{"id":46115,"date":"2011-03-02T09:00:00","date_gmt":"2011-03-02T09:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46115"},"modified":"2026-04-02T19:41:17","modified_gmt":"2026-04-02T19:41:17","slug":"munca-munca-munca-pib","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/?p=46115","title":{"rendered":"Munca + munca + munca = PIB"},"content":{"rendered":"<p>Cum se poate, asadar, sa spuna Mugur Isarescu ca trebuie sa<br \/>\nmuncim, dar nu si sa consumam? Oare criza n-a strand deja surubul,<br \/>\nobligand angajatorii sa scada salariile si sa creasca numarul<br \/>\norelor de lucru pentru angajat, nemaivorbind ca se pregateste Codul<br \/>\nMuncii cel nou, iar presedintele Basescu spune ca UE a ramas in<br \/>\nurma SUA la competitivitate fiindca aici se munceste cu cinci<br \/>\nsaptamani mai putin? Si oare nu toti analistii, oamenii de afaceri<br \/>\nsi bancherii mizeaza anul acesta pe consum ca parghie de relansare<br \/>\na economiei, fiindca s-a vazut ca singure exporturile nu pot scoate<br \/>\nRomania din recesiune? Ba chiar si premierul Emil Boc ii critica,<br \/>\nde curand, pe cetateni ca din cauza &#8220;nihilismului&#8221; indus de<br \/>\nteleviziuni, nu se indeamna sa cheltuiasca si &#8220;sa dea drumul la<br \/>\npartea de consum&#8221;, dar in schimb economisesc tot mai mult la<br \/>\nbanca?<\/p>\n<p>In realitate, guvernatorul BNR n-a facut decat sa reia in termeni<br \/>\ncat se poate de eufemistici concluziile tuturor analizelor<br \/>\nstatistice, romanesti si straine, care raporteaza situatia<br \/>\neconomica si demografica a Romaniei la criteriile UE si ale<br \/>\npietelor financiare creditoare in functie de care o tara din<br \/>\naceasta parte a lumii este apreciata sau nu ca destinatie<br \/>\ndezirabila pentru investitii si ca debitor solvabil. Anul trecut,<br \/>\nbancherul central spunea in esenta aceleasi lucruri, insa termenii<br \/>\nde deficit fiscal sau dezechilibru structural nu pareau publicului<br \/>\nsa se refere la niste lucruri care privesc in mod urgent si direct<br \/>\npe toata lumea, mai ales ca reducerile de cheltuieli facute de stat<br \/>\nsi marirea TVA ca inlocuitor pentru scaderea pensiilor au ajuns<br \/>\nsa-si faca simtit efectul, material si electoral, abia in ultimele<br \/>\nluni ale anului. Acum insa, acest efect material si electoral e in<br \/>\nplina manifestare, iar el e tinta declaratiilor despre munca si<br \/>\nconsum venite de la BNR.<\/p>\n<p><img width=\"370\" height=\"492\" alt=\"\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8019333\/4\/consum.jpg?width=370&#038;height=492\" \/><\/p>\n<p>&#8220;Stimularea consumului e o teza periculoasa, pentru ca are o baza<br \/>\nsociala si politica: sunt 5 milioane de pensionari si numai 4<br \/>\nmilioane de angajati, iar partidele se bat pentru ei. Cum se<br \/>\ncastiga alegerile, daca nu cu cei 5 milioane de pensionari?&#8221;, spune<br \/>\nIsarescu. &#8220;Din punct de vedere financiar, se pot gasi solutii de<br \/>\ntranzitie, un &#8216;bridge&#8217;, dar pe termen lung nu exista solutii daca<br \/>\nnu ajungi macar sa ai un raport de egalitate, 5 milioane cu 5<br \/>\nmilioane. Avem o problema fizica mare cu aceasta disproportie, si<br \/>\ndin pacate nu exista suficienti economisti care sa spuna ca nu se<br \/>\npoate majora consumul si ca am fi sanctionati chiar din faza de<br \/>\nintentie, inainte sa ajungem sa stimulam consumul.