Seth Priebatsch, creatorul platformei de jocuri sociale pentru
\ntelefonul mobil Scavenger Hunt, are un sac de dormit la birou, ca
\nsa ramana acolo peste noapte atunci cand e nevoie. “Cand nu lucrez
\nma simt inutil”, sustine tanarul de 21 de ani, care a lansat
\nplatforma de jocuri acum trei ani.<\/p>\n
SCVNGR are doua componente, una dedicata companiilor, iar alta
\nconsumatorilor. Membrii platformei au de rezolvat diverse sarcini –
\ncum ar fi cautarea de obiecte intr-o locuinta, puzzle-uri sau
\nrealizarea de fotografii. Daca le duc la bun sfarsit, jucatorii
\nsunt recompensati cu puncte sau premii reale. “Fiecare secunda pe
\ncare nu o petrec aducand noutati platformei este o secunda
\npierduta, pe care o altcineva o poate petrece construind baza unui
\njoc concurent, cu un succes mai mare”, se justifica Priebatsch.
\nPlatforma are peste 500.000 de utilizatori si este disponibila in
\npeste 70 de tari.<\/p>\n
Multe din companiile aflate la inceput, asa cum este si cazul
\nSCVNGR, au tendinta de a-si baza viitorul pe un singur produs sau
\nconcept. “Fac pariuri mari, dar cele mai multe dintre ele ajung sa
\nmoara. Iar daca incearca mai multe lucruri, rata de esec este si
\nmai mare”, constata Karim Lekhan, profesor asistent la Harvard
\nBusiness School, citat de CNN. Pe de alta parte, companiile mici
\ntind sa aiba mai putine reguli, iar angajatii au uneori mai mult
\ntimp sa-si puna la treaba creativitatea; asa au crescut, in fond,
\ntoti gigantii lumii tehnologice de azi. “Marile companii au
\navantaje care ar trebui sa le permita sa fie mai inovatoare ca o
\ncompanie de dimensiuni mai mici”, adauga Jim Andrew de la compania
\nde consultanta Boston Consulting Group (BCG). In primul rand e
\nvorba de resursele financiare: daca o companie mica are o idee
\nfoarte buna, poate sa nu fie in masura sa scoata produsul pe piata,
\ndeoarece nu reuseste sa atraga fonduri suficiente. E adevarat insa
\nsi ca internetul si cloud computingul au redus investitiile
\ninitiale pentru dezvoltarea unei companii tehnologice. Unele
\nstartup-uri – de la Twitter pana la Tumblr – au nevoie doar de
\nangajati si spatiu pe servere pentru a face ca modelele lor de
\nbusiness sa functioneze. Un alt avantaj este ca marile companii pot
\nsa-si asume riscuri mari. Gigantii tehnologiei mizeaza pe o gama
\nlarga de produse si servicii, ceea ce inseamna ca pot experimenta
\nidei intr-un anumit segment fara sa-si riste intreaga afacere.<\/p>\n
Microsoft, spre exemplu, a a intrat in lumea jocurilor, a
\ntelefoanelor mobile si a aplicatiilor web de consum, dar fara a-si
\npericlita baza de clienti de business. “Microsoft, spre exemplu,
\neste o orientata mai mult spre zona de business, nu spre
\nconsumatori”, a spus analistul Andrew Bartels din cadrul companiei
\nde cercetare de piata Forrester Research. Anul trecut, Microsoft a
\navut venituri de aproape 20 mld. dolari, cea mai mare parte din
\nvanzarile de software in ciuda eforturilor puternice de a se
\nextinde in afacerile cu electronice de consum, precum consola de
\njocuri Xbox si playerul Zune. Doar 20-25% din afacerile companiei
\nprovin din vanzarile catre consumatori individuali, potrivit
\nForrester Research. Sandeep Aggarwal, analist la Caris &
\nCompany, estimeaza ca Microsoft a vandut doar doua milioane de
\ndispozitive cu Windows Phone 7 in primele doua luni de la lansarea
\nsistemului de operare mobil, in comparatie cu vanzarile de
\ntelefoane cu Android, care, potrivit analistului, ajung la noua
\nmilioane de unitati lunar.<\/p>\n
Mai mult de jumatate din cele mai inovatoare 50 de companii din
\nlume sunt din SUA, insa cele din China vin tare din urma, reiese
\ndin cel mai nou top anual realizat pentru Bloomberg BusinessWeek de
\nfirma de consultanta Boston Consulting Group (BCG) pe baza unui
\nsondaj in randul managerilor de companii, care a avut drept
\ncriterii numarul de produse si servicii noi, revolutionare, si
\nsuccesul lor de piata, masurat in venituri si marja de profit. Pe
\nprimul loc in top se afla – pentru al cincilea an consecutiv –
\nApple, urmata de Google, Microsoft si IBM.<\/p>\n
<\/p>\n
Fenomenul cel mai evident care se asociaza cu pretul pus pe
\ninovatie este ca atunci cand vine vorba de idei noi, de a crea
\nproduse noi sau de a aduce imbunatatiri, companiile inchid portile
\nsi isi pun lacatul la gura. Spre exemplu, la Apple, angajatii
\ntrebuie sa tina toate lucrurile in secret. “Cateodata, secretomania
\ncompaniei Apple se apropie de paranoia”, a spus un analist,
\ncomentand ca angajatilor le este interzis ca dupa ce pleaca de la
\nbirou sa vorbeasca despre ceea ce se intampla la locul de munca si
