1. Contractul individual de munca pe durata determinata<\/u>
\nnu poate fi incheiat pe o perioada mai mare de 36 de luni, fata de
\n24 de luni cat prevede actualul Cod al Muncii. Contractul
\nindividual de munca pe durata determinata poate fi prelungit, in
\nconditiile prevazute la art. 81 si dupa expirarea termenului
\ninitial, cu acordul scris al partilor, pentru perioada realizarii
\nunui proiect, program sau lucrari. Intre aceleasi parti se pot
\nincheia succesiv cel mult 3 contracte individuale de munca pe
\ndurata determinata. Contractele individuale de munca pe durata
\ndeterminata, incheiate in termen de 3 luni de la incetarea unui
\ncontract de munca pe durata determinata sunt considerate contracte
\nsuccesive si nu pot avea o durata mai mare de 12 luni
\nfiecare.<\/p>\n
“Contractul de munca pe durata nedeterminata ramane regula, doar ca
\nflexibilizam piata muncii dand posibilitatea ca mai usor, pentru un
\nproiect, cum ar fi un proiect european, de exemplu, sa se poata
\nangaja pe un al doilea loc de munca sau pe o durata determinata”, a
\nspus Emil Boc.<\/p>\n
2. Durata maxima legala a timpului de munca<\/u> nu poate depasi
\n48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare. Prin exceptie,
\ndurata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate
\nfi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media
\norelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 4 luni
\ncalendaristice (fata de 3 luni, potrivit formei actuale a Codului
\nMuncii), sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite
\nactivitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca
\naplicabil, se pot negocia, prin contractul colectiv de munca
\nrespectiv, perioade de referinta mai mari de 4 luni, dar care sa nu
\ndepaseasca 6 luni. Sub rezerva respectarii reglementarilor privind
\nprotectia sanatatii si securitatii in munca a salariatilor, din
\nmotive obiective, tehnice sau privind organizarea muncii
\ncontractele colective de munca pot prevedea derogari de la durata
\nperioadei de referinta, dar pentru perioade care nu pot depasi 12
\nluni.<\/p>\n
Seful Executivului a dezmintit afirmatia ca romanii vor fi obligati
\nsa lucreze 16 ore pe zi: “Constitutia Romaniei spune in art. 41
\nalin. 3 ca durata normala a zilei de lucru este in medie de cel
\nmult opt ore.”<\/p>\n
3. Stabilirea performantei drept criteriu de evaluare<\/u>. Prin
\ncontractul individual de munca ce se semneaza se stabilesc 2
\nlucruri: obiectivele de performanta individuala si care sunt
\ncriteriile de evaluare a realizarii acestor criterii de
\nperformanta.<\/p>\n
“In cazul unor concedieri colective, pentru diverse motive
\nprevazute de Codul Muncii, la concedierea colectiva criteriile
\nsociale se aplica dupa criteriile de performanta”, a explicat
\npremierul.<\/p>\n
4. Cresterea sporului pentru munca de noapte.<\/u> Salariatii
\nde noapte beneficiaza fie de program de lucru redus cu o ora fata
\nde durata normala a zilei de munca, pentru zilele in care
\nefectueaza cel putin 3 ore de munca de noapte, fara ca aceasta sa
\nduca la scaderea salariului de baza; fie de un spor pentru munca
\nprestata in timpul noptii de 25% din salariul de baza, daca timpul
\nastfel lucrat reprezinta cel putin 3 ore de noapte din timpul
\nnormal de lucru.<\/p>\n
5. Inasprirea sanctiunilor pentru munca la negru.<\/u> Instanta
\nde judecata poate dispune si aplicarea uneia dintre urmatoarele
\npedepse complementare:
\na) pierderea totala sau partiala a dreptului angajatorului de a
\nbeneficia de prestatii, ajutoare sau subventii publice, inclusiv
\ndin fonduri UE, pentru o perioada de pana la cinci ani;
\nb) interzicerea dreptului angajatorului de a participa la
\natribuirea unui contract de achizitii publice pentru o perioada de
