],"class_list":["post-46195","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-opinii","tag-jocuri","tag-maruntis","tag-opinii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46195","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46195"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46195\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63592,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46195\/revisions\/63592"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46195"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46195"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46195"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}