&#8221; Daca mai e<br \/>\nnevoie, sa precizam ca ideea de consum nu se refera aici in primul<br \/>\nrand la cheltuielile de consum ca atare, reflectate in retail si<br \/>\nservicii, ci la consumul social, care include majorarile de<br \/>\nsalarii, de pensii si toate formele de asistenta sociala asigurate<br \/>\nde la buget. Cat despre cine anume ne-ar sanctiona, exemplul<br \/>\nGreciei, silita sa apeleze la FMI pentru ca nu mai avea acces la<br \/>\npietele financiare care sa-i finanteze deficitele, e cunoscut deja<br \/>\nde toata lumea.<\/p>\n<p><img width=\"663\" height=\"356\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8019333\/2\/salarii.jpg?width=663&#038;height=356\"\nalt=\"\" \/><br \/>\nLa ora actuala, acest pericol in sine a fost depasit: faptul ca<br \/>\npresedintele UE, Herman van Rompuy, sau Jeffrey Franks de la FMI<br \/>\nlauda Guvernul pentru stabilizarea economiei inseamna, pe de o<br \/>\nparte, un mesaj adresat pietelor ca Romania e un loc sigur pentru<br \/>\ninvestitii si un debitor care nu risca sa ajunga insolvabil din<br \/>\ncauza larghetei bugetare, pe de alta parte un suspin de usurare<br \/>\npentru sine ca nu au a se confrunta in Est cu inca o situatie<br \/>\nexploziva din punctul de vedere al deficitelor. Ce inseamna<br \/>\nstabilizare? &#8220;Criza a grabit ajustarea deficitului de cont curent<br \/>\nde la 13-14% in 2007-2008 la circa 6%, pentru ca ne-a constrans sa<br \/>\nne adaptam cererea la finantarea externa redusa&#8221;, spune<br \/>\nguvernatorul. Adica toate sursele care generau inainte cresterea<br \/>\ns-au redus: creditarea, importurile, transferurile de la lucratorii<br \/>\ndin strainatate si investitiile straine, concentrate si acelea in<br \/>\nbunuri nevandabile la export (imobiliare si &#8220;Carrefour-uri prea<br \/>\nmulte&#8221;). Ca urmare, statul si-a redus cheltuielile, a marit TVA si<br \/>\na incercat sa mareasca baza de impozitare, in conditiile in care<br \/>\npopulatia neocupata a ramas insa tot aceeasi (cu exceptia<br \/>\n&#8220;iesirilor din sistem&#8221; ale pensionarilor pe cale naturala), iar<br \/>\npopulatia activa s-a redus prin emigrare si prin falimentele<br \/>\nangajatorilor.<\/p>\n<p>Cu ce se pot inlocui acum sursele fostei cresteri? &#8220;Sumele aflate<br \/>\nla dispozitia autoritatilor pentru investitii sunt insuficiente<br \/>\npentru a compensa reducerea consumului privat; cresterea va veni in<br \/>\nurma investitiilor in capacitatile productive ale companiilor, de<br \/>\naceea este important ca statul sa gaseasca modalitati de incurajare<br \/>\na investitiilor&#8221;, raspunde Melania Hancila, director de cercetare<br \/>\nsi strategie al Volksbank Romania. &#8220;Motorul cresterii in 2011 va fi<br \/>\nreprezentat de exporturi si productia industriala, in masura in<br \/>\ncare se va realiza o imbunatatire a cererii pe pietele externe. In<br \/>\naceeasi masura, cheia relansarii pe baze durabile este atragerea<br \/>\ninvestitiilor straine directe&#8221;, declara Georgiana Constantinescu,<br \/>\nanalist al Credit Europe Bank. &#8220;Motorul cresterii ar fi bine sa fie<br \/>\ninvestitiile, insa va fi consumul acompaniat de exporturi si<br \/>\ninvestitii&#8221;, afirma Florian Libocor, economist-sef al<br \/>\nBRD-SocGen.<\/p>\n<p><img width=\"674\" height=\"337\" src=\n\"http:\/\/storage0.dms.mpinteractiv.ro\/media\/401\/341\/5528\/8019333\/3\/pensii.jpg?width=674&#038;height=337\"\nalt=\"\" \/><\/p>\n<p>Asadar, consumul nu iese din calcul, cum e si firesc, insa<br \/>\ninvestitiile, iarasi firesc, raman solutia privilegiata. Iar aici<br \/>\nintra in calcul &#8220;munca&#8221; lui Isarescu, adica toate conditiile care<br \/>\natrag investitorii sa creeze locuri de munca. In lista de masuri de<br \/>\nrelansare propuse toamna trecuta de Consiliul Investitorilor<br \/>\nStraini figureaza amendarea legislatiei muncii &#8220;spre a o face mai<br \/>\nflexibila si mai adecvata cu schimbarile in mediul economic,<br \/>\npermitand angajarea fara constrangeri&#8221;, un program de parteneriate<br \/>\npublic-privat pentru investitii de infrastructura, ca si<br \/>\nrestructurarea si privatizarea companiilor de stat, stiind ca<br \/>\ninvestitorii straini n-au apreciat niciodata concurenta de stat,<br \/>\nmai ales in energie si utilitati.