\npana la 5 ani;
\nc) recuperarea integrala sau partiala a prestatiilor, ajutoarelor
\nsau a subventiilor publice, inclusiv a fondurilor UE, atribuite
\nangajatorului pe o perioada de pana la 12 luni inainte de comiterea
\ninfractiunii; d) inchiderea temporara sau definitiva a punctului
\nori punctelor de lucru in care s-au comis infractiunea sau
\nretragerea temporara ori definitiva a unei licente de desfasurare a
\nactivitatii profesionale in cauza, daca acest lucru este justificat
\nde gravitatea incalcarii.<\/p>\n
“In functie de gravitate, am gradat si sanctiunile. Triplarea
\namenzilor pe de o parte, iar daca folosesti mai mult de cinci
\nsalariati ca munca la negru, sanctiunea este de natura penala,
\namenda penala sau inchisoare de la 1 la 2 ani, cu posibilitatea
\npentru instanta, in caz de infractiune, sa dispuna si masuri
\ncomplementare”, a precizat seful Guvernului.<\/p>\n
6. Mentinerea contractelor colective de munca.<\/u>
\nReprezentantii salariatilor au printre atributiile principale “sa
\nnegocieze contractul colectiv de munca, in conditiile legii.”
\nPremierul Emil Boc a dezmintit faptul ca actualul Cod al Muncii
\ndesfiinteaza contractele colective de la nivel national. “Anumite
\naspecte se vor negocia in cadrul contractelor colective de munca de
\nla diverse niveluri, de la nivel de unitate, la nivel de ramura sau
\nde nivel national, tema care urmeaza sa fie stabilita ulterior, in
\ncadrul pachetului legislativ care vizeaza contractele colective de
\nmunca”, a aratat premierul.<\/p>\n
CONTINUAREA IN PAGINA URMATOARE
\n->>>>>>>>>>><\/p>\n
<\/p>\n
7. Agentul de munca temporara.<\/u> Munca prin agent de munca
\ntemporara este munca prestata de un salariat temporar care a
\nincheiat un contract de munca temporara cu un agent de munca
\ntemporara si care este pus la dispozitia utilizatorului pentru a
\nlucra temporar sub supravegherea si conducerea acestuia din urma.
\n“Agentul de munca temporara” este persoana juridica, autorizata de
\nMinisterul Muncii, Familiei si Protectiei Sociale, care incheie
\ncontracte de munca temporara cu salariati temporari, pentru a-i
\npune la dispozitia utilizatorului, pe perioada stabilita de
\ncontractul de punere la dispozitie sub supravegherea si conducerea
\nacestuia. Conditiile de functionare a agentului de munca temporara
\nsi procedura de autorizare se stabilesc prin hotarare a
\nGuvernului.<\/p>\n
“Este o directiva europeana preluata integral in legislatia
\nnationala – suntem obligati ca pana in decembrie 2011 sa transpunem
\nintegral aceasta directiva, altfel intram in infringement si platim
\ndin banii nostri “, a afirmat ministrul Muncii.<\/p>\n
8. Cresterea perioadelor de proba.<\/u> Pentru verificarea
\naptitudinilor salariatului, la incheierea contractului individual
\nde munca se poate stabili o perioada de proba de cel mult 90 de
\nzile calendaristice pentru functiile de executie si de cel mult 120
\nde zile calendaristice pentru functiile de conducere. Verificarea
\naptitudinilor profesionale la incadrarea persoanelor cu handicap se
\nrealizeaza exclusiv prin modalitatea perioadei de proba de maximum
\n30 de zile calendaristice. Pe durata sau la sfarsitul perioadei de
\nproba, contractul individual de munca poate inceta exclusiv
\nprintr-o notificare scrisa, fara preaviz, la initiativa oricareia
\ndintre parti, fara a fi necesara motivarea acesteia. Pe durata
\nperioadei de proba, salariatul beneficiaza de toate drepturile si
\nare toate obligatiile prevazute in legislatia muncii, in contractul
\ncolectiv de munca aplicabil, in regulamentul intern, precum si in
\ncontractul individual de munca.<\/p>\n
Pentru absolventii institutiilor de invatamant superior, primele
\nsase luni dupa debutul in profesie se considera perioada de stagiu.