\nsa spuna familiei la ce produse lucreaza. Phill Schiller,
\ndirectorul de marketing al Apple, declara odata pentru revista
\nFortune ca nu poate sa-i spuna nici fiului sau data la care se va
\nlansa noul iPod. Iar in ce priveste relatia cu presa, legendarul
\nCEO Steve Jobs nu vorbeste decat cu un grup restrans de jurnalisti
\nsi doar atunci cand considera ca e strict necesar. Tacerea ar fi,
\nprin urmare, una dintre cheile succesului produselor Apple.<\/p>\n
Interesant pentru concluziile studiului a fost ca 72% dintre
\nmanagerii consultati de BCG considera inovatia intre primele trei
\nprioritati pe care le au in vedere. 61% dintre manageri spun ca
\nplanuiesc sa-si majoreze cheltuielile cu investitiile in inovatie,
\niar 41% planuiesc sa creasca investitiile in inovatie in tari
\nprecum China, India si Brazilia, care ofera avantaje majore in
\ndezvoltarea de inovatii de succes – angajati calificati, costuri
\nmici de productie, apropierea de piete cu cresteri rapide si cei
\nmai exigenti consumatori.<\/p>\n
Companiile prezente in top au invariabil inovatia ca prioritate
\ndeclarata de investitii, de cele mai multe ori insotita de intentia
\nde extindere pe alte segmente si de un buget pe termen lung. Prin
\nproiectul Vision 2020, de pilda, producatorul sud-coreean Samsung
\nElectronics vrea sa ajunga la venituri de 400 mld. dolari in
\nurmatorii 10 ani. Acum doi ani, Intel anunta ca va investi 7 mld.
\ndolari in inovatie. Si IBM a deschis anul trecut un centru de
\ninovatie in Brazilia, la Sao Paolo.<\/p>\n
Se pare insa ca ideile care au aparut in ultima perioada cresc
\nveniturile unui numar mai mic de oameni, in comparatie cu
\nprogresele cu impact social evident din secolul trecut. Daca ratele
\nde crestere a veniturilor consemnate inaintea anilor 1973 ar fi
\ncontinuat, venitul unei familii americane medii ar fi acum de peste
\n90.000 de dolari, fata de 50.000 de dolari, cat este acum. Si la
\nfel ca in SUA, majoritatea tarilor dezvoltate au avut parte de
\nincetiniri ale cresterii veniturilor de la inceputul anilor ’70
\npana in prezent.<\/p>\n
Tyler Cowen, profesor de economie la Universitatea George Mason
\ndin Fairfax, Virginia, sustine ca explicatia tine de calitatea
\ninovatiilor, care si-ar fi epuizat in ultimele decenii capacitatea
\nde a genera venituri pentru marea masa a populatiei: batalia s-ar
\nda acum pentru ca automobilele si avioanele, de pilda, sa polueze
\nmai putin, nu sa-si amelioreze substantial capacitatile si
\nrandamentul, in timp ce ultimele minuni ale internetului n-au dus
\nla imbunatatirea veniturilor pentru mari categorii de populatie, ci
\ndoar, ca in cazul Facebook, la imbogatirea fondatorilor lor. Nu ca
\nrevolutiile tehnologice au devenit imposibile sau ca productia de
\nenergie verde ori biotehnologiile n-ar duce la imbunatatirea
\nnivelului de viata al maselor, dar pentru asta mai e nevoie de mult
\ntimp. Iar in SUA, in particular, Cowen sustine ca e nevoie si de
\npolitici publice, de strategii de business si ale organizatiilor
\nfilantropice care sa incurajeze cercetarea si sistemul de educatie
\naltfel decat se intampla acum. Comentatorul recunoaste insa ca
\ndirectia si ritmul progresului stiintific si tehnologic nu pot fi
\ninfluentate direct de politicile publice si ca, in fond, progresul
\nn-a functionat dupa reguli predictibile nici macar in epocile in
\ncare a parut ca se intampla asa.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Inovatiile din ultimele decenii n-au mai dus la cresteri radicale ale veniturilor si ale nivelului de trai pe ansamblul societatii, sustin comentatorii, desi cele mai inovatoare companii din domeniul tehnologic nu fac decat sa-si majoreze in continuare investitiile, iar produsele lor sunt intampinate cu entuziasm de consumatori.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[571],"tags":[7696,201,8018,204],"class_list":["post-46157","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-business-hi-tech","tag-business-hi-tech","tag-companii","tag-planuri","tag-tehnologie"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46157","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46157"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46157\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63556,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46157\/revisions\/63556"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46157"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46157"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46157"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}