<\/p>\n<p>Cat priveste ceea ce putea face statul cu resursele sale astfel<br \/>\nincat sa incurajeze si antreprenorii romani, un bilant l-a facut<br \/>\ntot saptamana trecuta Andreea Paul-Vass, consilier al<br \/>\nprim-ministrului, cand a spus ca in ultimii doi ani s-au creat<br \/>\n5.370 de locuri de munca din efectul ajutoarelor de stat pentru<br \/>\ninvestitiile mari, 330.000 din ajutoarele pentru IMM si 1.000 din<br \/>\ncele pentru firmele mici, iar &#8220;ordonanta tinerilor&#8221;, care presupune<br \/>\ncofinantarea de la stat a proiectelor de afaceri, ar urma sa creeze<br \/>\nalte 2.500 de locuri de munca. E putin? Da, raspund oamenii de<br \/>\nafaceri care reclama scaderea fiscalitatii. Premierul Boc a promis<br \/>\no reducere a CAS in a doua jumatate a anului. Se poate mai devreme?<br \/>\n&#8220;N-are niciun sens s-o scazi acum, daca la anul o sa fii nevoit s-o<br \/>\ncresti din nou&#8221;, raspunde Mugur Isarescu, aducand aminte ca statul<br \/>\nsi-a luat obligatia fata de UE si FMI sa reduca deficitul bugetar<br \/>\nla 4,4% din PIB, iar atata vreme cat economia nu creste, orice<br \/>\ntaieri de taxe inseamna ratarea tintei de deficit.<\/p>\n<p>Asa arata deci realitatea de la care pleaca Romania anului 2011.<br \/>\nEvident ca ar fi mai placut sa nu depindem nici de investitii<br \/>\nstraine, nici de credite din afara, nici de cerintele UE si nici de<br \/>\nale FMI, insa realitatea e alta si trebuie luata ca atare,<br \/>\nneexistand alternativa la ea nici in forma capitalului autohton,<br \/>\nnici in forma unei oferte suficient de mari de bunuri si servicii<br \/>\nromanesti care sa ia locul consumului &#8220;nesanatos&#8221; de import.<br \/>\nSingura alternativa, partiala, sunt fondurile europene, daca<br \/>\nabsorbtia lor va putea fi in sfarsit marita. Incolo, orice discutie<br \/>\ncare sare peste munca si promite consum e simpla vorbarie<br \/>\nelectorala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Trei lucruri ne trebuie ca sa relansam economia \u2013 &#8220;sa stimulam munca, sa stimulam munca si sa stimulam munca&#8221;. Afirmatia cu parafraza de Moromete glumet a guvernatorului BNR a facut cu atat mai multe valuri cu cat ea s-a asociat cu o alta, de data aceasta cat se poate de tehnica, anume ca relansarea economiei prin stimularea consumului e o idee proasta.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[530],"tags":[21229,18857,9817,188,9018,149,7353,7606,333,34],"class_list":["post-46115","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-analize","tag-andreea-paul-vass","tag-codul-muncii","tag-consum","tag-economie","tag-imm","tag-investitii","tag-isarescu","tag-munca","tag-pensii","tag-salarii"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46115","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46115"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46115\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63517,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46115\/revisions\/63517"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46115"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46115"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46115"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}