\nFac exceptie acele profesii in care stagiatura este reglementata
\nprin legi speciale. La sfarsitul perioadei de stagiu, angajatorul
\nelibereaza obligatoriu adeverinta care este vizata de Inspectoratul
\nTeritorial de Munca in a carui raza teritoriala de competenta
\nacesta isi are sediul. Modalitatea de efectuare a stagiului se va
\nreglementa prin lege speciala.<\/p>\n
Ministrul Muncii a explicat ca prin adoptarea acestor prevederi,
\nGuvernul a urmat o linie mediana in ceea ce priveste durata
\nperioadelor de proba la nivel european. “In Italia, de pilda, legea
\nspune ca termenul este sase luni. Deci exista termene si mai lungi
\ndecat cele prevazute in Romania pentru perioadele de proba. Pentru
\nfunctiile de conducere avem un termen prevazut de 120 de zile
\npentru perioada de proba. In Ungaria, termenul este stipulat si in
\ncontractele colective de munca si nu poate sa depaseasca trei luni
\nde zile”, a afirmat Ioan Botis.<\/p>\n
9. Concedierea colectiva<\/u>. Ministrul Botis a aratat ca noul
\nCod al Muncii nu dereglementeaza in niciun fel concedierea
\nindividuala sau colectiva ca procedura. “In cazul concedierilor
\ncolective trebuie respectate absolut aceleasi proceduri ca cele
\nprevazute in actualul Cod al Muncii – si stiti ca dureaza pana la
\n60 de zile aceste proceduri, proceduri care prevad si salarii sau
\nplati compensatorii si care raman in vigoare. Dar dupa ce am
\nterminat raporturile de munca, eu, ca angajator, nu mai pot sa am
\nobligatii fata de tine ca fost angajat. Aceasta obligatie o are
\nstatul roman, pentru ca statului roman i se platesc contributii.
\nAcel angajator care a facut concedierea pe motiv de performanta nu
\npoate lua inapoi aceiasi oameni care nu au avut performante”, a
\nexplicat Botis.<\/p>\n
Premierul Emil Boc a adaugat ca modificarile legislative vor
\ncontinua odata cu adoptarea Legii zilierilor.<\/p>\n
Guvernul estimeaza crearea de cateva sute de mii de locuri de munca
\nin urmatorii ani ca efect al modificarilor legislative prevazute:
\nCodul Muncii, reducerea contributiilor la asigurarile sociale si
\nprogramul pentru sprijinirea tinerilor intreprinzatori, la care se
\nadauga cresterea absorbtiei fondurilor europene si reducerea
\nbirocratiei.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Guvernul a adoptat in sedinta de luni Codul Muncii si a decis sa promoveze proiectul de act normativ prin angajarea raspunderii in fata Parlamentului, la data de 8 martie. Premierul Emil Boc si ministrul Muncii, Ioan Botis, au explicat in conferinta de presa de dupa sedinta Guvernului principalele modificari pe care noul Cod al Muncii le aduce legislatiei:<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[510],"tags":[18857,15580,9675,188,11138,20244,7203,10053],"class_list":["post-46094","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-actualitate","tag-codul-muncii","tag-concediere","tag-contract","tag-economie","tag-emil-boc","tag-ioan-botis","tag-resurse-umane","tag-salariu"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=46094"}],"version-history":[{"count":1,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46094\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":63497,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/46094\/revisions\/63497"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=46094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=46094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/bm.dev.synology.me\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=46094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}